„Visul unei nopți de vară”, spectacol-examen al Atelierului de Teatru „George Mihăiță”

visul unei nopti de vara delia nartea atelier

Luni, 16 iunie 2014, la ora 19.00, în Sala Studio a Teatrului de Comedie din București va avea loc spectacolulVisul unei nopți de vară de William Shakespeare. Spectacolul reprezintă examenul Atelierului de Teatru „George Mihăiță”, condus de Delia Nartea. Actorii sunt copii între 9–15 ani, care au urmat aceste cursuri de actorie de 2 ani, la Teatrul de Comedie.

imagini visul unei nopti de vara atelier delia nartea

Din distribuție fac parte: Horațiu Furnică, Adrian Tudor, Rebeca Ștefania Gavriloaia, Mara Oprea, Virgil Gavrilă, Ana-Maria Lăstun, Justin Frujina, Cătălina Gulan, Adrian Tudor, Andreea Voicu, Irina Popa/Andreea Boţea, Maria Costeschi, Dragoș Roșca, Irina Sglirabea. Regia artistică: Delia Nartea.

 shakespeare visul unei nopti de vara

Imagini de la repetiții. Foto: Mihai Constantineanu

„Domnişoara Iulia” sau despre invincibila vulnerabilitate a femeii

teatru radiofonic domnisoara iulia cu delia nartea

Cronica de teatru radiofonic

sigla cronica de teatru radiofonicCât de puternică şi cât de slabă poate fi, în acelaşi timp o femeie!? Cât de lucidă şi cât de influenţabilă? Cât de inteligentă şi cât de umilă? Cum poate iubi şi urî, în acelaşi timp, o femeie? Cum îşi poate pune viaţa în mâinile unui bărbat pe care îl dispreţuieşte?

Şi cât meşteşug, câtă emoţie, câtă dorinţă de întrupare poate avea o actriţă să poată de glas unei astfel de femei? Să-i poată da atâta glas, încât, doar auzindu-l, să-i putem vedea şi chipul, şi trupul… şi în superbie, şi în decădere? Cât talent?

Am ascultat, în ultimele zile ale acestui abia trecut decembrie, Domnişoara Iulia la Radio România Cultural, în regia lui Liviu Lucaci şi Vasile Manta – spectacol translatat de la Teatrul de Comedie –, care a avut premiera la Teatrul Naţional Radiofonic în 2011.

august strindberg delia nartea iulia tnr 2011 revista teatrala radio

M-am bucurat că nu am văzut spectacolul de la teatru, pentru că, poate, mi-ar fi lenevit urechea. Poate că amintirea imaginilor văzute pe scenă ar fi scăzut din tensiunea pe care, aşa, aerul purtând vocile personajelor a avut-o pentru mine. Şi mi-am adus aminte de cuvintele Deliei Nartea – protagonista acestui spectacol –, într-un răspuns însufleţit la o întrebare care viza bogata ei experienţă radiofonică: „Da, m-a ajutat foarte mult, e un alt tip de concentrare, ai textul în față și apropo de susținere vocală, apropo de acel tip de concentrare de a susține până la capăt numai prin glas personajul, este un exercițiu foarte bun pentru actor, mai ales dacă are de a face cu roluri mari, cu roluri importante, pe care nu ai întotdeauna norocul să le faci pe scenă. Pe scenă ești distribuit și în funcție de cum arăți, nu numai pentru ceea ce poți.”

delia nartea

Delia Nartea

Adevărul e că această piesă – modernă, perfect actuală ca mijloace de expresie – a lui August Strindberg nu este neapărat scenică, aproape că nu are potenţial spectacular. Forţa sa, excepţională, este una interioară, de cercetare profundă a celor trei oameni implicaţi într-o relaţie, aş zice acum, de tip concentraţionar. Viaţă sau moarte, tertium non datur. Iuliei, viaţa pe domeniul tatălui îi este cu totul nemulţumitoare, iar atracţia pentru Jean, doar substitutul la îndemână pentru ceea ce universul parental nu îi poate oferi. Moartea, în acest caz, nu este decât consecinţa firească a lipsei oricărei posibilităţi de a alege. Pentru că a pleca în condiţiile impuse de Jean constituie o altfel de moarte: socială, intelectuală, morală şi sufletească. La capătul nopţii petrecute cu Jean, deasupra poveştii despre părinţii ei – o poveste în care nobilul tată nu a avut puterea să-şi ia viaţa –, Iulia va avea puterea să se sinucidă. Citește integral în Revista Teatrală Radio. Fragment audio-video din spectacol.

Marina Roman

Cu acest articol, Revista Teatrală Radio relansează, așa cum anunțam cu două zile în urmă, o specie publicistică aparte, Cronica de teatru radiofonic, inexistentă în presa de astăzi. Alte detalii: Cronica de teatru radiofonic.

La Vulpea Roșie

pusa roth la vulpea rosie delia nartea zaraza

Unul dintre marile succese recente ale Teatrului Naţional Radiofonic este spectacolul La Vulpea Roşie, scenariu radiofonic de Puşa Roth, muzica: Gabriel Bassarabescu, regia artistică: Vasile Manta, cu Delia Nartea în rolul Zarazei, înregistrare de la începutul anului 2010. Veți putea reasculta acest muzical întru totul original, vineri, 27 decembrie 2013, la ora 13.10, la Radio România Cultural și în reluare în noaptea următoare, 27–28 decembrie, la ora 0.30, în seria „Mari spectacole”. În distribuție: Delia Nartea, Mircea Albulescu, Cristian Iacob, Constantin Dinulescu, Ion Chelaru, Manuela Ciucur, Alina Teianu, Mihai Niculescu, Eugen Cristea, Ion Arcudeanu. Redactor: Costin Tuchilă. Regia de montaj: Mirela Anton. Producţia şi coloana sonoră: Vasile Manta. Regia de studio: Janina Dicu. Data difuzării în premieră: sâmbătă, 27 martie 2010, la ora 23.30, Radio România Actualităţi.

la vulpea rosie muzical radiofonic pusa roth gabriel bassarabescu vasile manta

Pornind de la biografia vestitei Zaraza, cântăreaţă celebră din Bucureştiul interbelic, Puşa Roth a creat o poveste originală, alta decât cea cunoscută, adică dragostea dintre Zaraza şi Cristian Vasile. Aproape nimic din biografia, de altfel sumară şi acoperită de legendă, a Zarazei nu transpare în piesa Puşei Roth, care propune o imagine eliberată de clişeele adesea de prost gust care înconjoară figura cântăreţei lansate la restaurantul bucureştean „La Vulpea Roşie”. Povestea Zarazei este recreată fictiv, autoarea păstrând doar cadrul de la Vulpea Roşie şi amănuntul – nici el verificabil documentar – al călătoriei în Argentina. De fapt această presupusă călătorie devine o explicaţie contextuală a tangoului compus de Tagle Lara (compozitor uruguayan mort în Argentina), ajuns şlagăr în România, în interpretarea lui Cristian Vasile, sub titlul Zaraza (textul cântecului are puţine legături cu cel original, în spaniolă, cuvântul zaraza devenind substantiv propriu).

delia nartea in rolul zaraza la vulpea rosie

Recreând atmosfera bucureşteană a perioadei interbelice, autoarea propune un spectacol în cheie modernă, cu muzică originală de Gabriel Bassarabescu. Un muzical aşadar în care portretul Zarazei, desprins de stereotipii, devine unul viu, construit abil şi nuanţat, perfect verosimil din punct de vedere teatral-muzical, pentru că muzica lui Gabriel Bassarabescu nu rămâne doar o ilustraţie care să puncteze anumite momente ale acţiunii, cum se întâmplă în multe spectacole cu pretenţie de muzical, ci face parte integrantă din scenele imaginate de autoare, contribuind totodată, substanţial, la portretizarea personajului principal, la crearea dimensiunii interioare necesare într-o varietate de situaţii. Citește integral pe site-ul Revista Teatrală Radio, în pagina Teatrul Național Radiofonic. Fragment audio-video din spectacol.

Costin Tuchilă

Festivalul „Respir Shakespeare”

william-shakespeare

eveniment liber sa spunAsociaţia Culturală Hestugma, în parteneriat cu Facultatea de Filosofie a Universității din Bucureşti), Clubul Ţăranului (Muzeul Ţăranului Român), Radio România Cultural (partener principal Media), Teatrul Mignon, Editura IBU, iStickIT.ro şi Ruvix.ro vă invită la cea de-a patra ediţie a Festivalului „Respir Shakespeare”, care se va desfășura în perioada 6–9 noiembrie 2013.

Detalii pe site-ul Revista Teatrală Radio

 

 

„Ce ştia satul” de V. Al. Jan, spectacol realizat cu ocazia aniversării a 85 de ani Radio România

ce stia satul premiera radio

eveniment liber sa spunLuni, 21 octombrie 2013, de la ora 11.00, la clubul Ramada Majestic din Bucureşti, va avea loc audiţia cu public a spectacolului radiofonic în premieră Ce ştia satul de V. Al. Jan. Spectacol realizat cu ocazia aniversării a 85 de ani Radio România. Adaptarea radiofonică şi regia artistică : Mihai Lungeanu.

Era începutul anului 1929 când, revista „Radiofonia” îşi informa, cu entuziasm, cititorii: radio romania 85,,Luni, 18 februarie, se joacă în studioul Societăţii Române de Radiodifuziune, din strada General Berthelot, delicioasa comedie, într-un act, intitulată Ce ştia satul de V. Al. Jan, cu concursul eminenţilor artişti ai Teatrului Naţional : Doamna Maria Filotti şi domnul Romald Bulfinski. În broadcastingul romanesc, producţiunea aceasta trebuie subliniată ca fiind prima încercare de a da teatru în studio’’. Autorul piesei, care semna V. Al. Jan sau I. Valjan (pe numele său adevărat Ion Alexandru Vasilescu), era un scriitor de notorietate în epocă, piesele sale într-un act, adevărate bijuterii ale genului, fiind primite cu deosebită căldură atât de public cât şi de critica de specialitate. Acest prim spectacol radiofonic, care a însemnat momentul naşterii teatrului la microfon în România, a rămas, însă, doar în amintirile contemporanilor şi în paginile revistelor vremii, fiind difuzat în direct. O jumătate de secol mai tarziu, regizorul Paul Stratilat a realizat o nouă variantă radiofonică a acestei spumoase v al jan ce stia satulcomedii, spectacol tezaurizat în Fonoteca de Aur a postului public de Radio. În această montare, rolurile principale au fost încredinţate altor monştri sacri ai scenei romaneşti: Ileana Stana Ionescu şi Radu Beligan.

Pentru a sărbători aniversarea a 85 de ani, pe care Radio România îi va împlini la 1 noiembrie 2013, Teatrul Naţional Radiofonic a realizat o nouă versiune radiofonică a comediei într-un act Ce ştia satul de V. Al. Jan. Adaptarea radiofonică şi regia artistică sunt semnate de regizorul Mihai Lungeanu. ,,Spectacolul pune în evidenţă caracterul contemporan al degringoladei morale satirizate în textul dramatic”, afirma regizorul Mihai Lungeanu, cel care a încredinţat partiturile comediei unei alte generaţii de actori: George Mihăiţă, Virginia Mirea, Delia Nartea, George Grigore şi Violeta Berbiuc. Din echipa de realizatori mai fac parte: Irina Soare, redactor, Monica Wilhelm şi Robert Vasiliţă, regizori de montaj, Janina Dicu, regizor de studio, Stelică Muscalu, regizor muzical şi Vasile Manta, regizor tehnic.

mihai lungeanu

Mihai Lungeanu

Spectacolul radiofonic Ce ştia satul de V. Al. Jan va putea fi ascultat, în premieră, vineri, 1 noiembrie 2013, de la ora 22.20, la Radio România Cultural, într-un triptic teatral aniversar.

Irina Soare

Deschiderea stagiunii 2013–2014 la Teatrul Mignon

 vorbe-vorbe-vorbe-delia-nartea-dumitru-solomon-teatrul-mignon

eveniment liber sa spunTeatrul Mignon, cel mai nou teatru independent din Bucureşti, este pregătit să-şi întâmpine publicul peste câteva zile! Un spaţiu intim şi elegant, repertoriu de calitate, actori tineri şi talentaţi pe care suntem încântați să vi-i prezentăm, actori consacraţi pe care suntem onorați să-i avem pe scena noastră şi o echipă entuziastă vă aşteaptă la Mignon în stagiunea 2013–2014!

Luna octombrie va prilejui întâlnirea sau reîntâlnirea cu Răzvan Vasilescu, Marius Bodochi, logo teatrul mignon-mignonMonica Davidescu, Dan Tudor, Amalia Huţan, Ştefan Ruxanda, Lari Giorgescu – vă oferim doar câteva nume – şi va aduce pe scenă multe titluri în premieră. Publicul se va delecta cu un repertoriu variat, de la dramaturgi români clasici şi moderni – I. L. Caragiale, Ion Băieșu, Dumitru Solomon – la dramaturgi contemporani de pe meleaguri străine, jucați și premiați la nivel internațional – Jean-Pierre Dopagne.

Deschiderea stagiunii va avea loc sâmbătă, 5 octombrie, ora 19.30 cu premiera spectacolului Vorbe, vorbe, vorbe…, pe texte de Dumitru Solomon, în regia Deliei Nartea. La avanpremiera din vară tinerii actori Luminiţa Bucur, Oleg Apostol şi Alexandru Sinca s-au bucurat de un real succes la public şi suntem siguri că acest spectacol va avea viaţă lungă la Mignon. A doua reprezentaţie va avea loc pe 18 octombrie.

 stefan-ruxanda-one-man-show

Duminică, 6 octombrie, ora 19.30, Ştefan Ruxanda joacă în Ce-ar fi dacă ar fi, declarat Cel mai bun one man show al ediţiei 2013 a Galei Star. Un spectacol de teatru, dans, pantomimă şi improvizaţie cu publicul, în care personajul, un artist al unui timp suspendat, încearcă să-şi îndeplinească menirea sa fundamentală: de a aduce un zâmbet pe chipul privitorilor, de a lumina şi bucura sufletele oamenilor care s-au oprit să-l vadă.

 poster-moftul-roman-8-oct-2013 poster-moftul-roman-8-oct-2013

Marţi, 8 octombrie, ora 19.30 va avea loc prima reprezentaţie a spectacolului Moftul român din această stagiune. Lari Giorgescu, excepţional în acest recital modern realizat pe textele consacrate ale lui Caragiale, tocmai s-a întors de la Festivalul de Teatru Scurt de la Oradea, unde a jucat spectacolul de două ori, la rugămintea organizatorilor, pentru că cererea de bilete a fost foarte mare. Îl veţi putea revedea la Mignon şi pe 22 octombrie.

taxi blues mignon

Marius Bodochi şi Dan Tudor vor juca la Mignon Taxi blues de Ana Maria Bamberger pe 9, 19 şi 27 octombrie. Dan Tudor semnează regia acestui spectacol în care imaginează o dilemă în ritm de blues pentru personajul interpretat de Marius Bodochi: „să joci Lear” în România sau „să fii Lear” în Germania? Cei doi actori dialoghează, cântă, dansează, provoacă hohote de râs şi emoţii profunde, cu o mare artă a gradării stărilor, până la finalul surprinzător.

Vom reveni cu detalii despre celelalte evenimente şi premiere ale lunii octombrie.

Din această toamnă spectacolele Teatrului Mignon încep la ora 19.30 şi au preţuri cuprinse între 30 şi 40 de lei.

Rezervări la contact@teatrulmignon.ro
Bilete online pe  www.iabilet.ro

Te aşteptăm la Mignon, locul unde teatrul se întâlneşte cu tine, spectatorul în aşteptarea regăsirii.

Teatrul Mignon: str. Hristo Botev, nr. 1 (Piața Rosetti).

Daniela Plopeanu

Spectacolul „Moftul român” în Festivalul de Teatru Scurt de la Oradea

Moftul roman lari giorgescu mignon festival teatru oradea

eveniment liber sa spunTeatrul Mignon a fost invitat să participe la cea de-a XIX-a ediţie a Festivalului de Teatru Scurt de la Oradea cu spectacolul „Moftul român”, din „Momente” de I. L. Caragiale, în interpretarea lui Lari Giorgescu.

Festivalul de Teatru Scurt, singurul festival dedicat piesei scurte din România, datează din anul 1976, iar din 1984 a devenit internaţional. Spectacolul Moftul român este programat sâmbătă, 28 septembrie 2013, la Club Stage, de la ora 22.30. Publicul orădean va avea ocazia să vadă un recital de excepţie al actorului Lari Giorgescu, un spectacol comic ce descrie atitudini, comportamente şi scene ce se regăsesc şi în realitatea actuală. Textele, scrise logo teatrul mignon-mignonîn cunoscuta notă ironică, vor conduce spectatorii în atmosfera caragialescă, cu maimuţărelile politicienilor, promisiunile deşarte, caricaturile vii – toate acestea urmând să se topească în hohote de râs – pentru că românii ştiu să facă haz de necaz.

Şi pentru că în această toamnă abundă evenimentele dedicate teatrului independent, Mignon este partener al ediţiei a treia a Maratonului Teatrului Independent – „Bucharest Fringe” (27 septembrie–6 octombrie) şi al primei ediţii a Festivalului Naţional de Teatru Independent (4–10 noiembrie). În cadrul „Bucharest Fringe”, sâmbătă, 28 şi duminică, 29 septembrie, de la ora 21.00, Teatrul Mignon va găzdui spectacolul-coupé 10 studii despre iubire cu i mic de Lucia Mărneanu (Cluj) şi A Dragon in My Mind de Emőke Pál (Cluj). Emöke Pál a obţinut recent la Gala Hop Premiul pentru cea mai bună actriţă, secţiunea Individual, ex aequo, pentru rolul din compoziţia proprie A Dragon in My Mind, precum şi pentru întruchiparea actriţei Nicole Kidman.

10-studii despre iubire spectacol

În afara găzduirii unor spectacole în Festivalul Naţional de Teatru Independent în calitate de partener al evenimentului, Teatrul Mignon a înscris şi spectacole în competiţie, anunţarea titlurilor selecţionate urmând a avea loc pe 20 octombrie. Organizatorii au anunţat că 132 de spectacole din 14 oraşe ale ţării s-au înscris în concurs.

cinci-piese-scurte-de-dumitru-solomon-teatrul-mignon

Alexandru Sinca, Luminița Bucur, Oleg Apostol în spectacolul Vorbe, vorbe, vorbe…

În această perioadă la Teatrul Mignon din București au loc pregătiri şi repetiţii pentru cel mai important eveniment: deschiderea stagiunii 2013–2014, în 5 octombrie, cu premiera spectacolului Vorbe, vorbe, vorbe… pe texte de Dumitru Solomon, regia: Delia Nartea, care va fi urmată şi de alte premiere. În curând vom anunţa programul detaliat. După primele luni intense de spectacole la Bucureşti, o lună de spectacole la mare şi o lună de binemeritată vacanţă, actorii noştri şi amfitrionii teatrului sunt gata să se reîntâlnească cu spectatorii în aceeaşi atmosferă elegantă şi caldă din Bulevardul Hristo Botev nr. 1.

Daniela Plopeanu

Citește cronica spectacolului Moftul român.

„Ce ştie oraşul” în Piaţa Festivalului George Enescu

mihai_lungeanu

eveniment liber sa spunÎn avanpremiera Festivalului Internaţional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova, Radio România Cultural vă invită în Piaţa Festivalului„ George Enescu” duminică, 22 septembrie, ora 20.00, la un eveniment teatral şi muzical: spectacolul Ce ştie oraşul, scenariu de Mihai Lungeanu după textul Ce ştia satul de Ion Valjan.

Ce ştia satul a fost jucată pentru prima oară pe scena Teatrului Modern de Compania Davila, în 1912, fiind prima piesă montată de Teatrul Naţional Radiofonic în 18 februarie 1929, cu actorii Romald Bulfinski şi Maria Filotti.festivalul enescu la radio romania

Din distribuţia anului 2013 fac parte George Mihăiţă, Virginia Mirea, Delia Nartea și George Grigore. Spectacolul radiofonic pune în evidenţă caracterul contemporan al degringoladei morale satirizate în textul dramatic. Spectacolul pregătit pentru scena festivalului oferă atât o lectură inedită şi incitantă a textului propus, cât şi o ingenioasă dezvăluire a mijloacelor de realizare specifice teatrului radiofonic. În prezenţa unor personaje redimensionate anume pentru a sublinia persistenţa viciilor descrise de autor, o orchestră de café-concert dirijată de compozitorul Ioan Dobrinescu va anima atmosfera specifică unei lumi în care viaţa privată rămâne un inegalabil subiect de dezbatere publică.

Acţiunea spectacolului va fi urmărită în direct şi îndreptată conform canoanelor teatrului radiofonic de către autorul scenariului, regizorul Mihai Lungeanu, însoţit de echipa de realizatori ai Teatrului Naţional Radiofonic: Vasile Manta, Stelică Muscalu, Janina Dicu. Un eveniment teatral care propune spectatorilor o împletire între râsul îngândurat, înţelepciunea amuzată şi savoarea moralizatoare a unor replici memorabile, însoţite permanent de ritmuri muzicale nemuritoare.

 liber-sa-spun-radio-3-net-parteneri-media-festival-george-enescu35

„Praznicul ciubotarului” de Thomas Dekker, la Teatrul Naţional Radiofonic

 thomas-dekker-autor-elisabetan

Joi, 22 august 2013, la ora 19.00, la Radio România Cultural și sâmbătă, 24 august, la ora 13.15, la Radio România Internațional, Teatrul Naţional Radiofonic va difuza spectacolul Praznicul ciubotarului de Thomas Dekker, în regia lui Cristian Munteanu. Traducere de Leon Leviţchi. Adaptare radiofonică de Puşa Roth. În distribuţie: Alexandru Arşinel, Alexandru Repan, Cristian Iacob, Mihai Dinvale, Constantin Dinulescu, Ilinca Goia, Ion Haiduc, Mihai Bisericanu, Delia Nartea, Liviu Lucaci, Virginia Mirea, Ruxandra Sireteanu, Dumitru Rucăreanu, Claudiu Bleonţ, Mircea Constantinescu, Gh. Buznea. Redactor: Costin Tuchilă. Regia de studio: Janina Dicu. Muzică originală de George Marcu. Au acompaniat Mihai Bisericanu (chitară) şi Ioan Caţianis (flaut). Regia tehnică: Mihai Chelaru. Producător: Vasile Manta. Prezintă: Costin Tuchilă. Înregistrare din 2003.

thomas dekker

Frontispiciul ediţiei piesei Dekker his dreame, gravură în lemn, 1620. Posibil portret al scriitorului

Shakespeare n-a ieşit din nimic. O serie de autori de certă valoare, foarte apropiaţi ca tematică şi stil alcătuiesc un peisaj fascinant, de o bogăţie extraordinară, chiar dacă de la unii au rămas puţine texte ce le pot fi atribuite cu certitudine. Ele atestă complexitatea epocii elisabetane, amestecul de elemente aristocratice, umanism popular şi gust plebeian. Diferenţa dintre dramaturgi ca Ben Jonson, Robert Greene, Thomas Kyd, George Peele, John Webster, Thomas Dekker şi Shakespeare sau Marlowe o face exclusiv geniul acestora din urmă. În privinţa comediei însă, relaţia axiologică e mult mai strânsă, îndeosebi dacă ne referim strict la spectacolul limbii. Aceste considerente, cât şi interesul propriu-zis pe care îl prezintă textul, au stat la baza alegerii repertoriale a Teatrului Naţional Radiofonic.

teatru elisabetan

Teatru elisabetan

Despre biografia lui Thomas Dekker (c.1572–1632) se ştie foarte puţin. În Poetaşul, Ben Jonson îl prezintă ca pe un individ care peticeşte piese londoneze, incult şi îngâmfat. Un boem zdrenţăros, copil al Londrei, plagiator şi tâlhar. E greu de ştiut care este adevărul; cert e că Dekker provenea din straturile de jos ale societăţii, că a fost autodidact, începând să scrie teatru în 1597, că a stat de mai multe ori la puşcărie. Are, scrie Charles Lamb, „destulă poezie pentru orice subiect”. Se cunosc treizeci de colaborări cu alţi dramaturgi, inclusiv cu Ben Jonson până la celebrul „Război al teatrelor”, opt piese originale, câteva romane (Anul minunilor, Paznicul londonez, Abecedarul netotului). Pe lângă Praznicul ciubotarului, se citează de obicei Bătrânul Fortunatus (1600), Târfa cinstită (1604), Târfa din Babilon (1607), Dacă nu e bine, şi-a vârât dracul coada (1612). Titlurile, expresive, spun câte ceva despre conţinutul acestor piese în care satira convieţuieşte cu spiritul unui romantism popular, autorul privind cu simpatie evidentă lumea meseriaşilor, corporaţiile meşteşugăreşti, puternice, stabile, foarte mândre de originea şi rostul lor. Acesta este cadrul social din Praznicul ciubotarului, „o amuzantă comedie despre nobila breaslă” (The Shoemaker’s Holiday, or the Gentle Craft), scrisă în 1599 şi publicată în anul următor. Piesa plină de vervă, cu un limbaj colorat şi câteva personaje care se reţin, este o dramatizare liberă a romanului Nobilul meşteşug de Thomas Deloney, scriitor la modă, autor de best-seller-uri. În acţiunea plasată pe la 1415, când Henric al V-lea reîncepe războiul cu Franţa, se află o atitudine de frondă burgheză prin proclamarea egalităţii în rang a gentlemanului şi a meşteşugarului onorabil, conducător de breaslă. Cizmarul Simon Eyre ajunge lord primar al Londrei; fiica fostului primar, şi el de origine umilă (era băcan), se căsătoreşte cu nepotul contelui de Lincoln. Dar nu „instrucţia morală” este urmărită de Thomas Dekker, ci, folosind parţial structura farsei clasice, cu recuzita histrionică de rigoare, ideea că viaţa merită să fie trăită, dacă se poate, cu bună dispoziţie. Tipurile sunt savuroase, individualizate prin limbaj, Simon Eyre rămânând un personaj memorabil.

cristian munteanu

Cristian Munteanu

Adaptat cu îndemânare de Puşa Roth, Praznicul ciubotarului, difuzat în premieră pe ţară în 23 octombrie 2003, este un spectacol construit cu măiestrie stilistică de regizorul Cristian Munteanu. Piesa tradusă de Leon Leviţchi în 1964 îşi păstrează în versiunea radiofonică toate calităţile, de la atmosferă la conducerea acţiunii, localizare, caracterele personajelor. În perfect spirit elisabetan, montarea pune în valoare echilibrul dintre pasajele în proză şi cele în versuri, unele rimate („Rimele, spune ironic Rose, sunt un păcat”).

praznicul ciubotarului thomas dekker premiera pe tara

Alegerea distribuţiei s-a dovedit şi de această dată inspirată: Alexandru Arşinel, excepţional în portretizarea lui Simon Eyre, Cristian Iacob, un convingător şi simpatic Lacy, nepotul contelui, care o vreme se dă drept Hans olandezul, Constantin Dinulescu (Sir Roger Oateley), Mihai Dinvale (contele de Lincoln), două portrete admirabile de nobili englezi, Alexandru Repan, seniorial în rolul regelui, Mihai Bisericanu şi Ion Haiduc, calfele lui Eyre, atât de bine individualizate, personajele feminine, la rândul lor expresive tipologic, de la ingenua Jane (Delia Nartea) la gingăşia romantică a lui Rose (Ilinca Goia) sau la cicălitoarea soţie a lui Simon, Margery (Ruxandra Sireteanu) şi la servitoarea Sybil, din care Virginia Mirea face un remarcabil rol de compoziţie.

george marcu

George Marcu

Pentru a reliefa o dată în plus spiritul epocii, cântecele lui George Marcu, refrene care se reţin, interpretate de Alexandru Arşinel, Cristian Iacob (în rolul lui Rowland Lacy), Mihai Bisericanu, punctează plastic atmosfera.

Costin Tuchilă

Amfiteatru cu Vorbe

spectacol teatrul mignon vama veche

Vineri, 9 august 2013, la ora 21.00, în spațiul „amfiTEATRU”, La Pescărie – Vama Veche, va avea loc spectacolul Vorbe, vorbe, vorbe…, cinci texte de Dumitru Solomon (Vorbe, vorbe, vorbe…, Orient-Expres, Superba, nevăzuta cămilă, Joc și Coșmar). Spectacolul Teatrului Mignon din București îi are în distribuție pe tinerii actori Luminița Bucur, Oleg Apostol, Alexandru Sinca. Scenografia: Mirela Trăistaru. Regia artistică: Delia Nartea – debut în regia de teatru.

superba nevazuta camila dumitru solomon

Alexandru Sinca și Oleg Apostol în spectacolul Vorbe, vorbe, vorbe… (Superba, nevăzuta cămilă)

„Pentru a crea un spectacol unitar, Delia Nartea a ales foarte bine cinci texte dramatice scurte, să le zicem cu un termen convențional schițe dramatice, din creația lui Dumitru Solomon. Sunt piese cu două sau trei personaje, de certă originalitate, cu un limbaj, de altfel, foarte modern, în spiritul teatrului contemporan: replici scurte, adesea explozive, parcurgând un registru umoristic amplu, de la ambiguitate, comunicare trunchiată, comic rezultat din tăieri sigla teatrul mignon bucurestiridicole de fraze, la absurd. […] Delia Nartea, care are o bună școală de teatru, talent, inteligență artistică și substanțială experiență scenică (inclusiv experiență în specia aparte a teatrului radiofonic), a găsit cheia exactă a alcătuirii unui spectacol care curge firesc, logic, de la o scenă la alta, în care momentele nu trenează, iar verva jocului actoricesc și ipostazele teatrale create de regizoare au naturalețea necesară. […] Virtuozitatea dialogului evidentă în textele lui Dumitru Solomon este subliniată eficient prin gestică, mișcare scenică, prin atmosfera punctată de regizoare, care a distribuit trei tineri actori talentați: Luminița Bucur, Oleg Apostol, Alexandru Sinca, toți cu o bună disponibilitate pentru comedie, tehnică actoricească bine asimilată, dicție remarcabilă, mobilitatea scenică, dezvinvoltură în șarja comică. Luminița Bucur și Oleg Apostol excelează în rolurile celor doi funcționari, două mecanisme „stricate” de la ghișeele gării, care trăiesc o penibilă criză de gelozie, finalul, indicat succint de autor, fiind exploatat de Delia Nartea într-o scenă cutremurătoare și de mare efect dramatic (Orient-Expres). În Superba, nevăzuta cămilă, Alexandru Sinca și Oleg Apostol dau multă culoare, concretețe aproape vizuală, absurdului cinic din piesa lui Dumitru Solomon.” (Fragmente din cronica spectacolului, Debut regizoral: Delia Nartea de Costin Tuchilă).

Contact: Daniela Plopeanu, PR Manager Teatrul Mignon, tel. 0728291966
E-mail: daniela.plopeanu@teatrulmignon.ro
contact@teatrulmignon.ro
www.facebook.com/TeatrulMignon

Citește integral Cronica spectacolului.