Salon du Livre

banner-main-page-dite-salon-du-livre-1024x576-px

eveniment liber sa spunRomânia va fi prezentă la ediția din acest an a Salonului de Carte de la Paris, desfășurată în perioada 17–20 martie 2016, cu un stand și o serie de evenimente organizate de Institutul Cultural Român. Sloganul participării românești la Salon du Livre marchează împlinirea a 100 de ani de la nașterea dadaismului: ,,On doit admettre de Tzara, nous sommes tous un peu dada”. Continuă lectura „Salon du Livre”

Bogdan Ghiu despre „Dada-democraţia”

Dada democratia vizual

Miercuri, 24 februarie 2016, ora 18.30, la The Gallery (str. Leonida nr. 9-11, București), va avea loc o nouă ediție a Galeriei Întâlnirilor, eveniment coordonat de Daniel Sur. Tema întâlnirii este Dada-democraţia, iar invitatul serii este Bogdan Ghiu. Evenimentul va avea loc sub egida Asociaţiei Naţionale pentru Arte Vizuale Contemporane. Continuă lectura „Bogdan Ghiu despre „Dada-democraţia””

Conferința internațională „Cabaret Voltaire și avangardele europene”

centenar-dada

eveniment liber sa spunÎn luna februarie a anului 1916, un grup de tineri artiști provenind din Germania, Franța și România puneau bazele, în strada Spiegelgasse, nr. 1 din Zürich, unui cabaret unde muzica și poezia, teatrul și dansul, arta primitivă și arta abstractă luau forma unor performances contestatare care anunțau însăși moartea artei. Hugo Ball, Emmy Hennings, Hans (Jean) Harp, Tristan Tzara și Marcel Iancu fondau astfel Cabaret Voltaire și în curând un nou cuvânt, dada, avea să se propage în grupurile artistice din New York, Berlin, Paris, Köln ori București suscitând interesul unor artiști precum Marcel Duchamp, Francis Picabia, Man Ray, Kurt Schwitters, Sophie Taeuber-Arp, André Breton sau Victor Brauner. Marcel Iancu, Arthur Segal și Tristan Tzara soseau din România, unde experimentaseră deja cu diverse mișcări de avangardă precum contructivismul, cubismul și futurismul. Continuă lectura „Conferința internațională „Cabaret Voltaire și avangardele europene””

Trei zile DADA

centenar dada

100 de ani de la naşterea mişcării dadaiste – 6 februarie 1916, Zürich

eveniment liber sa spunARCEN transformă zilele de 5, 6, 7 februarie într-un sfârșit de săptămână DADA.
La 100 de ani de la apariția DADA vă invităm să experimentăm un atelier de colaje dadaiste colective, un manifest DADA 100, poeme simultane și să inaugurăm expoziția vitrina de artă nouă. Continuă lectura „Trei zile DADA”

Avangarda revizitată, ediţia a IV-a: Avangarda românească

dada poems avangarda revizitata

eveniment liber sa spunMiercuri, 26 martie 2014 şi sâmbătă, 29 martie 2014, de la 20.00, la Cinemateca Eforie (Sala „Jean Georgescu”, Str. Eforie nr. 2, Bucureşti), va avea loc proiecţia celei de-a 4-a sesiuni din cadrul ediţiei dedicate avangardei cinematografice din România, în care vom difuza documentarele experimentale Dadascope (Hans Richter, 1961–1967), în care apar vocile lui Tristan Tzara şi Marcel Iancu, şi Duo pentru Paoloncel şi Petronom (Alexandru Solomon, 1994), lucrare ce prezintă prietenia artistică dintre Paul Celan şi Petru Solomon.

Proiecția din 26 martie va demara cu un scurt dialog cu regizorul şi artistul vizual Alexandru Solomon.

Duo pentru Paoloncel și Petronom, România, 1994, documentar, 28 min. 12 sec.

Scenariul, regia și imaginea: Alexandru Solomon. Cu: Adrian Ilea, Tomi Cristin.

Producători: Velvet Moraru / Fundaţia Arte Vizuale.

dadascope

Dadascope, SUA, 1961, documentar experimental, 39 min.

Scenariul, regia și imaginea: Hans Richter

Cu: J. Arp, M. Duchamp, R. Hausmann, R. Huelsenbeck, M. Janco, W. Mehring, H. Richter, K. Schwitters, T. Tzara, W. Vogel, G. Ribemont-Dessaignes

Producător: Hans Richter

Avangarda Europeană (1919–1939) în Arhiva Naţională de Filme a României

Cinemateca Eforie – Arhiva Naţională de Filme a României a lansat, începând cu 17 noiembrie 2012, un demers de revizitare a operelor cinematografice create de regizorii avangardei europene, cu scopul cercetării modului în care s-a constituit cultura vizuală autohtonă şi cultura filmului în perioada de dinainte şi de după naţionalizarea din 1948 a producţiei cinematografice din România, cât şi a filmelor deţinute de cinematografele locale. Prima ediţie a proiectului a cuprins avangarda cinematografică franceză, cea de-a doua ediţie a abordat avangarda sovietică, ediţia a treia s-a ocupat de avangardele germană şi olandeză.

Artişti: Tristan Tzara, Marcel Iancu, Paul Celan, Petre Solomon, Alexandru Solomon. Curator: Igor Mocanu. Organizatori: Cinemateca Eforie – Arhiva Naţională de Filme a României.

dada cinema eforie avangarda

În numărul din martie 1923, revista „Contimporanul” publica discret în paginile sale următorul anunţ: „Danezul Hans Richter răspunzând invitaţiei noastre ne comunica că în cursul lunii aprilie va putea veni personal să conducă aici rularea Filmului Abstract, cea mai desăvârşită expresie a artei moderne”. „În cursul lunii aprilie…”, adică peste numai câteva săptămâni de la publicarea informaţiei. Filmul abstract invocat aici nu putea fi decât Rhythmus 21 sau Film ist Rhythmus. Rhythmus 21, realizat de Hans Richter în 1921 şi urmat, la câţiva ani distanţă, de Rhythmus 23 (1923) şi Rhythmus 25 (1925). Că regizorul german a venit într-adevăr sau nu la Bucureşti nu ştim, aceasta e, de altfel, singura mărturie care-i anunţa venirea, ce ştim cu siguranţă e că începând din acest an, revista „Contimporanul” va semnala prompt fiecare nouă peliculă semnată de acesta şi va recomanda imediat fiecare număr al revistei „Go”. Malte Hagener, pe de altă parte, spune că totuşi Hans Richter ar fi trecut pe la Bucureşti în acea perioadă, aflat într-un turneu de proiecţii cinematografice în centrul şi estul Europei. Dadascope este ultima lucrare din filmografia lui Hans Richter, un documentar profund experimental, realizat în 1961 însă difuzat sporadic abia în 1967. Pelicula reprezintă o raritate absolută, concepută ca alternanţă de text poetic dadaist sau text teoretic, performat chiar de autori şi însoţit de imaginea în mişcare de cele mai multe ori congruentă cu arta video. Îi auzim, astfel, iar pe unii dintre ei îi şi vedem, pe Jean Arp, Marcel Duchamp, Raul Hausmann, Richard Huelsenbeck, Walter Mehring, Hans Richter, Kurt Schwitters, Virgil W. Vogel sau Georges Ribemont-Dessaignes. Între ei – iar asta e ceea ce justifica prezenţa lui Richter în cadrul ediţiei avangardei din România – îi descoperim, în două înregistrări inedite, pe Tristan Tzara şi Marcel Iancu. Primul performează poemul Mr. Antipyrine din La Premiére aventure céleste de M. Antipyrine (1916), Baba din Vingt-Cinq Poèmes (1918) şi Chanson dada din De nos oiseaux (1923) pe muzica lui Georges Auric, iar între Antipyrine şi Baba avem surpriza să-l auzim chiar pe Marcel Iancu performând un straniu Souvenirs, într-o franco-română curioasă, căreia r-ul extrem de palatal îi trădează autenticitatea. Cum spuneam, un document rar, comparabil poate numai cu pelicula The Storming of La Sarraz (1929), un film nedifuzat şi văzut astăzi numai de câţiva exegeţi. Ca şi până acum, am prefaţat eseul documentar al lui Hans Richter cu un alt eseu, semnat de Alexandru Solomon, care are în centru două figuri ale suprarealismului celui de-al doilea val: Paul Celan şi Petre Solomon. Însă Duo pentru Paoloncel şi Petronom (1994) se mai aseamănă cu Dadascope (1961) nu numai pentru că ambele sunt eseuri cu poezie performată, ci mai ales pentru efortul lor de a perpetua cultura memoriei şi într-un mod cât se poate de direct, de a o reactiva în percepţia contemporană.

Igor Mocanu, critic de artă, curator

Pentru parcursul întregului demers, vizitaţi: http://igormocanu.wordpress.com/tag/avangarda-revizitata/

Mai multe detalii: http://www.anf-cinemateca.ro/