Dan Lungu citește fragmente din cel mai recent roman al său la Viena

dan lungu

eveniment liber sa spunDan Lungu participă, astăzi, joi, 9 octombrie 2014, de la ora 19.00, în Sala D a quartier21 din MuseumsQuartier de la Viena, la lectura unor fragmente din cel mai recent roman al său, Fetiţa care se juca de-a Dumnezeu. Traducerea în limba germană îi aparţine lui Jan Cornelius şi va fi citită de actriţa Patricia Moga. 

Fetita-care-se-juca-de-a-Dumnezeu-

Romanul Fetiţa care se juca de-a Dumnezeu a apărut recent în colecţia „Fiction Ltd.” a Editurii Polirom. Romanul explorează emigraţia temporară, un fenomen ce a marcat profund România postcomunistă. Pentru a-şi scoate familia din impas financiar, Letiţia hotărăşte să plece la muncă în străinătate pentru câteva luni. Acasă rămân cele două fetiţe: Radiţa – sensibilă, introvertită – în grija bunicilor şi Mălina în cea a soţului Letiţiei, Vali. Aflată la început de şcoală şi puternic ataşată de mama sa, Radiţa suferă în urma despărţirii aşa cum numai copiii pot să o facă, cu tot corpul şi toată imaginaţia. Cele câteva luni preconizate se preungesc, planurile suferă mereu schimbări, iar efectele secundare ale plecării mamei se dovedesc imprevizibile. Romanul îmbină o varietate de teme: copilăria, inocenţa, înstrăinarea, confruntarea mentalităţilor, relaţiile de cuplu sau reconfigurarea identităţii.

Dan Lungu, director al Muzeului Literaturii Române din Iaşi, membru al Uniunii Scriitorilor din România, este unul dintre cei mai apreciaţi şi mai traduşi scriitori români, cărţile sale fiind traduse în limbile franceză, germană, italiană, spaniolă, poloneză, slovenă, maghiară, bulgară, greacă, norvegiană şi turcă. La Polirom a publicat romanele Raiul găinilor (fals roman de zvonuri şi mistere) (2004, 2007, 2010, 2012), Sînt o babă comunistă! (2007, 2010, 2011, 2013; ecranizat în regia lui Stere Gulea; în 2010, premiera piesei de teatru Baba comunistă pe scena Teatrului Bouwkunde din Deventer, Olanda; în 2013, premiera maghiară la Teatrul „Katona József” din Budapesta, iar la Ateneul Tătăraşi din Iaşi premiera naţională a piesei; versiunea franceză a cărţii dublu nominalizată la Premiile Europene Jean Monnet, Franţa, 2008; versiunea poloneză nominalizată la Premiul pentru literatură central-europeană „Angelus”, 2011; Cum să uiţi o femeie (2009, 2010, 2011) şi În iad toate becurile sînt arse (2011, 2014), volumele de proză scurtă Băieţi de gaşcă (2005, 2013) şi Proza cu amănuntul (2008); a coordonat, în colaborare, volumele Tovarăşe de drum. Experienţa feminină în comunism (2008), Str. Revoluţiei nr. 89 (2009) şi Cărţi, filme, muzici şi alte distracţii din comunism (2014). Romanul În iad toate becurile sunt arse a fost prezentat cu sprijinul Institutului Cultural Român în cadrul unei rezidenţe a scriitorului din anul 2012 la quartier21, MuseumsQuartier, Viena.

Patricia Moga a urmat studii de doctorat în teatrologie la Universitatea din München, oraş în care a locuit timp de 6 ani. Patricia a avut roluri în lungmetrajul Desperados on the Block (2009, regia Tomasz Rudzik, Germania-România) şi în filmul de scurtmetraj Apele tac/ Silent River (2011, regia Anca Miruna Lăzărescu, Germania-România).

Dan Lungu va fi prezent și la proiecţiile filmului Sunt o babă comunistă, ecranizare după romanul omonim, alături de regizorul Stere Gulea şi actriţa Ana Ularu, în cadrul festivalului internaţional de film Let’s CEE derulat la Viena în perioada 2-11 octombrie 2014.

Filmul „Sunt o babă comunistă“, proiectat în premieră la Budapesta

sunt-o-baba-comunista- film de stere gulea

Filmul Sunt o babă comunistă, regizat de Stere Gulea, va fi proiectat pe 1 martie 2014, de la ora 15.30, la Cinematograful Uránia din Budapesta, în cadrul „Festivalului Francofoniei”, cu sprijinul Institutului Cultural Român din capitala Ungariei.

Evenimentul se înscrie în seria manifestărilor cu care Institutul Cultural Român Budapesta participă la cea de-a patra ediţie a „Zilelor Filmului Francofon” (1-9 martie 2014) alături de Ambasada Franţei, Institutul Francez, alte ambasade şi institute culturale francofone acreditate la Budapesta. Sunt o babă comunistă este cel mai recent film al regizorului Stere Gulea, cu un scenariu semnat de regizor alături de scriitorul Lucian Dan Teodorovici, pe baza romanului omonim al lui Dan Lungu. Volumul a fost publicat în traducerea maghiară a Gabriellei Koszta în 2008 la Editura Jelenkor, cu sprijinul financiar al Centrului Național al Cărții, prin programul TPS (Translation and Publication Support Programme).

-sunt-o-baba-comunista

Stere Gulea spune despre filmul său: „Să se aştepte la ceva ce e puţin mai rar în filmul românesc din ziua de azi: normalitate, haz, oameni care ţin unul la altul, care au un simţ al solidarităţii dezvoltat. Sunt o babă comunistă e un film cu oameni normali, simpli, care ne face să vedem că lumea nu e plină doar de neajunsuri.” Din distribuţie fac parte actorii Luminiţa Gheorghiu, Marian Râlea, Anca Sigartău şi Ana Ularu.

Filmul va fi proiectat cu subtitrare în limba franceză şi traducere simultană la cască în limba maghiară.

Dan Lungu, invitat la Festivalul de Proză Scurtă de la Wrocław

Sâmbătă, 6 octombrie 2012, la ora 18.00, la Teatrul Wspolczesny din Wrocław, Polonia, Dan Lungu va avea o întâlnire cu cititorii, în cadrul Festivalului de Proză Scurtă „Opoviadania”, se arată într-un comunicat al Editurii Polirom.

Cu acest prilej, Dan Lungu va citi proză scurtă, dar şi un fragment din romanul Raiul găinilor, în traducerea lui Szymon Wcislo. Alături de Dan Lungu, vor mai citi scriitorii: Emil Hakl, Andrzej Stasiuk, Magdalena Tulli, Empar Moliner, Natasza Goerke.

Sînt o babă comunistă!, celebrul roman al lui Dan Lungu, a apărut în poloneză, la Editura Czarne, în traducerea Joannei Kornaś-Warwas, iar Raiul găinilor este în curs de apariţie la aceeaşi editură.

Sînt o babă comunistă! a apărut la Polirom în trei ediţii (2007, 2010, 2011) şi este în curs de adaptare cinematografică în regia lui Stere Gulea, după un scenariu de Lucian Dan Teodorovici.

Romanul numără până în prezent zece traduceri: Croaţia (Editura Filmat Naklada), Italia (Editura Aisara), Franţa (Actes Sud), Austria (Residenz), Spania (Pre-textos), Ungaria (Jelenkor), Bulgaria (Faber Print Ltd.), Polonia (Czarne), Turcia (Apollon Yayincilik), Grecia (Kastaniotis).

Raiul găinilor, apărut la Polirom în trei ediţii (2004, 2007, 2010), a mai fost tradus în: Franţa (Jacqueline Chambon, Actes Sud), Slovenia (Društvo Apokalipsa), Austria (Residenz, world wide rights), Italia (Manni Editori), Spania (Icaria), Bulgaria (Paradox).

Dan Lungu (n. 1969, Botoşani) este unul dintre cei mai apreciaţi şi mai traduşi scriitori din noua generaţie, cărţi ale sale fiind publicate în zece limbi: franceză, germană, italiană, spaniolă, poloneză, slovenă, maghiară, bulgară, greacă şi turcă. Anul trecut statul francez i-a acordat titlul de „Chevalier de l’Ordre des Arts et des Lettres” pentru contribuţii la îmbogăţirea patrimoniului cultural francez.

Dan Lungu. Foto: Mircea Struțeanu, Polirom

Festivalul de Proză Scurtă de la Wrocław, aflat la a VIII-a ediţie, se va desfăşura în perioada 2–6 octombrie 2012. La ediţiile anterioare au mai participat scriitori precum Etgar Keret, Claire Keegan, Michael Kasper, Rashid Novaire, Viktor Erofeev, Segun Afolabi, Rachel Trezise sau Goncalo M. Tavares.

Organizatorul festivalului este Centrul Cultural „Zamek”, în colaborare cu TAK – Association of Active Communication. Deşi obiectivul festivalului este promovarea prozei scurte, evenimentele depăşesc sfera literaturii (poloneze şi străine). Organizatorii îşi doresc ca literatura să inspire alte arte: teatru, muzică, arte vizuale, arte performative.

România participă pentru prima dată la Târgul de Carte de la Bilbao

România participă pentru prima dată la Târgul de Carte de la Bilbao, la invitația organizatorilor basci, în urma unui lobby susținut de Institutul Cultural Român de la Madrid, care a dorit astfel să ducă literatura română pentru prima dată în nordul Spaniei. Importanța tot mai crescută pe piața de carte spaniolă a literaturii române justifică eforturile de a acoperi întreagul teritoriu al Spaniei. În zona Bilbao, San Sebastian, Vitoria se află, de asemenea, un număr important de români pentru care prezența unor scriitori din România poate fi onorantă și stimulatoare.

Târgul de Carte de la Bilbao are loc în perioada 31 mai–10 iunie 2012. Pe 4 iunie, la ora 19.30, Dan Lungu, Florin Lăzărescu, Sorin Gherguț şi traducătoarea Marian Ochoa au discutat cu publicul în cadrul unei întâlniri despre literatura română contemporană, iar pe 5 iunie, la 11.30 a avut loc o întâlnire cu presa, în spațiul de evenimente al Târgului de pe Paseo del Arenal.

Dan Lungu are două cărți publicate în Spania, El paraíso de las gallinas. Falsa novela de rumores y misterios (Raiul găinilor. Fals roman de zvonuri si mistere), Editura Icarria, Nadhari Narrativa, 2011 și Soy un vejestorio comunista! (Sunt o babă comunistă!), Editura Pre-Textos, 2009. Cartea lui Florin Lăzărescu, Trimisul nostru special, a fost recent publicată în Spania: Nuestro enviado especial, Editura El Nadir, 2012. În cadrul Târgului, Sorin Gherguț, care a obținut Premiul revistei „Observator cultural” pentru cartea Orice (Uverturi și Reziduuri), va citi din poeziile sale traduse de Marian Ochoa.

Luminița Marcu

ICR Madrid pentru Romanian Global News

Noaptea Literaturii Europene la București

Pe 30 mai, citim până la miezul nopţii! Zece institute culturale au făcut o selecţie de literatură tradusă din nouă limbi şi publicată în română şi au invitat autori, actori, personalităţi media, care timp de trei ore ne vor purta paşii în fascinantul univers al literaturii contemporane. Fundaţia Löwendal (Piața Gh. Cantacuzino nr. 1, lângă Parcul Ioanid) găzduieşte acest eveniment de la ora 20.30 până la ora 23.30, chiar în seara în care se deschide Târgul de carte Bookfest, prilej cu care autori importanţi invitaţi la Târg vor trece pragul Nopţii Literaturii de la Bucureşti.

Noaptea Literaturii Europene este un proiect cultural susținut de Rețeaua Europeană a Institutelor Naționale de Cultură (EUNIC), a cărui ediție din 2011 s-a desfășurat în 20 de orașe din 16 țări. Noaptea Literaturii are trei elemente-cheie: literatură contemporană citită de personalităţi din diferite domenii în spaţii atipice special selectate pentru o anumită noapte din an. Pe 30 mai 2012, are loc la Bucureşti prima ediţie a Nopţii Literaturii, în organizarea a zece institute culturale membre ale clusterului EUNIC şi sub coordonarea Institutului Cultural Român.

Lecturilor li se vor adăuga performance-uri și concursuri cu premii în cărți. Printre numele sonore ale Nopții Literaturii Europene: Julian Barnes în lectura scriitorului, traducătorului și publicistului Radu Paraschivescu; Fernando Pessoa, dar şi poetul spaniol Antonio Gamoneda, citiţi de traducătorul său în limba română, poetul Dinu Flămând; polonezii Sławomir Mrożek, Olga Tokarczuk și Andrzej Stasiuk, Ryszard Kapuściński, citiți de Matei Martin (Radio România Cultural, Dilema veche), Mihaela Dedeoglu (RFI România), Luca Niculescu (RFI România, Digi 24) și Ion Ioniță (Adevărul); poeme de Wisława Szymborska, laureată a Premiului Nobel în 1996, în lectura jurnalistului și poetului Emil Hurezeanu; fragmente din opera scriitorului și omului politic Václav Havel interpretate de cineastul Hanno Höfer; proza lui Roberto Bolaño cu vocea poetului Ciprian Măceşaru; Dominique Fernandez citind, alături de actorul Marius Manole, fragmente din Rapsodia Română; Nedim Gürsel prezentând pasaje din romanul său Fiicele lui Allah (alături de Iulia Badea-Gueritée); Matei Florian, Adina Rosetti, Petre Barbu în lectura lui Filip Florian; Dan Lungu citind din Ovidiu Nimigean, Ciprian Măceşaru și Octavian Soviany; Irina-Margareta Nistor citind din autorii belgieni francofoni Amélie Nothomb și Marguerite Yourcenar. De pe afiș nu lipsesc Orhan Pamuk, Salman Rushdie, Magda Szabó, Ian McEwan, José Saramago.

Pentru mai multe detalii, urmăriți postările de pe site-ul ICR: http://www.icr.ro/nle şi de pe Facebook: https://www.facebook.com/#!/NoapteaLiteraturiiEuropene 

Organizatori: Centrul Ceh, Institutul Cultural Român, Institutul Francez, British Council, Institutul Polonez, Institutul Camões, Institutul Cervantes, Delegaţia Valonia-Bruxelles, Centrul Cultural Maghiar, Centrul Cultural Turc „Yunus Emre“.

Noaptea Literaturii Europene este un proiect coordonat în România de Institutul Cultural Român. ICR a deţinut preşedinţia EUNIC la nivel global în perioada iunie 2010 – iunie 2011. Pentru intervalul octombrie 2011 – octombrie 2012, Institutul Francez are preşedinţia clusterului EUNIC în România.

Prestigioasa editură Yale University Press publică două volume de Norman Manea

După ce presa suedeză a salutat entuziast apariţia romanului Întoarcerea huliganului, propunându-l pentru premiul Nobel, scriitorul Norman Manea va avea două apariţii importante în SUA, la prestigioasa editură Yale University Press. Romanul Vizuina (The Lair) va fi disponibil în 24 aprilie, iar volumul de eseuri A cincea imposibilitate (The Fifth Impossibility), pe 14 mai. Aceste apariţii vin după lansarea de succes la Institutul Cultural Român din New York a antologiei Romanian Writers on Writing, editată de Norman Manea împreună cu Sanda Cordoş, care, la finalul săptămânii trecute, a prilejuit iubitorilor de literatură din New York şi studenţilor din campusul universităţii Bard întâlnirea cu câţiva dintre scriitorii reprezentativi ai literaturii române de azi, prezenţi în antologie: Nina Cassian, Carmen Firan, Dan Lungu, Simona Popescu, Bogdan Suceavă şi Lucian Dan Teodorovici.

„Norman Manea, cel mai celebru autor contemporan din România, a supravieţuit de două ori regimurilor totalitare. Trăind mulţi ani în exil, vorbeşte despre complexitatea şi dezorientarea vieţii departe de ţară în acest roman extrem de captivant, Vizuina”, notează websiteul Yale University Press. Tradus de Oana Sânziana Marian, poetă, fotografă şi regizor de film, romanul este publicat în premieră în Statele Unite, putând fi pre-comandat online. Data lansării oficiale este 24 aprilie.

Această apariţie editorială va fi urmată, pe 14 mai, de publicarea volumului A cincea imposibilitate – Eseuri despre exil şi limbă, la aceeaşi editură. „Manea oferă răspunsuri la întrebări esenţiale despre cenzură şi rădăcinile lingvistice. El disecă relaţia dintre limba natală şi dificultăţile de traducere. Iar mai presus de toate, descrie ce înseamnă dezrădăcinarea pentru un scriitor. Aceste eseuri, multe dintre ele traduse pentru prima dată în engleză, sunt pasionante, lucide şi cuprinzătoare, oferindu-ne o perspectivă profundă asupra societăţii problematice în care trăim”, notează editorii în descrierea de pe websiteul oficial al editurii. Având diferiţi traducători în engleză, acest volum poate fi, de asemenea, pre-comandat pe internet.

Pe 22 şi 23 martie, Norman Manea a moderat evenimentele legate de lansarea antologiei Romanian Writers on Writing, pe care a editat-o împreună cu Sanda Cordoş, publicată recent de Trinity University Press. Lansarea de la ICRNY, de pe 22 mairtie, i-a adus împreună pe scriitorii Nina Cassian, Carmen Firan, Dan Lungu, Simona Popescu, Bogdan Suceavă şi Lucian Dan Teodorovici, alături de editorul reputatei serii „The Writer’s World”, poetul şi preşedintele Fundaţiei Guggenheim, Edward Hirsch, directoarea editurii Trinity University Press, Barbara Ras şi traducătoarea Carla Baricz, într-un eveniment moderat de directorul ICRNY, Corina Şuteu. După scurte introduceri făcute de Edward Hirsch şi Barbara Ras, Norman Manea a prezentat scriitorii români, vorbind despre criteriile de selecţie aplicate în întocmirea antologiei, unul dintre cele mai importante fiind acela ca scriitorii români din antologie să fi publicat şi scris în limba română. „Consider că eşti scriitorul limbii în care scrii”, a afirmat editorul antologiei. „Nu contează dacă eşti alb, negru, evreu sau homosexual – dacă scrii în America, în engleză, eşti scriitor american. La fel este cazul şi celor care scriu în română, aparţin literaturii române.” Scriitorii prezenţi au citit apoi fragmente din textele lor despre scris şi scriitură, momentele de lectură fiind urmate de o discuţie cu publicul, condusă de Norman Manea.

A doua zi, în campusul prestigiosului colegiu Bard, la care Norman Manea este profesor şi scriitor în rezidenţă, a avut loc un al doilea eveniment legat de lansarea cărţii Romanian Writers on Writing. Intitulată Scriitorul, Cenzura, Piaţa, discuţia a plecat de la comparaţia între limitările şi condiţiile de publicare înainte şi după 1989 în România, precum şi despre diferitele tipuri de cenzură, politică sau economică. Evenimentul, introdus de directorul ICRNY, Corina Şuteu, i-a adus în faţa profesorilor şi studenţilor de la Bard, după o scurtă intervenţie a lui Edward Hirsch, pe Carmen Firan, Dan Lungu, Simona Popescu, Bogdan Suceavă, Lucian Dan Teodorovici şi traducătoarea Carla Baricz. Moderată de Norman Manea, discuţia a plecat de la câteva lecturi ale textelor celor prezenţi, transformându-se rapid într-o captivantă sesiune de întrebări şi răspunsuri despre condiţia literaturii române de dinainte şi după regimul lui Nicolae Ceauşescu, despre care cei prezenţi la discuţie, printre care şi binecunoscuta scriitoare Francine Prose, au avut foarte multe observaţii şi întrebări.

La finalul lunii aprilie, literatura română va fi din nou prezentă în New York, cu ocazia festivalului PEN World Voices, la care anul acesta participă scriitoarea Gabriela Adameşteanu, cu sprijinul ICRNY. De asemenea, ICRNY salută participarea la PEN a autoarei Herta Müller, câştigătoare a premiului Nobel pentru literatură în 2009 – se arată într-un comunicat al ICR New York.