Debut: „Rugămintea unui măr” de Diana Maria Mihailopol

rugamintea unui mar diana mihailopol

eveniment liber sa spunEditura Oscar Print şi Teatrul de Artă Bucureşti vă invită la un dublu eveniment: lansarea volumului de poezii Rugămintea unui măr, debut editorial semnat de Diana Maria Mihailopol și deschiderea expoziției de fotografii semnată Aurel Mihailopol.

diana mihailopol

Diana Maria Mihailopol

Cartea va fi prezentată de criticul și publicistul Dan Caragea. Vor recita: Oana Pellea și Marius Manole. Evenimentul va avea loc luni, 15 februarie 2016, ora 15.00, la Teatrul de Artă din București, Strada Sfântul Ștefan nr.  21. (reper Restaurantul Izvorul Rece).  Intrarea este liberă.

logo liber sa spun

Vezi: Arhiva categoriei Poezie

Arhiva categoriei Fotografie

„Balerina” de Florentina Loredana Dalian

dans-plaja-balerina-petre-chirea proza scurta Florentina Loredana Dalian

Premiul al II-lea la Concursul de poezie și proză scurtă (15 ianuarie –15 august 2015) organizat de revista „Occidentul Românesc”, publicație independentă care apare în Spania

proza scurta rubrica liber sa spunDragă Mădălina,

Te rog să te opreşti câteva clipe din orice vei fi făcând atunci când scrisoarea mea te va surprinde acolo, departe, unde ai ales să mergi, şi să citeşti rândurile obosite ale bătrânei tale profesoare de română. Fă aceasta măcar în schimbul supliciului la care m-ai supus în cei aproape patru ani de liceu, când ţi-am citit lungile texte de proză, uneori cu încântare, alteori cu ciudă (pentru că eu nu fusesem niciodată în stare să scriu atât de frumos) şi care m-au lăsat adeseori cu întrebări fără răspuns, pe mine, cea care se presupunea că te învăţ. Nu ţi-am spus niciodată, dar am avut mereu sentimentul că eu sunt cea care învaţă de la tine. Încadrează această afirmaţie la „enigme nedezlegate” şi să trecem mai departe. Căci nu de aceasta îţi scriu. Înainte de a intra în subiect, te rog ca, citind această epistolă, să nu mă imaginezi la catedră. N-am suportat niciodată obiectul acela interpus între profesor şi elevi, nu l-am suportat ca elevă, dar mai ales ca profesoară (de altfel, poate ai remarcat că nu mă aşezam niciodată pe scaun, sau atunci când eram nevoită s-o fac, preferam să stau în vreo bancă liberă). Dacă n-ar fi trebuit să respectăm anumite convenţii, de la care ştii bine că scorţosul director nu ne permitea să facem rabat, eu v-aş fi dus tot în locuri neconvenţionale să ne desfăşurăm orele: în parc, la muzeu, la bibliotecă etc. Aşadar, imaginează-ţi că stăm amândouă pe o bancă, în parc şi ascultă-mă pentru ultima dată. Nu-ţi voi vorbi de literatură. Îţi voi vorbi despre viaţă. Despre viaţa aşa cum e ea, necosmetizată stilistic şi nemăsluită în cuvinte frumoase. Continuă lectura „„Balerina” de Florentina Loredana Dalian”

„Occidentul românesc”, martie 2014

occidentul-romanesc-spania-publicatie martie 2014

revista revistelor culturale rubrica liber sa spunA apărut nr 37, martie 2014, al publicaţiei Occidentul românesc, care este adresată în special comunităţii de români din Spania. Conţinutul editorial, de o foarte bună calitate, este pregătit de o echipă redacţională profesionistă, sub conducerea directă a jurnalistului Michael Harrison Cronkite din CA – SUA.

Alături de articole cu informaţii practice şi utile, sunt oferite cititori şi teme de interes şi cultură generală, pregătite de jurnalişti români din Spania, SUA, România şi Australia. Printre rubricile permanente regăsim: consultanţă juridică, sfatul psihologului, tradiţii româneşti, bucătărie românească, interviuri cu personalităţi române, pagina sportivă, informaţii ale autorităţilor române din Spania, ştiri din Spania şi din România. Ziarul este gratuit, Occidentul Românesc ajungând direct în locurile frecventate de românii din Spania, sau în care aceştia au acces (consulate, primării, rute de transport, magazine şi afaceri româneşti din Spania, expedieri poştale etc.).

 zurbaran-mic-dejun-cu-ciocolata zurbaran-mic-dejun-cu-ciocolata

Francisco de Zurbarán, Natură moartă cu vas de ciocolată sau Mic dejun cu ciocolată

Cităm din cuprins: Idealiştii pe cale de dispariţie. Demnitatea în pericol, editorial semnat de Kasandra Kalmann-Năsăudean, redactor-şef al publicaţiei; Demnitate şi curaj de Vavila Popovici, Carolina de Nord-SUA; Preşedintele meu are discurs, carismă, ironie devastatoare de Gelu Vlaşin, coordonator Grupurile Liberale din Spania; Vorbe de duh şi de luare-aminte (XI), rubrică permanentă semnată de Dan Caragea, critic literar, Portugalia; Tradiţii şi obiceiuri în luna martie de Timeea Oprean, Cluj-Napoca. La pagina 21 puteţi nota din Reţetele Anei, iar la pagina următoare Corina Simionescu Hudgens, medic terapeut, Norwich, Anglia prezintă o pagină din Terapia verde.

O revistă care prezintă evenimente politice, economice, realitatea socială, istorie, literatură, sfaturi practice.

Pușa Roth

Vezi: Occidentul românesc

„Occidentul Românesc”, decembrie 2012

occidentul-romanesc-spania-publicatie-decembrie 2012

A apărut ediția pe luna decembrie a publicației independente Occidentul Românesc, adresată în special comunităţii de români din Spania. Conţinutul editorial, de o foarte bună calitate, este pregătit de o echipă redacţională profesionistă, sub coordonarea directă a jurnalistului Michael H. Cronkite din California – SUA, american de origine română.

Alături de articole cu informaţii practice şi utile, publicaţia oferă cititorilor săii şi teme de interes şi cultură generală, pregătite de jurnalişti români din Spania, SUA, România şi Australia.

Vă prezentăm câteva dintre rubricile permanente: Consultanţă juridică, Sfatul psihologului, Tradiţii româneşti, Bucătărie românească, Interviuri cu personalităţi din România, Pagina sportivă, Informaţii ale autorităţilor române din Spania, Ştiri din Spania şi din România.

Ziarul este gratuit, Occidentul Românesc ajungând direct în locurile frecventate de românii din Spania, sau în care aceştia au acces.

martin-rico- la torre de las damas en la alhambra de granada 1871 72

Martin Ríco, La Torre de las Damas en la Alhambra de Granada, 1871–72

Din ediţia pe luna decembrie am selectat câteva titluri pentru cititorii din România:

• Prezentarea diplomatică a României în Regatul Spaniei, informaţie utilă pentru toţi românii, rezidenţi, cetăţeni spanioli de origine română, sezonieri sau turişti.

• Asociaţia Jurnaliştilor Români din America de Nord (NARPA) a celebrat ziua României alături de românii din Sacramento, California

• Valencia. Congresul avocaţilor români din Spania: 22–23 decembrie 2012

• Despre greşelile noastre şi ale greşiţilor noştri, rubrică permanentă semnată de Dan Caragea, critic literar, Portugalia.

• Când e vorba de ţara mea, nu fac compromisuri. Interviu realizat și editat de Gabriela Căluțiu Sonnenberg cu Mihaela Mihai, din care vă prezentăm un fragment:

G. C. S.: O viață palpitantă și o carieră ca-n filme, s-ar putea spune! Contrar aparențelor, însă, dacă este să aruncăm o privire asupra tractoriei pe care ați urmat-o după revenirea în țară, cu greu ne putem decide care din perioade a fost mai interesantă: sunteți la ora actuală Director de Comunicare al Consiliului National al Audiovizualului din București (din anul 2000); între 2006 și 2008 ați deținut Președinția Federației Naționale a Sindicatelor din Cultură și Artă – Cartel-Alfa, iar din anul 2005 sunteți Președinta Uniunii Artiștilor Liber-mihaela mihaiProfesioniști din România (U.A.L.P.R.). Depășind sfera artisticului, în anul 2008 ați candidat pentru postul de Primar General al Capitalei. Judecând după numărul mare de responsabilități oficiale pe care vi le-ați asumat începând cu anul 2001, ca personalitate publică, se poate spune că ați inaugurat o nouă etapă în viață?

M. M.: Cred că am făcut trecerea de la acumulare la valorificarea experienței adunate. Fără îndoială că îmi doresc de pe acum să pun în practică ce am învățat și să ajut acolo unde este mai multă nevoie, acolo unde românii sunt neglijați și dezavantajați. Pentru început mi-am îndreptat atenția spre colegii mei de breaslă și sunt mândră că am reușit să fiu inițiatoare, autoare și membru în Comisia pentru punerea în aplicare a Legii 109/2005. Legea reglementează îndemnizația pentru activitatea de liber profesionist a artiștilor intrepreți sau executanți din România… Din 2006, grație acestei legi, în jur de 7000 de artiști primesc lunar, prin Casele de pensii, această îndemnizație pe care o așteptau de 50 de ani…

G. C. S.: Înțeleg că v-ați îndreptat atenția și spre reprezentarea României în afara granițelor, mizând pe experiența acumulată în cei 24 de ani petrecuți în Franța. În ce mod intenționați să interveniți pe plan european? Vă propuneți să interveniți și pentru românii din străinătate?

M. M.: În anul 2009 mi-am depus candidatura pentru Parlamentul European. Deși candidam ca politician independent, fără a avea un partid care să mă susțină, am reușit să adun 60.000 de semnături pentru acest demers. Fiind alegeri uninominale, a fost o încântare să constat cât de mult mă apreciază românii. Mulți mi-au scris că mă iubesc și că mă respectă ; singura problemă este să afle că sunt candidat. Intenția mea este să candidez din nou la alegerile pentru Parlamentul European din anul 2014 și sper de data aceasta într-un final fericit. Cunosc problemele românilor din străinătate din proprie experiență. Comunitatea română nu este la fel de bine închegată ca aceea a polonezilor, portughezilor sau a altor nații. Știu de ce și pot propune soluții, atât pentru consolidarea solidarității românilor din străinătate, cât și pentru obținerea și respectarea drepturilor noastre în contextul european.

G. C. S.: Concret, care ar fi măsurile la care v-ați gândit?

M. M.: Voi face demersuri pentru a obține în cadrul Uniunii Europene dreptul la muncă al cetățenilor români, recunoașterea diplomelor, recunoașterea drepturilor la asigurări sociale (reciprocitatea drepturilor de pensie, gratuitatea îngrijirilor medicale, ajutoarele pentru handicapați etc.). Acestea sunt drepturi care se negociază prin acorduri cu UE și se semnează de către Guvernul României. Noi, parlamentarii, avem datoria să facem presiuni, în scris, asupra Guvernului României pentru a accelera aceste negocieri spre rezolvarea problemelor românilor din diaspora europeană…”

juan miro ferma 1922

Juan Miró, Ferma, 1922

• Despre dualitatea sufletului omenesc în „Viaţa pe fugă”, un roman de Mirela Roznoveanu (New York)

„…Romanul Mirelei Roznoveanu, Viaţa pe fugă, este elaborat dinamic ca stil, dramatic. Staticul rezultă din singurătatea destinului pe care autoarea îl prezintă. În carte se detaşează mirela roznoveanusondarea morală, puterea de discernământ şi luciditatea analitică a scriitoarei. Personajele sunt realizate prin trasături repezi şi incizii. Aparent, personajul principal al volumului Mirelei Roznoveanu este o femeie, Angela. Simbolic însă, adevăratul personaj principal din Viaţa pe fugă este o întreagă lume devenită fiinţă, o societate, o Cetate numită Lumea Nouă, cu obiceiurile, regulile şi prejudecăţile ei. Arta Mirelei Roznoveanu constă tocmai în ştiinţa portretizării structurii acestei Lumi Noi, căreia îi inventariază atent, toate unghiurile.” (Octavian D. Curpaş, Arizona/USA).

Pentru că ne aflăm în ultima lună a anului 2012, luna bilanţurilor activităţii noastre, mulţumim colegilor de la publicaţia Occidentul românesc pentru efortul făcut de a informa comunitatea românească din Spania. Ei sunt: Kasandra Kalmann Năsăudean şi Florin Barbu, fondatori; coordonator: Michael H. Cronkite (CA); redactor şef: Kasandra Kalmann Năsăudean; editori: Ana-Maria Marinescu (Spania), Dan Caragea (Portugalia) Irina Georgescu Şova (România), Lucian Oprea (Colorado), Marian Petruţa (Illinois), Tudor Petruţ (California); redactori: Alexandru Stancu (Asturias), Anastasia Criste (Barcelona), Gabriela Căluţiu Sonnenberg (Alicante), Mircea Fluieraş (Málaga), Sebastian Rus (Boston), Vasile Mureşan (Illinois), Tiberiu Grădiştean (Timişoara),Timeea Opreanu (Cluj-Napoca), Zoe Stoleru (Valencia); specialişti: Ionuţ Niţu, avocat, Jeni Chiriac, psiholog; redactor investigaţii : Cristian Ioanoviciu (Spania).

Pușa Roth

http://occidentul-romanesc.com/

Occidentul românesc

A apărut ediţia pe noiembrie a publicaţiei „Occidentul românesc”, care se adresează cu precădere comunităţilor româneşti din Spania. Cităm câteva dintre rubricile permanente ale acestui lunar care poate fi citit şi online: „Consultanţă juridică”, „Sfatul psihologului”, „Tradiţii româneşti”, „Bucătărie românească”, „Interviuri cu personalităţi române, „Informaţii sportive”, „Informaţii ale autorităţilor române din Spania”, „Ştiri din Spania şi din România”. Fondatorii acestei publicaţii sunt: Kasandra Kalmann Năsăudean şi Florin Barbu. Coordonator: jurnalistul Michael H. Cronkite din California – SUA, american de origine română. Redactor şef: Kasandra Kalmann Năsăudean.

Ziarul este gratuit şi este difuzat în comunităţile româneşti, dar şi în locurile frecventate de românii din Spania, sau în care aceştia au acces: consulate, primării, rute de transport România–Spania, în magazine, dar şi în alte spaţii unde sunt români etc. Cităm câteva dintre titlurile din numărul pe noiembrie al publicaţiei „Occidentul românesc”: Sonorităţi germane (Dan Caragea, critic literar), În România cenuşie (Irina Georgescu Şova), Încă mai suntem în viaţă (Cristian I. Guitars), Merită sau nu să emigrăm (Kasandra Kalmann Năsăudean).

http://occidentul-romanesc.com/

Dublă lansare de carte românească la Editura Niram Art, Madrid

Vineri 10 iunie 2011, la ora 19,00, va avea loc la Madrid, în Aula Facultății de Filosofie a Universității Complutense, lansarea celor mai recente patru titluri publicate de Editura Niram Art: două volume de eseuri semnate de scriitori spanioli, un volum eseistic semnat de scriitorul român stabilit în Spania, Fabianni Belemuski și romanul Gaura – Apa Vie, Apa Moartă (El Agujero) al scriitorului Ștefan Mitroi, în traducere în limba spaniolă. Traducerea îi aparține lui Fabianni Belemuski iar coperta, fotografului român Bogdan Ater.

Lansarea editorială va avea loc în prezența a numeroși studenți, cadre universitare, scriitori și jurnaliști.

Gaura este cel de al doilea titlu din literatura română contemporană care apare, în traducere în limba spaniolă, la Editura Niram Art, după volumul Securiștii au fost extratereștri de Constantin T. Ciubotaru (2010).

Ștefan Mitroi, recent distins cu Premiul Academiei Române pentru romanul Dulce ca pelinul și cu Premiul Clubului de Romancieri al Asociației Scriitorilor din București, s-a născut în satul Grosu, jud. Teleorman, în anul 1956. Și-a început cariera literară ca jurnalist și nuvelist (patru volume). Apoi a publicat poezie (șapte volume), cărți pentru copii (patru volume), șase romane și teatru (două volume). Ultimul său roman a fost publicat în 2010. Două dintre romanele sale au apărut în limbile franceză și portugheză.

Romanul Gaura va fi prezentat de criticul literar Dan Caragea. Evenimentul se va desfășura în prezența autorului, Ștefan Mitroi. Vor mai interveni: Miguel Angel Galán Segovia, directorul Editurii Niram Art, prof. Débora Ragel Galán, scriitorii Héctor Martínez Sanz, Diego Vadillo Lopez și ziarista Wendy Jaclyn Moriel Maldonado.

Gaura este, înainte de toate, romanul unei călătorii ad inferos, în căutarea lumii de dincolo, zisă ireală sau fantastică, dar, despre acest adevar, Ștefan Mitroi are «ingenua» înțelepciune de a se îndoi. Lumile sale sunt deopotrivă reale, căci imaginarul romancierului se țese din memoriile colectivității natale, din visele și basmele pe care și le plăsmuiește pentru copilul din el, din jocul manierist al «lumii pe dos», din mesteșugiri poetice și din scenete dramatice răscroite din eternul teatru al vieții. Mitroi scrie într-un fel sincretic, urzind abil epicul, liricul și dramaticul. Aceasta particularitate a scriiturii sale romanești m-a făcut să-l iau tot mai serios în seamă în acești ultimi ani. Gaura (un cuvant «adânc», care ne vine din substratul traco-iliric) este, deopotrivă, și romanul unui călător care își împlinește destinul. (…) Țăranul său este un om pur și simplu aidoma tuturor pământenilor, dar care viețuiește într-un spațiu mental al memoriei colective în care sacrul, în sensul lui Eliade, încă nu a căzut în profan.” (Dan Caragea).

Cel de al doilea scriitor român prezentat în aceeași seară este tânărul Fabianni Belemuski, aflat la cel de al doilea volum, intitulat Deconstrucție. Născut în România, Fabianni Belemuski a absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Complutense din Madrid și a realizat un Master în Filosofie, la aceeași universitate. Este directorul revistei „Niram Art” și corespondent al mai multor ziare și reviste din Spania. Anul trecut, a primit Premiul pentru Critică, acordat de Mișcarea de Artă Contemporană din Portugalia.

Tot vineri vor fi lansate și volumele Maranatha, care cuprinde trei eseuri despre Vechiul Testament, semnate de Héctor Martínez Sanz, Fabianni Belemuski, Diego Vadillo Lopez și Lirism la orizontală, eseuri despre poetul spaniol Carlos Edmundo de Ory, semnate de Diego Vadillo Lopez.

„Occidentul Românesc”, ziarul românilor din Spania, s-a epuizat în două zile

În Spania apare o publicație lunară cu titlu semnificativ pentru românii din diaspora, Occidentul Românesc, fondat de Kasandra Kalmann-Năsăudean (redactor șef) și Florin Valentin Barbu. Ediția tipărită a numărului 3 al ziarului a fost distribuită în toată Spania, în cele mai importante puncte din comunitățile românești.

Cu ocazia evenimentelor organizate pe Costa Blanca de americani la începutul lunii mai, ziarul a fost foarte bine primit, epuizându-se peste 10 mii de exemplare în două zile. Publicația poate fi citită și pe internet, accesând: www.occidentul-romanesc.com.

În cele 24 de pagini ale Occidentului Românesc sunt reflectate, pe lângă evenimente la zi din Europa și din lume, inițiative ale comunităților de români din Spania, ziarul făcând cunoscute figuri proeminente ale diasporei. La Coslada există un Centru Hispano-Român care a organizat, în preajma Sărbătorilor Pascale, o serie de activităţi pentru adulţi şi copii, „al căror scop a fost integrarea românilor şi spaniolilor prin intermediul tradiţiilor legate de această dată importantă, având în vedere că, în acest an, Paştele catolic şi cel ortodox s-au celebrat la aceeaşi dată. Ciclul de activităţi legate de sărbătorirea Paştelui a fost deschis sâmbătă, 9 aprilie, cu o expoziţie de costume populare româneşti. Zece costume naţionale, din zonele Munteniei şi Olteniei, au fost puse la dispoziţia Centrului de Valentina Petre, preşedinta Asociaţiei de români «Pro Vita Lex» din Torrejón de Ardoz.”

„Românii muncesc mult pentru a-şi îmbunătăţi cunoştinţele de limba spaniolă, ajungând la un nivel foarte bun”, apreciază Marta Baralo Ottonello, Directoarea Masteratului şi Doctoratului în Lingvistică aplicată predării limbii spaniole pentru străini, din cadrul Universităţii Antonio de Nebrija.

În articolul Matca limbii române, Dan Caragea consideră, pe urmele unor mai vechi teorii lingvistice, că „dacă limba noastră este neîndoios neolatină, albia este totuși geto-dacică, limba triburilor autohtone care coboară, la rândul lor, din traci și din iliri. Tracii de nord au fost numiți geți, de istoricii greci, și daci, de către cei romani. Se pare că migrația tracilor a pornit din Carpați (carpii erau un alt neam tracic) întinzându-se din Moravia (la vest) până la Nipru (la est), pentru ca la sud să atingă poalele Olimpului și insulele egeene. Firește, pe un teritoriu atât de vast, traca nu putea fi un idiom omogen. Indigența datelor nu permite însă speculații. Tot ce putem scoate la iveală, ca zăcământ străbun, sunt elementele comune cu albaneza, limbă tracă, dar și cu aspect ilir. Despre iliri știm că erau răspândiți pe o arie mărginită de Adriatică, de un hotar ce urcă, la nord, dinspre Istria până în Pannonia superioară, și care coboară, în peninsulă, până în Calabria, incluzându-i pe veneți. Sa vedem acum ce șoptiri ne-au ajuns din gura tracică. Al. Rosetti, sintetizând, arată că sufixul adjectival -esc/-ește ne vine din adâncuri: omenesc, bărbătește, București (derivat din Bucur, întrutotul tracic). În vocabularul geografic, s-au păstrat unele nume de râuri traco-ilire: Buzău, Criș, Mureș, Timiș. O celebră baladă românească începe astfel: „Pe Argeș în jos, / Pe un mal frumos”, unde Argeș si mal sunt, desigur, anteromanice.”

Un sensibil portret al Silviei Bîrsan, originară din Sebeș, „un ardelean de frunte în țara lui Cervantes”, alcătuiește Kasandra Kalmann-Năsăudean: „În Spania anilor ’90, imigranții români erau într-un număr restrâns, își găseau de lucru și erau respectați și apreciați de spanioli. În această țară a ales familia Bîrsan să înceapă o nouă viață. Primii pași au fost grei și poate umilitori dar toate au un început în această lume. E foarte important, însă, să poți și să ai curajul de a lua totul de la zero chiar și atunci când crezi că șansele sunt reduse. În 1998, soțul Silviei împreună cu fratele său a creeat o firmă de coletărie pentru românii din Spania, firmă ce a devenit cunoscută pe plan internațional. O activitate extrem de apreciată și de un real folos imigranților români din Regatul Spaniol dar și familiilor rămase în România. O activitate de succes bazată pe multă muncă, seriozitate și corectitudine, benefică tuturor românilor și astăzi.

Satul, viața liniștită de la țară, natura, tradițiile și obiceiurile românești i-au ramas vii în minte și dragi în suflet, Silviei Bîrsan. După câțiva ani de muncă în țara lui Cervantes visul de a construi un laborator de preparate tradiționele din carne pentru românii din Spania, nu i-a dat pace și liniște. Dorea să pună în practică ceea ce văzuse și admirase în diverse supermarket-uri din țara de adopție. Astfel că, dorul de casă, de tradițiile și obiceiurile românești o îndeamnă pe Silvia să realizeze pentru românii din Madrid și nu numai, ceva nou, ieșind la lumină ideea unor unități de alimentație publică aprovizionate cu cele mai bune produse tradiționale din carne fabricate în laboratoarele proprii.” (Curajul de-a răzbate).

Un mic incident într-o parcare de pe malul Meditaranei, de Paști, este relatat în stil savuros de Gabriela Căluţiu Sonnenberg (Tichetul de parcare).

În 3 aprilie 2011 – aflăm din paginile Occdentului Românesc – în cadrul Asociației Românilor din Comunitatea Madrid, a avut loc inaugurarea unei biblioteci destinată românilor stabiliți în această zonă. „Prin grija Primăriei din Câmpia Turzii, biblioteca a fost înzestrată cu sute de volume de carte în limba română pentru românii adulți și copii cu scopul de-a menține o legătură permanentă cu limba și literatura română. Printre invitații prezenți la acest eveniment am remarcat prezența Primarului de la Câmpia Turzii – Ioan Vasinca, Gabriel Fernández Rojas – Ministrul Adjunct al Imigrației din Comunitatea Madrid, Petre Constantin – Șeful secției consulare Madrid, Daniel Velázquez – Directorul Centrului Hiaspano-Român din Coslada, Ioana Anghel – Director ICR Madrid, Directorul Centrului Cultural Principe de Asturias – preotul Teofil Moldovan, directoarea Fundației Prolibertas, reprezentanți ai Consilului Director ai Camerei de Comerț Româno – Spaniole și mulți alții. Gabriel Fernández Rojas, Petre Constantin, preotul Teofil Moldovan și primarul din Câmpia Turzii au salutat și felicitat în discursurile lor, membrii și președinta Asociației Românilor din Comunitatea Madrid – Paulina Mircea, pentru inițiativa proiectului de-a oferi românilor posibilitatea să nu uite să citească și să gândească în limba română, să nu-și uite originile și cultura românească.”

Ambasada României la Madrid, reprezentată de Anamaria Almășan, consilier pentru afaceri europene, a participat la a IV-a Lectură universală a lui Don Quijote, eveniment organizat la 30 aprilie, de Sociedad Cervantina de Esquivias şi Primăria din Esquivias (localitate unde Cervantes a scris, conform unor surse istorice, prima parte din cea mai cunoscută operă a sa). „Evenimentul a oferit publicului fragmente din opera marelui autor spaniol, Miguel de Cervantes – Minunata poveste a iscusitului hidalgo Don Quijote de la Mancha, în peste 40 de limbi, între care şi româna. Pe lângă lecturarea în limba română a unor fragmente din Don Quijote, s-au prezentat publicului secvenţe filmate din spectacolul Don Quijote, pus în scenă de Compania Dan Puric – moment deosebit de apreciat de audienţă”.

În pagina 14 apare un interviu cu ziaristul Cristian Guitars Ioanoviciu, realizat de Anastasia Criste (Ziaristul de serviciu). Ziarul publică articole despre tradițiile românești, informații utile despre reprezentanțele diplomatice ale României în regatul Spaniei, Sfatul psihologului, Sfaturi juridice pentru românii stabiliți în Spania.

Pușa Roth