Jean Marais

jean marais

calendarActor, scriitor, regizor, pictor: Jean Marais (11 decembrie 1913–8 noiembrie 1998)

Curtat de faimoșii cineaști: Luchino Visconti, Jean Renoir, Sacha Guitry…

Două fotografii prețioase din biografia pe care am dedicat-o celebrului regizor și scriitor umorist: Dan Mihăescu. Spovedania unui umorist (Focșani, Editura Terra, 2010).

dan mihaescu jean marais filmare annie musca biografie

Jean Marais pe platourile de la Buftea, în 1966, alături de Dan Mihăescu (stânga) și Jean Lorin Florescu

Șapte băieți și-o ștrengăriță (1967) jean marais

Cu Jean Lorin Florescu (dreapta) și Dan Mihăescu. Pregătiri pentru pelicula Șapte băieți și-o ștrengăriță (1967)

Annie Muscă

Vezi: „Cinéma Cinémas – Jean Marais, 1987” de Raoul Sangla

Jean Marais (D’Artagnan) în duel – fragment din filmul „Masca de fier”, regia: Henri Decoin, 1962

Annie Muscă despre Anda Călugăreanu

anda calugareanu revista teatrala radio

calendarRânduri neștiute despre Anda Călugăreanu (24 octombrie 1946–15 august  1992)

Astăzi scriu despre Toma Caragiu, personaj al rubricii Remember de la Revista Teatrală Radio din 21 august 2014.

Inevitabil mi-am amintit de Anda…

Dau timpul înapoi și revăd una dintre întâlnirile mele cu scriitorul umorist Dan Mihăescu.

Inevitabil ne-am amintit amândoi de Anda, cea care alături de Toma Caragiu, bunul prieten al Personajului meu, crease un stil sub bagheta magică a regretatului realizator de televiziune și renumit autor de texte scrise special pentru Toma Caragiu…

anda calugareanu de annie musca

Anda Călugăreanu

În vara lui 1960, la Costinești, prietenii mei, George Pîrjol și Ion Mitrici, mi-au adus de mână o fetiță durdulie, negricioasă, veselă, Ancuța, care îl imita incredibil pe Salvatore Adamo. Mai târziu am prezentat-o regizorului tv Sorin Grigorescu și el a selecționat-o pentru o emisiune cu tinere speranțe. Debutul a fost exploziv și a început imediat să lucreze cu Valeriu Lazarov. Apoi a fost cooptată în faimoasa echipă a lui Andu Bocăneț, împreună cu Pittiș și Tufaru.

Cine a botezat-o Anda?

Mircea Crișan. Începuse să lucreze și cu el…

toma caragiu anda calugareanu inedit

Toma Caragiu

Cum s-a ajuns la colaborarea Andei cu „pretențiosul” Toma Caragiu? Citește integral în Revista Teatrală Radio. Scenete TV cu Anda Călugăreanu, Toma Caragiu, Octavian Cotescu, melodii interpretate de Anda Călugăreanu.

Annie Muscă

Un comedian de excepție: Nicu Constantin

nicu constantin biografie annie musca

La rubrica „Remember” de Annie Muscă, Revista Teatrală Radio

Astăzi, 31 iulie 2014, ne amintim de actorul Nicu Constantin (31 iulie 1938–15 septembrie 2009).

Nume de  Revistă

annie musca rubrica biografii eterne reveniri luna iulie cuptorUn comedian de excepție, un artist cult, „un Harold Lloyd”, cum îl numea bunul său prieten, Dan Mihăescu, sau „Optinova‘‘, etern botezat de același umorist pentru ingenua figură ce se desprindea de sub ochelarii cu ramă neagră. A fost atras de Drept, dar iubea în taină Teatrul de Revistă. A ajuns vedetă la „Tănase”, iar felul lui de a interpreta a primit toată simpatia și admirația publicului din sala de spectacol, din grădina de vară, din teatrul de operetă sau de pe stadioane, chiar și din barurile de noapte.

Mii de reprezentații la Teatrul de Revistă în 40 de ani, sute de emisiuni derubrica remember annie musca revista teatrala radioteleviziune și mii de emisiuni la „Unda veselă”. A prețuit publicul prin rostire și purtare, prin vestimentația impecabilă.

„Gălăgios, certăreț, cu împăcarea la purtător, pe unde trece face fum, e rău de rupe lațul și când mai scapă câte o lacrimă dă vina pe ochelari”, așa îl caracteriza umoristul Dan Mihăescu în postfața biografiei actorului scrisă de Cristian Brancu (Ochelari miraculoși, București, Editura Cuvântul, 2000).

 Nicu Constantin

Nicu Constantin

Cum este să-ți începi viața la malul mării…

Născut la Eforie Sud (fostă Carmen Sylva), într-o familie cu șapte copii, chiar îl ultima zi a lunii lui Cuptor a anului 1938, Nicu Constantin era aromân după tatăl său, Tudor – fugit din Korcea în România prin 1912, în prag de adolescență, la rudele sale de aici, constructori vestiți – și grec după mamă, Ecaterina, născută la Ioannina și sosită la Constanța pentru studii la Școala Greacă.

Multe case din fosta stațiune Carmen Sylva, la începuturi Movilă˗Techirghiol, poartă amprenta lui Tudor Constantin care se va căsători cu frumoasa Caterina în anii ʹ20 și își va construi o vilă cu opt camere la malul mării, unde se va naște penultimul său fiu, Nicu, vestit personaj de comedie, care a asistat cu inima strânsă la demolarea statuii lui Ioan Movilă din localitatea natală și la schimbarea denumirii localității din Carmen Sylva în Vasile Roaită, odată cu instalarea comuniștilor. Nicu Constantin și-a promis atunci să răzbune această nedreptate. Visul i s-a împlinit în 1996. Astăzi, filantropul Ioan Movilă stă falnic vizavi de hotelul Parc din stațiune.

annie musca

litoral carmen sylva eforie sud

Statuia lui Ioan Movilă, Eforie Sud, iulie 2014

Părinții se înțelegeau în mai toate limbile pământului, iar frații lui Nicu au fost șase la număr: Petre și Constanța, copiii tatei din prima căsătorie, și Tefta, Gică, Titi și Lică, toți rămași din 1953 doar în grija mamei. Tânăra văduvă și-a crescut odraslele în dragoste, în frica lui Dumnezeu, în bun-simț și dreptate după moartea neașteptată a lui Tudor. După terminarea războiului, pe timpul foametei din 1947, Tudor a adus acasă un băiat din Moldova, Ștefan, ce avea să devină căpitan pe vasul „Independența”, dar care avea să-și găsească sfârșitul odată cu scufundarea acestuia în Bosfor.

Nicu Constantin a trăit războiul alergând și furișându-se printre „Popovici” și „Pompilian”, „Bunicuța” sau „General Apostolescu”, vile din stațiune. Încă din copilărie a urmat sfatul mamei de a se bucura de fiecare clipă și de a trece prin viață zâmbind.

Nu știm cum a trecut Nicu Constantin prin viață, dar cert este că pe noi ne-a făcut să zâmbim și să uităm multe neajunsuri sau paradoxuri ale vieții. Citește integral în Revista Teatrală Radio. Amplu portret monografic al actorului, fragmente memorabile din emisiuni TV, filme cu Nicu Constantin, cuplete umoristice, fragmente din emisiunea „Mari actori de comedie”, dedicată in memoriam Nicu Constantin (20 septembrie 2009), evocări, fotografii.

Annie Muscă, invitata emisiunii „Născut în România”

annie musca

Miercuri, 28 mai 2014, de la ora 15.30, la Radio România Cultural, invitata emisiunii „Născut în România”, realizată de Mariana Ciolan, este Annie Muscă.

Biograf, autoare, începând din 2008, a șase volume apreciate, Annie Muscă, originară din Odobești (Vrancea), a făcut studii de limba franceză la Fribourg (Elveția). Pasionată de genul biografiei, frecventat în străinătate, dar aproape uitat la noi, la revenirea în țară și-a propus să-l repună în circulație. „Pentru ca trecerea timpului să nu șteargă amintirile, iată de ce ascult și rescriu vieți. Unii dintre eroii mei au dispărut demult sau de curând, alții trăiesc, dar nu au vârstă, ci doar amintiri și vise.” (Annie Muscă).

annie musca mariana ciolan studioul mihai zirra

Annie Muscă și Mariana Ciolan în Studioul „Mihai Zirra” al Radiodifuziunii

Documentarea minuțioasă, compararea atentă a surselor, intuiția acolo unde datele nu sunt suficiente, echilibrul în redactare sunt evidente de la primul volum, dedicat lui Tudor Vornicu (Focșani, Editura Terra, 2008), prima biografie autorizată a omului de televiziune. „Dintr-o lungă listă de personaje care mai de care mai interesante, hazardul a făcut ca Tudor Vornicu să fie primul. Poate şi pentru faptul că s-a născut undeva în Vrancea… Dar, mai mult decât atât, m-a incitat destinul celor două familii – Gianetti şi Vornicu – din îngemănarea cărora s-a născut Tudor Vornicu. A fost suficient să ajung o dată pe urmele bunicilor lui Tudor, în Angheleştii Vrancei, şi am fost cucerită de poveştile celor care i-au cunoscut pe italienii din Piemonte şi pe Vornicii din ţinutul Adjudului. Aşa a început biografia lui Tudor Vornicu”, mărturisea autoarea. Lansarea volumului a avut loc la Sala Radio.

Lui i-a urmat, în 2010, la aceeași editură, Dan Mihăescu. Spovedania unui umorist. „Fac parte dintr-o generație norocoasă, spunea Dan Mihăescu. Am prins dictatura carlistă, legionară, comunistă și acum victoria românilor asupra întregului popor. A început să regrete lumea viitorul de ieri, zicând că ce bine era atunci când era rău. […] Am făcut lumea să râdă, de teamă să nu plângă! și am fost optimist. După alegerea lui Ceaușescu, mi-am zis că în șase luni cade. A stat 25 de ani.”

annie musca biografii

În 2012 a apărut la Editura Biblioteca Bucureştilor, biografia Ion Miclea – povestea unui fotograf. În același an, unica biografie dedicată singurului cosmonaut român, Dumitru-Dorin Prunariu, biografia unui cosmonaut. „De la copilăria petrecută în Brașovul negustorilor de altădată și mirajul Sputnik-ului, la anii de pregătire în Orășelul Stelar, de la activitatea internațională de după 1989 și întâlnirile memorabile, până la misiunea de ambasador în Federația Rusă și președinte al astronauților din întreaga lume, cartea de față cuprinde viața și activitatea acestui personaj intrat deja în legendă.” (Annie Muscă). Dacă despre latura științifică a performanței lui Dumitru-Dorin Prunariu s-au pronunțat cei îndreptătiți, probabil că frazele așternute de Nichita Stănescu în decembrie 1982 rămân cea mai frumoasă caracterizare: „Dumitru Prunariu este aproape un copil frumos ca însăşi tinereţea, curat cum este curată carnea unui măr. […] am rămas surprins să văd cum un erou naţional poate să fie atât de gingaş, atât de modest, de cordial, de savant şi de copilăros totodată.”

biografii de annie musca emisiune radio

Annie Muscă

În 2013 Editura Terra a publicat biografia Pantelie Tuțuleasa. Întâlnire cu un alt fel de cineast, pentru ca spre sfârșitul anului să apară la Editura Adevărul Holding volumul Dan Puican – „Radioul este viața mea”, lansat în 13 decembrie 2013 la Sala Radio.

Interdicţie la uitare – aşa îşi intitulează Annie Muscă ultimul capitol al cărţii sale Dan Puican – «Radioul este viaţa mea», dar, la fel de bine, acest generic mi se pare cât se poate de nimerit pentru un ciclu mai cuprinzător de scrieri ale ambiţioasei şi înzestratei autoare, care ar putea cuprinde, alături de cartea de faţă şi pe cele consacrate unor figuri de seamă ale artei noastre: Dan Mihăescu, Pantelie Tuţuleasa, Tudor Vornicu, Ion Miclea. Am scris intenţionat «figuri de seamă ale artei noastre» pentru că, aşa după cum ne convinge Annie Muscă, tot ceea ce au creat aceste nume de referinţă ale cinematografiei, ale televiziunii sau ale fotografiei şi, acum, prin Dan Puican, ale teatrului radiofonic, depăşeşte graniţele strâmte ale evenimentului şi, prin sensurile profunde, prin adevărurile esenţiale pe care le exprimă, se înscrie sub zodia nepieritoare a faptului de artă.

De data aceasta, Annie Muscă şi-a ales ca erou al naraţiunii pe Dan Puican, nume de-a dreptul emblematic al teatrului radiofonic având un palmares uluitor: peste 1 000 de piese montate sub bagheta sa măiestrită, care au avut în distribuţie cele mai importante nume ale teatrului şi cinematografiei româneşti din ultima jumătate a veacului abia încheiat. Acoladă de timp căreia, mă grăbesc să adaug, i se alătură, în chip fericit, şi travaliul pasionat cu care meşterul Dan Puican ne încântă şi astăzi…

Ceea ce cucereşte numaidecât în această povestire, depănată în cuvinte simple dar atât de expresive, este modul în care Annie Muscă, reporter de rară vocaţie a esenţialului, îşi lasă eroul să se mărturisească.” (Șerban Cionoff, Dan Puican, un monstru sacru al Radioului, se mărturisește, „Revista Teatrală Radio”, 3 martie 2014).

Vezi și rubrica „Remember” de Annie Muscă, în Revista Teatrală Radiodedicată marilor actori ai teatrului românesc.

Dan Puican, un monstru sacru al Radioului, se mărturisește

dan-puican-biografie-de-annie-musca

Moto: „Epoca de aur a teatrului radiofonic românesc îşi datorează strălucirea şi gloria lui Dan Puican.”

Radu Beligan

cronica de carteInterdicţie la uitare – aşa îşi intitulează Annie Muscă ultimul capitol al cărţii sale Dan Puican – „Radioul este viaţa mea” (Bucureşti, Editura Adevărul Holding, 2013), dar, la fel de bine, acest generic mi se pare cât se poate de nimerit pentru un ciclu mai cuprinzător de scrieri ale ambiţioasei şi înzestratei autoare, care ar putea cuprinde, alături de cartea de faţă şi pe cele consacrate unor figuri de seamă ale artei noastre: Dan Mihăescu, Pantelie Ţuţuleasa, Tudor Vornicu, Ion Miclea. Am scris intenţionat „figuri de seamă ale artei noastre” pentru că, aşa după cum ne convinge Annie Muscă, tot ceea ce au creat aceste nume de referinţă ale cinematografiei, ale televiziunii sau ale fotografiei şi, acum, prin Dan Puican, ale teatrului radiofonic, depăşeşte graniţele strâmte ale evenimentului şi, prin sensurile profunde, prin adevărurile esenţiale pe care le exprimă, se înscrie sub zodia nepieritoare a faptului de artă.

dan puican

Dan Puican

De data aceasta, Annie Muscă şi-a ales ca erou al naraţiunii pe Dan Puican, nume de-a dreptul emblematic al teatrului radiofonic având un palmares uluitor: peste 1 000 de piese montate sub bagheta sa măiestrită, care au avut în distribuţie cele mai importante nume ale teatrului şi cinematografiei româneşti din ultima jumătate a veacului abia încheiat. Acoladă de timp căreia, mă grăbesc să adaug, i se alătură, în chip fericit, şi travaliul pasionat cu care meşterul Dan Puican ne încântă şi astăzi…

Ceea ce cucereşte numaidecât în această povestire, depănată în cuvinte simple dar atât de expresive, este modul în care Annie Muscă, reporter de rară vocaţie a esenţialului, îşi lasă eroul să se mărturisească: „Din cei 80 de ani de viaţă ai mei, 60 sunt doar teatru. Am avut şansa să întâlnesc foarte mulţi oameni de teatru, de la actori până la cronicari”, se confesează cu o emoţionantă naturaleţe Dan Puican, spre a adăuga, cu o neascunsă undă de tristeţe: „Din generaţia noastră puţini am mai rămas…”

mari actori promotia de aur a teatrului romanesc anul 1956

„Promoția de Aur” (1956) a teatrului românesc, la Poiana Braşov, după 25 de ani de la terminarea Institutului de Teatru

Când spune aceaste vorbe: „din generaţia noastră”, Dan Puican ne trimite cu gândul la acea magistrală „Promoţie 1956” a IATC-ului, în care întânim nume pe care îmi permit să le încrustez pe acest crâmpei de pagină: Albulescu Iorgu Mircea, Arghezi Mitzura, Arnăuţoiu Valeriu (Vlad Arnăutu), Băncilă Sanda, Buleandră Ion, Buref Flavia, Cimbru Victor, Constantin George, Constantinescu Mircea, Cozorici George, Cremenciuc Stelian, Dobre Victoriţa, Enache Nicolae (Nicolae Praida), Ferra George, Floca Nicolae, Hauca Igor, Laza Eugenia, Matei Valeria, Nica Elena, Niciu Ion, Olteanu Draga, Pellea Amza, Popovici Silvia, Puican Dan, Rauţchi Constantin, Rebengiuc Victor, Reus Emil, Rucăreanu Dumitru, Săsăran Ion, Stănculescu Silviu, Stoicescu Mihai, Tudoran Eugen, Toma Sanda, Vereşti Anca.

dan puican t1 radio regie

Regizorul Dan Puican în Studioul T1 („Mihai Zirra”) al Radiodifuziunii. Fotografii din vol. Dan Puican – „Radioul este viaţa mea” de Annie Muscă

Alături de şansa astrală de a aparţine, nu doar cronologic!, acestei binecuvântate „Promoţii de Aur” – care s-a instruit sub bagheta unor nume nepieritoare ale artei Thaliei: Marietta Sadova sau Moni Ghelerter sunt doar două dintre ele – Dan Puican a avut şansa unică de a se întâlni şi de a lucra, în studiourile Radioului, dimpreună cu mari personalităţi ale artei noastre scenice: Dina şi Tanţi Cocea, Ştefan Ciubotăraşu, Lucia Sturdza Bulandra, Alexandru Giugaru, Colea Răutu sau Radu Beligan (cel care semnează un atât de dens şi de sensibil Preambul al acestei cărţi) şi încă atâţia alţii, aşa încât a putut aduna un tezaur uimitor de trăiri, de visări, de învăţăminte, de bucurii. Adică tot atâtea unice experienţe de viaţă cărora li s-au adăugat, inevitabil, şi câteva tristeţi. Toate acestea fiind decantate într-un adevărat Codex moral pe care Dan Puican îl concentrează într-un sfat pe care, cu seninătate, cu înţelepciune şi cu o copleşitoare bunătate, îl transmite generaţilor ce vin: „Un actor, ca să fie remarcat şi să nu fugă de noroc, trebuie să joace neîncetat.” Citește cronica integral în Revista Teatrală Radio.

Șerban Cionoff

Lansare de carte la Majestic: „Dan Puican – «Radioul este viaţa mea»” de Annie Muscă

dan-puican-biografie-de-annie-musca

Ne auzim la Majestic

eveniment liber sa spunRedacția Teatru a Societății Române de Radiodifuziune și Editura Adevărul Holding vă invită luni, 3 martie 2014, la ora 11.00, la Clubul Ramada Majestic din București (Calea Victoriei nr. 38-40), la lansarea volumului Dan Puican – „Radioul este viaţatnr-logo mea” de Annie Muscă, apărut la finele anului trecut la Editura Adevărul Holding. Evenimentul este programat în cadrul proiectului „Ne auzim la Majestic”, organizat de Redacţia de Teatru şi Ramada Majestic Bucureşti și va fi moderat de cunoscutul om de radio Costin Tuchilă. Cu participarea regizorului Dan Puican și a autoarei cărții.

lansare carte dan puican de annie musca auditie la majestic

„Epoca de aur a teatrului radiofonic îşi datorează strălucirea şi gloria minunatului Dan Puican, a cărui viaţă s-a confundat, timp de o jumătate de secol, cu destinul instituţiei pe care a slujit-o cu fidelitate şi credinţă”, spune Radu Beligan în prefaţa cărţii. Lansat ca actor, în 1956 şi făcând parte din ceea ce posteritatea a numit „Promoţia de Aur” a Teatrului românesc, fiind coleg, printre alţii cu George Constantin, Amza Pellea, Mircea Albulescu, Draga Olteanu Matei şi Victor Rebengiuc, Dan Puican a preferat să treacă în spatele scenei pentru a marca, definitiv şi diferit decât şi-ar fi închipuit la ora absolvirii UNATC, teatrul românesc.

dan puican

Dan Puican

Volumul dedicat de Annie Muscă lui Dan Puican, prezintă, într-o formulă monografică inedită, în care sunt incluse rememorări și convorbiri cu Dan Puican, cele mai importante momente ale vieţii unuia dintre cei mai importanți regizori de teatru radiofonic, de la copilăria petrecută în Olteniţa natală la emoţia primului contact cu scena de teatru şi de la pasiunea sa pentru teatru, dar şi pentru şofat, până la marile turnee mondiale organizate în ne auzim la majesticcompania unor actori de neuitat pentru orice român. Volumul s-a bucurat de un real succes de public la Târgul de Carte Gaudeamus 2013, acolo unde a avut loc şi lansarea oficială și la întâlnirea organizată la Centrul de Presă al Societății Române de Radiodifuziune.

Lansarea se va bucura de prezenţa unora dintre marii actori ai teatrului românesc, cu care Dan Puican a colaborat la cele peste 1000 de piese şi scenarii radiofonice cărora le-a dat viaţă în cariera sa.

annie-musca monografii oameni de teatru biografie dan puican

Annie Muscă

Originară din Odobeștii Vrancei, Annie Muscă a studiat limba franceză în Țara Cantoanelor în anii ’90. A revenit din Fribourg-ul helvet cu nostalgia anilor ’70 și a lansat un original proiect de biografii. Pasionată de viețile altora, se convertește la o profesie aproape inexistentă în România, aceea de biograf.

În 2008, a publicat prima biografie autorizată a omului de televiziune Tudor Vornicu, urmată de Dan Mihăescu. Spovedania unui umorist (Focșani, Editura TERRA, 2010), Ion Miclea. Povestea unui fotograf (Editura Biblioteca Bucureştilor, 2012), Dumitru-Dorin Prunariu, biografia unui cosmonaut (București, Editura Adevărul Holding, București, 2012), unica biografie dedicată singurului cosmonat român, Pantelie Țuțuleasa. Întâlnire cu un alt fel de cineast (Focșani, Editura Terra, 2013).

Annie Muscă despre volumul dedicat regizorului Dan Puican

„Dan Puican – «Radioul este viața mea»”, cronică de Loreta Popa, Revista Teatrală Radio

„Remember”, mari actori români, rubrică de Annie Muscă în Revista Teatrală Radio

„Biografia unui umorist – Dan Mihăescu”, cronică de Ramona Iacobute

Festivalul de C’ARTE DANUBIUS

carte danubius tulcea

eveniment liber sa spunMiercuri, 14 august 2013, ora 14.00, în Piaţa Civică din Tulcea începe prima ediţie a Festivalul de C’ARTE DANUBIUS, un festival care îşi propune să aducă în faţa publicului tulcean şi dobrogean voci importante ale culturii române şi dunărene. Timp de cinci zile, între 14–18 august 2013, pe scena din Piaţa Civică şi în spaţiul Art Cafe La Scena-Casa Avramide, vor fi prezentate evenimente din toate zonele artistice, de la industria editorială, arte vizuale până la artele spectacolului şi cinema. Organizatorii festivalului sunt Primăria Municipiului Tulcea şi Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România (APLER), iar coorganizatori – Consiliul Judeţean Tulcea şi Biblioteca Judeţeană „Panait Cerna”. Coproducător: Radio România Cultural.

„Mă bucur că orașul nostru va avea un festival de carte și arte de-o asemenea anvergură. Sper ca acest proiect să se dezvolte în timp pe mai multe paliere și să aducă tulcenilor, anual, bucuria întâlnirii cu nume sonore și valoroase din cultura și viața artistică românească. Programul este variat și de înaltă ținută și sper să satisfacă, în mare măsură, gusturile și așteptările tuturor celor care vor dori să participe la derularea evenimentelor programate pe parcursul celor cinci zile de festival. Este un câștig pentru oraș, din multe puncte de vedere, este și o premieră pe această zonă, a târgurilor de carte, așa că aștept să ne bucurăm împreună de aceste zile încărcate de poezie, teatru, blues, jazz, lansări de carte, filme, conferințe și expoziții”, a declarat Constantin Hogea, primarul orașului Tulcea.

„Ideea unui festival al artelor şi al cărţii la Tulcea a fost îmbrăţişată cu entuziasm de dl. Constantin Hogea, primarul Municipiului Tulcea. Nume importante ale scenei noastre culturale vor veni la Tulcea pentru a susţine prelecţiuni la cestiunea zilei, pentru a prezenta show-uri de poezie, blues şi jazz, pentru lansări de carte şi vernisaje unicat. La o repede ochire, amintesc aici de academicianul Eugen Simion, de maestrul Mircia Dumitrescu, marele actor Mihai Mălaimare, poeţii Ioana Crăciunescu, Ioan Es Pop, Liviu Ioan Stoiciu, Augustin Ioan, Bogdan Ghiu, Pavel Şuşară sau Bogdan O. Popescu, de regizorul Alexandru Solomon, muzicienii Mircea Tiberian, Dinu Olăraşu şi Nadia Trohin, actorii Naţionalului Bucureştean, Monica Davidescu şi Dan Tudor. Trebuie văzut tot programul festivalului pentru că el este o ofertă de calitate pentru toate genurile artistice. Sunt convins că Danubius va reprezenta în câţiva ani o punte culturală între oraşele dunărene şi va fi un ferment pentru viitoare proiecte culturale şi artistice”, a declarat Dan Mircea Cipariu, preşedintele APLER.

festival arte tulcea

Ce este Festivalul de C’ARTE DANUBIUS?

Un festival de carte şi arte prin care i se oferă publicului din Tulcea un acces democratic la resurse culturale de calitate: lansări de carte (singurătatea vine pe facebook de Dan Mircea Cipariu, Editura Tracus Arte, ieşireadinbazadedate de Mireille Rădoi, Editura Brumar, Secretul secretelor de Flaviu Predescu, Editura Eikon, colecţia cArtesenţe, Editura Centrului Cultural Dunărea de Jos, Sophia de Suzan Mehmet, Editura Tracus Arte, Dar de Dinu Olăraşu, Editura Eikon, Căderea-n sus a corpurilor grele de Ioan Es Pop, Editura Tracus Arte, „Sissi” de Pavel Şuşară, Editura Tracus Arte), recitaluri publice (poeţi din Constanţa: Iulia Pană, Amelia Stănescu, Mugur Grosu, Mădălin Roşioru; poeţi din Galaţi: Florina Zaharia, Simona Toma, Angela Ribinciuc; poeţi din Tulcea: Olimpiu Vladimirov, Augustin Ioan, poeţi din Bucureşti: Bogdan Ghiu, Bogdan O. Popescu, Pavel Şuşară), conferinţe (Cultura română în satul global de acad. Eugen Simion, Tulcea, periplu cultural de Dan Arhire, preşedintele Asociaţiei „La Drum ”, Literatura şi cartea faţă cu noile media de Bogdan Ghiu şi Dan Mircea Cipariu, Masca şi statuia vivantă de Mihai Mălaimare), ateliere de scriere creativă (coordonator: Dan Mircea Cipariu), show-uri de poezie, blues şi jazz (Ioana Crăciunescu, Ioan Es Pop, Liviu Ioan Stoiciu & Mircea Tiberian & Nadia Trohin; Mireille Rădoi, Flavius Predescu, Dan Mircea Cipariu & Danubius Project), show de poezie şi folk (Dinu Olăraşu), spectacole de teatru (Escroci în aer liber de Ion Băieşu, cu Monica Davidescu şi Dan Tudor; Povestea unui pierde-vară de Dan Mihăescu, cu Vlad Jipa şi Radu Dumitru), cinemateca Fundaţiei Arte Vizuale, vernisajul Romfilatelia (O lume românească într-un timbru) târg de carte, sesiuni de autografe, expoziţia de grafică de carte (Maestrul Mircia Dumitrescu şi regretata graficiană Alina Roşca, cu lucrări de grafică inspirate din romanele lui Panait Istrati, expoziţie prezentată la Casa Avramide). Un festival care îşi propune să devină un spaţiu public, cultural şi spiritual pentru autorii, editorii şi artiştii din oraşele riverane Dunării. La prima ediţie sunt invitaţi autori şi editori din Constanţa, Galaţi, Tulcea. Un festival care îşi propune să configureze o nouă elită culturală în Tulcea. Elevi de la Colegiul Naţional Dobrogean „Spiru Haret” şi Liceul Teoretic ”Grigore Moisil” vor participa la un atelier de scriere creativă coordonat de Dan Mircea Cipariu, preşedintele APLER, în urma căruia vor prezenta un recital public. Patru elevi ai Liceului de Artă „George Georgescu” vor realiza, la invitaţia şi susţinerea Festivalului, un proiect de jazz & blues intitulat Danubius Project.

Organizatori: Primăria Municipiului Tulcea şi Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România (APLER)

Coorganizatori: Consiliul Judeţean Tulcea, Biblioteca Judeţeană „Panait Cerna”

Coproducător: Radio România Cultural

Parteneri: Teatrul „Jean Bart”, Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti, Asociaţia EURO CULTURART, Asociaţia OPEN ART, Romfilatelia, Art Cafe La Scena-Casa Avramide , Editura Tracus Arte, Editura Eikon, Fundaţia Arte Vizuale

Parteneri media: TV Accent, Radio Delta, Cony Sat TV, ziarul Delta, ziarul Obiectiv Tulcea, Dunărea de Jos, www.agentiadecarte.ro

Blog oficial: danubiusfest.blogspot.ro 

Programul Târgului de carte al festivalului (târg cu vânzare): între orele 12.00–22.00 pentru perioada 14–17 august 2013; între orele 10.00–14.00 pentru ziua de 18 august 2013.

barci-dunare-fabulos-delta-mitologie

Miercuri, 14 august 2013

Ora 14.00 – deschiderea oficială a Festivalului – Invitaţi: dl. Constantin Hogea, Primarul Municipiului Tulcea, dl. Dan Mircea Cipariu, dl. Ioan Cristescu, doamna Suzan Mehmet (scena din Piaţa Civică)

ora 14.15–15.00 – Poezie de Tulcea (I). Recital al liceenilor din Tulcea care au participat la Atelierul de scriere creativă coordonat de Dan Mircea Cipariu (scena din Piaţa Civică)

ora 15.00–15.30 – Prezentare de carte Tracus Arte: Sophia de Suzan Mehmet. Prezintă: Ioan Cristescu şi Dan Mircea Cipariu (scena din Piaţa Civică)

ora 16.00–16.30 – Conferinţele „Danubius”: Masca şi statuia vivantă de Mihai Mălaimare. Cu acest prilej, marele actor va acorda autografe pe cea mai recentă carte a sa, Masca şi statuia vivantă, Editura Tracus Arte – Art Cafe La Scena-Casa Avramide

ora 17.00–18.00 – Conferinţele “Danubius”: Tulcea, periplu cultural de Dan Arhire, preşedintele Asociaţiei „ La Drum” – Art Cafe La Scena-Casa Avramide

ora 17.00–18.00 – Cinemateca Fundaţiei Arte Vizuale: Cocorii (Un documentar despre viaţă şi tradiţie a unei comunităţi de lipoveni din Delta Dunării. 1997, 23 minute, Beta SP / Versiune română, rusă, engleză. Producător: FAV. Un film de: Marian Ivan. Festivaluri: Festivalul tinerilor creatori de film şi televiziune / Costineşti 1997. Premii: Premiul Fundaţiei Soros, Festivalul Internaţional Dakino / Bucureşti 1997) – Art Cafe La Scena-Casa Avramide

ora 18.00–19.00 – Poezie de Tulcea (II). Invitaţi speciali: Olimpiu Vladimirov, Augustin Ioan (scena din Piaţa Civică) – scena din Piaţa Civică

ora 19.00–20.00 – Poezia Dunării. Recital al actorilor Teatrului „Jean Bart” din Tulcea: Gabriela Ciolacu, Nicolaeta Lungu, Vlad Matei Ajder, Mihai Gălățan, Costel Zamfir – scena din Piaţa Civică

ora 20.00–21.00 – Recital de poezie & folk Dinu Olăraşu. Lansarea cărţii Dar de Dinu Olăraşu, Editura Eikon. Prezintă: Valentin Ajder, directorul Editurii Eikon. – scena din Piaţa Civică

Joi, 15 august 2013

Ora 14.00–15.00 – DANUBIUS RENSHI, cu liceenii din Tulcea care au participat la Atelierul de scriere creativă coordonat de Dan Mircea Cipariu -scena din Piaţa Civică

ora 17.00–18.00 – Conferinţele „Danubius”: Cultura română în satul global de acad. Eugen Simion – Art Cafe La Scena-Casa Avramide

ora 18.00–19.00 – Vernisaj Mitologii dunărene – Maestrul Mircia Dumitrescu şi regretata graficiană Alina Roşca, cu lucrări de grafică inspirate din romanele lui Panait Istrati, expoziţie prezentată la Casa Avramide. Prezintă: Dan Mircea Cipariu şi Ioan Cristescu.

ora 19.00–20.00 – Cinemateca Fundaţia Arte Vizuale: Cronica de la Zürich (1996), dadaişti din România la Zurich , 1916–18 / 40 min. Un film de Radu Igazsag şi Alexandru Solomon. Producţie Fundaţia Arte Vizuale, cu sprijinul Pro Helvetia. Premiul Special APTR. Marele Premiu, MediaFest ’96, România. Cel mai bun Documentar, Festivalul Tinerilor Realizatori, Costineşti,1996. În 1916 lua naştere la Zürich mişcarea Dada, la care au contribuit şi trei artişti de origine română: Tristan Tzara, Marcel Iancu şi Arthur Segal. Filmat în Elveţia, având acces la câteva din cele mai importante arhive dadaiste din lume, documentarul suprapune un portret ironic al oraşului, peste atmosfera evenimentelor dadaiste. Un interviu substanţial cu Guido Magnaguagno, director adjunct al Kunsthaus Zürich completează şi lămureşte vizualizarea citatelor şi manifestărilor dadaiste. – Art Cafe La Scena-Casa Avramide

ora 19.00–20.00 – recital de chitară Vasile Drăguşanu, Cântec de apă, scena din Piaţa Civică

ora 20.00–21.00 – Show-ul de poezie, blues şi jazz: Ioana Crăciunescu & Mircea Tiberian & Nadia Trohin – Art Cafe La Scena-Casa Avramide

constantin-tanislav-tropot-cai-pictura-comtemporana

Constantin Tanislav, Tropot de cai

Vineri, 16 august 2013

Ora 14.00 – 15.00 – Poezie de Galaţi. Prezentarea Colecţiei cArtesenţe, Editura Centrului Cultural „Dunărea de Jos”. Invitat: Sergiu Dumitrescu, directorul Centrului Cultural „Dunărea de Jos”; recital de poezie: Angela Ribinciuc & Simona Toma & Florina Zaharia – scena din Piaţa Civică

ora 15.00–16.00 – Lansare de carte Tracus Arte: Sissi de Pavel Şuşară Prezintă: Ioan Cristescu şi Dan Mircea Cipariu – scena din Piaţa Civică

ora 16.00–17.00 – Vernisaj Romfilatelia: O lume românească într-un timbru – Art Cafe La Scena-Casa Avramide. Prezintă: Ioan Cristescu şi Pavel Şuşară – Art Cafe La Scena-Casa Avramide

ora 17.00–18.00 – Conferinţele „Danubius”: Literatura şi cartea faţă cu noile media de Bogdan Ghiu şi Dan Mircea Cipariu – Art Cafe La Scena-Casa Avramide

ora 18.00–19.00 – Cinemateca Fundaţia Arte Vizuale: Meşteşuguri româneşti pe cale de dispariţie (un documentar despre meşteşuguri tradiţionale din România pe cale de dispariţie), 2005, 65 min., Beta SP. / Versiune română, engleză. Producător: FAV. Realizat cu sprijinul: Ambasadei SUA la Bucureşti , Fondul Ambasadorial de conservare a obiectivelor cultural. Un film de: Alexandru Solomon. Premii: Premiul Realitatea TV la Festivalul Eco-Etno-Folk Film, Slătioara 2005) – Art Cafe La Scena-Casa Avramide

ora 19.00–20.00 – Poezie de Bucureşti: Bogdan Ghiu, Teodor Dună, Ioan Es Pop, Bogdan O. Popescu, Liviu Ioan Stoiciu, Pavel Şuşară – scena din Piaţa Civică

ora 20.00 – 21.00 – Spectacol de muzică şi umor: Povestea unui pierde-vară cu actorul Vlad Jipa. La pian: Radu Dumitru. Scenariul: Dan Mihăescu (scena din Piaţa Civică)

ora 21.00 -22.00 – Recital Mircea Tiberian & friends – Art Cafe La Scena-Casa Avramide

Sâmbătă, 17 august 2013

Ora 12.30–13.00 – Lansare de carte: Tudose Tatu, Cheia Dunării împărăteşti. Sulina cea mâlită, 26.02.1837 – sfarsit de decembrie 1853, Editura Sinteze, Galați, în prezența autorului. Prezintă: Dan Arhire, Președintele Asociației „La drum” – scena din Piaţa Civică

ora 13.30–14.00 – Lansare de carte: Mihai Bădică (autor din Tulcea), Șoricelul din Kitej-Grad, Casa de Pariuri Literare. Prezintă: Mugur Grosu – scena din Piaţa Civică

ora 14.00–ora 15.00 – Poezie de Constanţa. Invitaţi: Iulia Pană, Amelia Stănescu, Mugur Grosu, Mădălin Roşioru – scena din Piaţa Civică

ora 15.00–15.30 – Lansările Editurii Eikon, în prezenţa autorilor: Gilda Monica Bularda, Ispitirea aldinelor şi Eugen Cojocaru, Rajasthan. Ediție trilingvă (română, engleză, germană). Prezintă: Valentin Ajder.

ora 15.30–16.00 – Prezentarea cărţilor editate de Editura Eikon: Eliza Macadan, Anotimp suspendat, Dan Anghelescu, Şi atunci ar fi trebuit să vorbesc… (elegii) / À ce moment j’aurais dû parler (élégies), traducere de Letiția Ilea, prefață de Jean Poncet; Elena Florea, Repere culturale australiene; Gabriel Bota, Nu mă numesc eu; Lucia Stănescu, A fost o viață sau un vis (carte cu CD audio); Magda Ursache, Viețile cărțarilor contimporani cu Magda U; Daniel Săuca, Cartierul vestic al iadului. Prezintă: Valentin Ajder.

ora 16.00–16.30 – Trei pentru poezie, lansare de carte: ieşireadinbazadedate de Mireille Rădoi, Editura Brumar; Secretul secretelor de Flaviu Predescu, Editura Eikon; singurătatea vine pe facebook de Dan Mircea Cipariu – scena din Piaţa Civică

ora 16.30–17.00 – Lansare de carte: Valentin Talpalaru, Poeme Deltei. Radion, Editura Opera Magna, Iaşi. Prezintă: Dan Mircea Cipariu – scena din Piaţa Civică

ora 17.00–18.00 – Laureaţii „Cartea de poezie a anului 2011 şi 2012” la Editura Tracus Arte. Lansare de carte: Căderea-n sus a corpurilor grele de Ioan Es Pop şi Substanţe interzise de Liviu Ioan Stoiciu. Prezintă: Ioan Cristescu şi Dan Mircea Cipariu – scena din Piaţa Civică

18.00–19.00 – Cinemateca Fundaţia Arte Vizuale: Franzela exilului. În 1905, Ion Luca Caragiale se instala în Germania cu intenţia de a-şi petrece acolo restul zilelor. Avea 53 de ani, era obosit de ofensele şi decepţiile suferite în ţară. După un secol, călătorim la Berlin pe urmele lui, încercând să aflăm: „cum a trăit Caragiale în exil?” 2002, 26 min., Beta SP. / Versiune română, engleză, germană. Producător: FAV. Realizat cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei. Coproducător: Geppert Productions Berlin. Un film de: Alexandru Solomon. Festivaluri: Festivalul Internaţional de Film MEDIAWAVE / Gyor, Ungaria 2003, Jerusalem Film Festival / Ierusalim, Israel 2003, Festivalul Internaţional de Film de la Sarajevo / Bosnia-Herţegovina, 2003. Premii: Premiul Special al Juriului – UCIN, 2003, Premiul pentru cel mai bun documentar – Alternative / Tg. Mureş, 2003, Premiul Special al Juriului – “7 ARTE” / Călăraşi, 2003) – Art Cafe La Scena-Casa Avramide

ora 20.00–21.00 – show-ul de poezie, blues şi jazz: Mireille Rădoi, Flaviu Predescu, Dan Mircea Cipariu & Danubius Project -scena din Piaţa Civică

ora 21.00 – 22.00 – Escroci în aer liber, o comedie scrisă de Ion Băieșu şi regizată de Dan Tudor. Cele două personaje ale piesei sunt interpretate de Monica Davidescu şi Dan Tudor, actori ai Teatrului Naţional din Bucureşti – scena din Piaţa Civică

Duminică, 18 august 2013

Ora 10.00–10.30 – Lansare de carte: Amintiri din copilărie. Povestiri, album de benzi desenate, adaptare după Ion Creangă, Editura Adenium Print, prefaţă de Liviu Antonesei. Prezintă: Valentin Ajder – scena din Piaţa Civică

ora 10.30–11.00 – Lumea copiilor – prezentare de cărţi pentru copii. Prezintă Valentin Ajder şi Ioan Cristescu – scena din Piaţa Civică.

Echipa:

Fondatori festival: Constantin Hogea & Dan Mircea Cipariu & Ioan Cristescu

Director festival : Suzan Mehmet

Director executiv: Cristian Ioniţă

Director PR&comunicare: Anamaria Spătaru

Art director: Orbán Anna-Mária

 

Lansare de carte: „Dan Mihăescu. Spovedania unui umorist” de Annie Muscă

Joi 31 martie 2011, la ora 16.30, la Librăria „Mihail Sadoveanu” din București (B-dul Magheru nr. 6–8) va avea loc lansarea volumului biografic Dan Mihăescu. Spovedania unui umorist de Annie Muscă, apărut la Editura TERRA. Prezintă actorii Rodica Popescu-Bitănescu, Daniela Nane și Vasile Muraru.

„Cartea este povestea unei vieți retrăite în ritmul unor întrevederi de suflet, iar Personajul meu este celebrul scriitor, regizor tv, umorist și teleast Dan Mihăescu. Gândurile și trăirile sale au fost surprinse, pe coperta cărții, de către Alexandra Pașca, un excepțional artist fotograf. Pentru ca trecerea timpului să nu șteargă amintirile, iată de ce ascult și rescriu vieți. Unii dintre eroii mei au dispărut demult sau de curând, alții trăiesc, dar nu au vârstă, ci doar amintiri și vise.” (Annie Muscă).

De ce Dan Mihăescu? Ne răspunde chiar autoarea: „Pentru că m-a facut să râd de când m-am născut. […] Pentru că e cel mai mare umorist în viață. Pentru că îi venerează pe actori. Pentru că e cel mai agreabil septuagenar-partener de dialog. Pentru că iubesc «până la lacrimi» muzica, filmele și actorii anilor ´50, ´60, ´’70, ´80. Pentru că ador acea Televiziune Română, de pe vremea când era cenzurată.”

Născută în Odobeștii Vrancei, la 16 noiembrie 1970, Annie Muscă a studiat limba franceză în Țara Cantoanelor în anii ´90. A revenit din Fribourg-ul helvet cu nostalgia anilor ´70 și a lansat un original proiect de biografii. Pasionată de viețile altora, se convertește la o profesie aproape inexistentă în România, aceea de biograf.

În 2008, a publicat la aceeași editură din Focșani prima biografie autorizată a omului de televiziune Tudor Vornicu.