„Luceafărul de dimineață”, nr. 2/2015

luceafarul nr 2 din 2015

revista revistelor culturaleVa apărea în curând nr. 2 din 2015 al revistei „Luceafărul de dimineață”, revistă lunară a Uniunii Scriitorilor din România, finanțată de Ministerul Culturii.

Articolul principal al revistei este continuarea  fragmentelor despre poezia lui T. S. Eliot, un eseu de Dan Cristea. Tot Dan Cristea se referă, în cronica literară, la volume de Constantin Mateescu și Aurel Pantea.

t s eliot dan cristea

Un eveniment editorial semnalat de revistă esta apariția traducerii integrale din arabă a Jurnalului lui Paul din Alep, ediție și traducere de Ioana Feodorov. În „Caietul critic” semnează recenzii la volume recente Radu Voinescu (despre postumele lui Mircea Brăilița), Ana Dobre (Stan V. Cristea), Adrian G. Romila (Gabriel H. Decuble), Uian Es. Pop (N. Oprișan), Toma Grigorie (Anton Jurebie), Ioana Diaconescu (V. Hossu-Longin), Lucian Gruia (Ion George Enache), Felix Nicolau (O. Nimigean), Andrea Hedeș (ioana Șerban), Nicolaeta Milea (Liviu Georgescu).

paul din alep jurnal

Paginile de poezie sunt susținute de Ioana Ieronim, Mariana Filimon și speranțele Cristina Dascălu și Andrei Mocuța. Cele de proză cuprind un fragment de roman de Ilua Frânculescu și proză memorialistică de Șerban Tomșa (Povestiri cu Nino Stratan).

Istorie literară publică Nicolae Scurtu iar Monica Grosu o consemnare despre poezia lui Daniel D. Marin. „Vitrina cu cărți” conține prezentările unor volume realizate de Răzvan Voncu (Grigore Chiper, Cătălina Trifan) și Horia Gârbea (Gabriel Gafița, Sorin Stoica, Ciprian Măceșaru, Valentin Busuioc, Nuța Crăciun, Cristina Ștefan).

La rubrica de „Carte străină” scriu Geo Vasile (despre V. Grossman) și Laura Botușan (Orhan Pamuk).

cronica plastica luceafarul de dimineata

Cronicile de teatru sunt semnate de Eugen Cojocaru (Sânziana și Pepelea la Teatrul Național din Cluj-Napoca, regia: Al. Dabija) și Dinu Grigorescu (Omul Bun din Seciuan, regia: Andrei Șerban, Teatrul „Bulandra”) cea de film de Călin Stănculescu, cea de muzică clasică de Costin Tuchilă, de rock de Dumitru Ungureanu iar cea plastică de Iolanda Malamen.

Li se adaugă cronica sportivă de Gelu Negrea și „Revista revistelor”. Mai publică eseuri Emil Lungeanu și Adrian Costache iar Horia Gârbea un reportaj despre Tîrgul de Carte Ierusalim 2015.

logo liber sa spunVezi: arhiva rubricii „Revista revistelor culturale”

Lansare de carte: „Trecutul e o sărbătoare” de Horia Gârbea

Marți, 24 aprilie 2012, la ora 14.14, la Sala Oglinzilor de la sediul Uniunii Scriitorilor din România (Calea Victoriei nr. 115), va avea loc lansarea volumului de versuri Trecutul e o sărbătoare de Horia Gârbea, apărut la Editura Tracus Arte. Vor prezenta succinte puncte de vedere: Dan Cristea, redactor șef al revistei „Luceafărul de dimineață”; Vlad Ciobanu, artist plastic, realizatorul ilustrației volumului; Dan Mircea Cipariu, președintele Secției de poezie a Asociației Scriitorilor din București. Moderator: Ioan Cristescu, directorul Editurii Tracus Arte.

Cu același prilej, va fi disponibil la un preț promoțional volumul Teatru clasic francez. Corneille – Marivaux în traducerea lui Horia Gârbea, apărut recent la aceeași editură.

„Horia Gârbea este ceea ce se cheamă un scriitor mutilateral: s-a remarcat, la un bun nivel, în teatru, în proză, în eseu (şi publicistică), în poezie. Ordinea nu e neapărat aceea a volumelor publicate. Am lăsat intenţionat la urmă poezia, chiar dacă, din câte îmi amintesc, la «Cenaclul de Luni», printre cei mai tineri membri ai căruia s-a numărat, a citit poezie. Trecutul e o sărbătoare cuprinde tot ce Horia Gârbea a scris mai bun în poezie. Poetul are un profil propriu. Poezia lui e liberă de constrângeri formale sau de conţinut, amestecând farmaceutic un spirit voit prozaic, neocolind narativul, şi unul voit poetic, neocolind lirismul, realist în detalii şi idealist în concepte, ancorat în cotidian şi ţintind spre transcendent, plin, în sfârşit, de umor, când pince sans rire, când pus pe şotii. Inteligenţei, uneori sclipitoare, a eseurilor sau originalităţii teatrului, Trecutul e o sărbătoare le adaugă o poezie nu lipsită de o anumită profunzime şi bine ascuţită verbal.” (Nicolae Manolescu, pe coperta a IV-a a vol. Trecutul e o sărbătoare).

Volumul Trecutul e o sărbătoare va fi prezentat și miercuri, 25 aprilie 2012, ora 17.00, la Librăria Book Corner din Cluj. Vor vorbi poeții Adrian Popescu, redactor șef al revistei „Steaua”, Ion Mureșan, redactor șef al revistei „Verso”. Moderator: Ioan Cristescu.

Premiile revistei „Luceafărul de dimineață”, la moment aniversar

Festivitatea care a avut loc la Casa Vernescu din București, joi 12 mai, a avut caracterul unei ediții inaugurale: acordarea premiilor revistei „Luceafărul de dimineață”, primele distincții sub noua titulatură a publicației. Cu această ocazie, a fost aniversat și numărul 1000 al revistei (4 mai 2011), în noua ei serie apărută în 1990. „Luceafărul” este cel mai vechi săptămânal al Uniunii Scriitorilor din România, care a împlinit 50 de ani de existență în 2008. În 1958, când apărea primul număr (15 iulie), ea se situa în continuarea revistei „Tânărul scriitor”, fiind dedicată promovării tinerilor scriitori. Din primele colegii de redacţie făceau parte, între alții, Mihu Dragomir, Silvian Iosifescu, Perpessicius, Titus Popovici, Al. I. Ştefănescu. Începuturile nu sunt semnificative din punct de vedere literar, cu excepţiile de rigoare. Destul de repede, revista s-a eliberat însă de multe dintre constrângerile epocii. Odată cu venirea la conducerea revistei a lui Eugen Barbu, în 1962, „Luceafărul” dovedeşte o deschidere deosebită spre literatura de bună calitate, într-un spirit creator liber, în contextul relaxării ideologice din deceniul al şaptelea. „Aici îşi vor publica marile lor poeme Ion Gheorghe, Nichita Stănescu, Ioan Alexandru, precum şi o serie de tineri poeţi şi prozatori, de la Dumitru M. Ion la Horia Pătraşcu. Povestiri apte pentru controverse vor fi În treacăt de Nicolae Velea, Leul albastru (1965) de D. R. Popescu.” (Marian Popa, Dicţionar de literatură română contemporană, ed. II, 1977). În iunie 1968 conducerea revistei este preluată de Ştefan Bănulescu (redactor şef), Gh. Tomozei, Cezar Baltag şi Fănuş Neagu (redactori şefi adjuncţi). Din 1972 (nr. 5) redactor şef este Virgil Teodorescu, urmat de Nicolae Dragoş (1974–1980) şi Nicolae Dan Fruntelată (1980–1989). Revista are în continuare colaboratori de prestigiu, publicând număr de număr literatură de calitate. Au rubrici Teodor Mazilu, Nicolae Manolescu, Ion Caraion, Al. Paleologu, Nicolae Ciobanu, Florin Mihăilescu, Paul Georgescu, Nicolae Velea, Nicolae Balotă, Edgar Papu, Barbu Cioculescu, Ov. S. Crohmălniceanu, Grigore Hagiu, scriu Georgeta Horodincă, S. Damian, Mircea Iorgulescu (un „Jurnal de lectură” consacrat recenziilor), Dan Cristea, Dan Laurenţiu, C. M. Ionescu, Mircea Martin, Al. George, Adrian Isac, Silvian Iosifescu, Ion Ianoşi, Al. Sever, M. Petroveanu, H. Zalis, Savin Bratu, Lucian Raicu, P. Solomon, Ileana Vrancea, Gh. Schwartz, Gellu Naum, N. Tertulian, Z. Ornea, Normau Manea ş.a. Din 1974, M. Ungheanu este redactor şef adjunct şi titularul cronicii literare. Dorin Tudoran recenzează poezia, Dan Cristea şi Paul Dugneanu critica, Nicolae Baltag şi V. Bugariu proza. Adrian Păunescu, Aurel Dragoş Munteanu, Cezar Ivănescu, Dumitru M. Ion, Ion Gheorghe, Marius Robescu, Matei Gavril, Sânziana Pop sunt colaboratori permanenţi, unii dintre ei devenind membri ai redacţiei. Geo Dumitrescu susţine poşta redacţiei, Mircea Iorgulescu se ocupă sistematic de tinerii scriitori, C. Stănescu scrie cronici despre cărţile de debut. În anii ’80, Mihai Ungheanu şi Nicolae Ciobanu încredinţează o secţiune importantă a revistei tinerilor critici, care comentează actualitatea literară, devenind titulari ai rubricilor de cronică literară şi recenzii, dar scriu deopotrivă articole de sinteză şi eseuri.

Din 1990, conducerea „Luceafărului”, într-un nou format, este preluată de Laurenţiu Ulici (1943–2000), care îi conferă echilibru într-un peisaj literar pestriţ, urmând profilul ei, de susţinere a noilor promoţii de scriitori. Între 1993–1995, „Luceafărul” are o perioadă de întrerupere. Din anul 2000, Marius Tupan (1945–2007) devine redactor şef reușind, într-o perioadă dificilă, să mențină periodicitatea și nivelul cultural al revistei.

În forma actuală, „Luceafărul de dimineață”, care apare cu sprijinul Primăriei sectorului 2 București (primar: Neculai Onțanu), urmează tradiția revistei de a susține literatura scrisă de tinerii autori, acordând însă spațiu generos și scriitorilor consacrați. Revista se impune atât prin nivelul textelor literare publicate, cât și prin comentariile critice, eseurile, cronicile de artă (teatru, film, arte vizuale), traducerile dar și rubricile de actualitate, care reflectă evenimente ale vieții culturale. În tradiția vechiului „Luceafăr”, revista are și o rubrică de sport („Penalty”). „Luceafărul de dimineață” rămâne o publicație echilibrată, cu un profil distinct în peisajul literaturii de astăzi.

Consecventă programului său, revista a acordat premii pe anul 2010 atât tinerilor scriitori, cât și celor consacrați, dovedind, o dată în plus, că ia în considerare întregul fenomen literar contemporan, unii dintre premianți fiind autori din alte orașe decât București. „Mulţi tratează premiile ca pe o ocazie de scandal, dar eu cred că ele orientează instituţia literară, dacă sunt acordate cu onestitate. Am ţinut ca premiile (sub noua titulatură a revistei), să-i răsplătească pe cei care sprijină revista, care publică constant în ea. Am dori, totodată, să avem o deschidere cât mai largă spre public”, a precizat Dan Cristea, directorul revistei și președinte al Asociației culturale „Luceafărul de dimineață”.

Premiul de excelență a fost acordat primarului sectorului 2, Neculai Onţanu, „pentru remarcabila sa deschidere spirituală şi pentru sprijinul acordat vieţii culturale. Acest premiu reprezintă expresia sinceră a gratitudinii noastre.” (Gelu Negrea). Fiecare dintre premii a fost marcat de rostirea unei „laudatio”.

„Luceafărul” a acordat premii la șapte secțiuni: poezie, proză, eseu, critică și istorie literară, publicistică, debut, Opera Omnia. Din juriu au făcut parte: Gelu Negrea, redactor șef al revistei „Luceafărul de dimineață”, Dan Cristea, președinte al Asociației Culturale „Luceafărul de dimineață”, Gabriel Chifu, vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din România. La fiecare dintre cele șapte premii au fost făcute trei nominalizări. Premiul de debut, considerat cel mai important pentru că el reprezintă o investiție în viitor și are, întotdeauna, în biografia unui autor o semnificație aparte, a revenit ex-aequo lui Adrian Buzdugan (proză) și Alinei Mazilu (poezie). Adrian Buzdugan a debutat editorial cu volumul de povestiri Capela excomunicaților.

Disputat, Premiul pentru publicistică i-a fost acordat lui Horia Gârbea, care „încearcă să înnoiască acest gen literar care pare multora arid. Prin recenziile şi micro- eseurile pe care le scrie, meritul său este acela că inovează, că se apropie de autorul şi cartea despre care scrie.” (Traian T. Coşovei).

Premiul pentru eseu a fost obţinut de Sorin Lavric, portretizat succint de criticul literar Gabriel Dimisianu.

Premiul pentru critică și istorie literară i-a revenit lui Adrian G. Romila, despre care a vorbit Gelu Negrea.

Vechi luceferist, Constantin Stan este laureatul Premiului pentru proză, el bucurându-se de un mesaj transmis de acad. D. R. Popescu, care își amintea de perioada de debut a scriitorului, când a fost impresionat de „textul excelent al unui tânăr necunoscut”.

Premiul pentru poezie i-a revenit lui Robert Şerban, autor al unei „poezii grave, a francheţii și a deschiderii” (Dan Cristea).

Premiul Opera Omnia a fost decernat prozatoarei Gabriela Adameşteanu, care a debutat în „Luceafărul”, unde în 1971 apăreau fragmente din romanul său Drumul egal al fiecărei zile. Printr-o coincidenţă, fragmente din Provizorat, care continuă acel volum, au fost publicate în 2010, în „Luceafărul de dimineață.”

Admirabilul recital al Mariei Gheorghiu (voce și chitară) și cel de poezie al actorului Eusebiu Ștefănescu au contribuit la reușita evenimentului.

Costin Tuchilă

Reportaj video de Nicu Păunescu

Premiile revistei „Luceafărul de dimineață” pe anul 2010

Joi 12 mai 2011, la ora 13.00, la Casa Vernescu din București (Calea Victoriei nr. 133) va avea loc festivitatea de decernare a Premiilor revistei „Luceafărul de dimineață” pe anul 2010. Cu această ocazie va fi sărbătorit numărul 1000 al revistei (seria nouă).

Vor fi acordate premii la șapte secțiuni: poezie, proză, eseu, critică și istorie literară, publicistică, debut, Opera omnia. Din juriu au făcut parte: Gelu Negrea, redactor șef al revistei „Luceafărul de dimineață”, Dan Cristea, președinte al Asociației Culturale „Luceafărul de dimineață”, Gabriel Chifu, vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din România.

Seria nouă a revistei „Luceafărul”, săptămânal al Uniunii Scriitorilor, înființat în 1958, a apărut în 1990, fiind iniţiată de Laurenţiu Ulici, devenit între timp şi preşedinte al Uniunii Scriitorilor. După dispariţia acestuia (16 noiembrie 2000), publicaţia a fost condusă, până în noiembrie 2007, de prozatorul Marius Tupan. „La ora actuală, când aşa-zisele programe au devenit nişte instrumente îndeajuns de desuete – scriu editorii publicației – revista «Luceafărul», revistă literar-culturală, îşi propune, mai presus de orice, menţinerea unei ţinute distincte, de echilibru critic şi intelectual, cu faţa atât la scriitor, cât şi la publicul cititor. Publicaţia trebuie să conştientizeze faptul că are şansa de a avea alături pe cei peste o mie de membri ai Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti.” „Luceafărul de dimineață” apare sub egida Uniunii Scriitorilor, cu sprijinul Primăriei sectorului 2 București. Revista „Luceafărul de dimineață” poate fi găsită la librăria de la Muzeul Național al Literaturii Române (Bd. Dacia nr. 12) și la punctele de difuzare ZIRCON MEDIA. De asemenea, se pot face abonamente prin Poșta Română; număr de catalog: 19379.

Numărul 1000 al „Luceafărului” a apărut miercuri 4 mai a.c.