Caragiale la Chicago

Sâmbătă, 20 octombrie și duminică, 21 octombrie 2012, de la ora 19.00, la Romanian Heritage Center din Niles, Illinois (7777 N. Caldwell, Niles, Il- 60714) Ro Act Theatre, companie de teatru românesc în limba română și pentru publicul românesc din Chicago și Statele Unite, vă invită la o seară de teatru clasic românesc, în premieră absolută, cu Momente și schițe de I. L. Caragiale: Amici, CFR și Căldură mare. Interpretează actorii: Cătălin Nicolae, Ioan Marcu, Sergiu Gobjila (de la Ro Act Theatre din Chicago), Radu Văduva (Drama Inc.) și Adrian Grigoraș (Become).

Amănunte pe Portalul „Centenar Caragiale”.

Semințe de Viitor – Seeds for Future

Sub înaltul patronaj al Primului Ministru, dl. Victor Ponta, a treia ediție a conferinței Diaspora în Cercetarea Științifică și Învățământul Superior din RomâniaSemințe de Viitor – Seeds for Future se desfăşoară la București între 25 și 28 septembrie 2012. Organizatori: Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică (ANCS), Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) și Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI)– se arată într-un comunicat de presă.

Manifestarea este organizată sub sloganul „Semințe de Viitor – Seeds for the Future” și se înscrie în seria întâlnirilor dintre comunitatea științifică românească din țară și cea de peste hotare, începută în anul 2008 și continuată în anul 2010.

Conferința se desfășoară pe durata a trei zile, iar deschiderea are loc marți, 25 septembrie, în cadrul unui eveniment de networking, la Universitatea Politehnică din București. Aproximativ 750 de participanți vor avea posibilitatea de a se întâlni într-un cadru informal pentru a se cunoaște și pentru a discuta oportunități de colaborare.

Don Shank, Microscop 3

Lucrările conferinței se vor desfășura în zilele de 26 și 27 septembrie, când vor avea loc 30 de workshop-uri „Exploratorii”. Acestea sunt organizate pe diverse domenii de competență și în zone de deschidere în care există potențial și expertiză românească precum: chimie, fizică, matematică, inginerie, științe socio-umane și economice, biologie, știința mediului, medicină, biotehnologii, artă și arhitectură.

Workshop-urile „Exploratorii” se vor desfășura în universități, institute de cercetare și la Academia Română, în funcție de organizatorul evenimentului specific. Scopul acestor evenimente științifice este acela de a crea premisele realizării unor colaborări internaționale inter/transdisciplinare de anvergură și de a contribui la creșterea vizibilității și impactului internațional al rezultatelor științifice românești.

Petru Udrea, Curgerea pietrei

Ca un specific al acestui an, ultima sesiune din data de 27 septembrie a  workshop-urilor „Exploratorii” va fi dedicată discuțiilor despre abilitare pe următoarele teme principale: abilitarea calităţii de coordonator de doctorat în domeniul vizat de WE, practicile internaţionale, cadrul legislativ românesc și metodologia de abilitare şi criteriile specifice domeniului. Recomandările vor fi utilizate în cadrul proiectului „Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior prin Abilitare şi Auditare”, finanţat din Fondul Social European, prin POS-DRU și coordonat de UEFISCDI, în vederea stabilirii metodologiilor finale.

Ultima zi a conferinței, 28 septembrie 2012, va fi rezervată discuțiilor în plen în Aula Bibliotecii Naționale a României, pe subiecte-cheie, de interes major pentru sistemul național de cercetare și învățământ superior.

Pentru detalii despre conferință, programul fiecarui workshop exploratoriu, accesați  http://www.diaspora-stiintifica.ro/.

Întâlnire cu Mihai Nadin

Eminentul om de litere şi ştiinţe, americanul de origine română Mihai Nadin se va afla la Braşov miercuri 21 septembrie, la ora 17.00, la Grădina Bastion (la Titus Spânu) de lângă complexul Star.

După o absenţă de 37 de ani, Mihai Nadin se va întâlni cu vechii săi prieteni şi colaboratori și cu tinerii intelectuali braşoveni care doresc să-l cunoască, fiind pregătit să răspundă întrebărilor privind aria tematică a preocupărilor sale ştiinţifice. În caz de timp nefavorabil, întâlnirea va avea loc în cofetărie.

„Eseist, prozator, critic de artă cu doctorate în estetică şi filosofie, actualmente o somitate a lumii ştiinţifice internaţionale (conduce Institutul pentru coordonarea sistemelor de anticipaţie ANTE din Dallas şi este Profesor emerit în artă şi tehnologie al Universităţii din Columbia-Ohio), Mihai Nadin s-a născut la Braşov, în 2 februarie 1938. Este licenţiat al Facultăţii de Electronică (1968) şi al Facultăţii de Filosofie (1971).

Mihai Nadin s-a consacrat activităţii publicistice, la început ca redactor la secţia culturală a ziarului Drum nou din Braşov, făcându-se cunoscut apoi prin colaborări la Contemporanul, Cronica, Revista de filosofie, Familia, România literară, Teatru, Vatra, Ateneu şi altele. Se numără printre fondatorii revistei ASTRA, pe care a şi condus-o, în calitate de redactor-şef, între anii 1974 şi 1975, când a ales calea exilului, stabilindu-se mai întâi în Germania, şi apoi, din 2004, în SUA, unde, ca invitat special la University of Texas din Dallas, s-a consacrat aproape în exclusivitate carierei universitare şi cercetării ştiinţifice la vârf.

A publicat 18 cărţi, printre care în domeniul literaturii şi artei: Lawrence Olivier, aventură în universul lui Shakespeare (1968); O zi pentru podoabe, roman (1971); A trăi arta (1972); Reîntoarcerea la zero (1972); Cămaşa lui Nessus (1973); Pictori din Braşov (1975); Pana de gravitaţie (2001), precum şi numeroase lucrări ştiinţifice în limbile engleză şi germană, dintre care MIND – Anticipation and Chaos; T.S. Eliot: The End is Where We Start From; The Civilization of Illiteracy şi altele i-au adus notorietatea prin caracterul lor de pionierat. Este, de asemenea, autorul a 140 de studii, multe având ca obiect cercetarea sistemelor de anticipare şi efectele anticipării.

În cercurile de elită ale ştiinţei contemporane, Mihai Nadin este considerat azi un vizionar lucid al lumii de mâine.” (Introducere la interviul Spre o civilizaţie analfabetă, din vol. Zodia interogaţiei de Daniel Drăgan, Brașov, Editura Arania, 2009).

Pulbicăm mai jos un fragment din interviul cu Mihai Nadin, Spre o civilizație analfabetă, realizat de scritorul Daniel Drăgan.

– Ne cunoaştem de mult, Mihai Nadin. Eşti un savant. Ai luciditate cât treizeci de computere, dar eşti evreu, şi încă unul născut aici, în Carpaţi. Ai sentimente cât pentru un neam întreg. Nu te mistuie niciodată dorul de Tâmpa, de Piatra Craiului, de strada Castelului, de praful de pe uliţele noastre, de gâlcevile – şi ele balcanice – ale piţigoilor care se zburătăcesc prin merii şi prunii de pe Warte? Când ne revedem la Braşov, Mihai Nadin?

– În realitate eu sunt la Braşov mai mult decât îşi pot închipui mulţi. Este o prezenţă spirituală, ştiu, dar este reală. E oraşul unor sentimente pe care nici un loc în lume nu-l poate substitui. Ştiu oraşul pe care l-am lăsat în trecut, îl ştiu în detaliu. Fiecare stradă şi străduţă îmi sunt vii în memorie, munţii rămân pentru mine expresia sublimului. Şi expresia anticipării: cine a urcat pe munte ştie că ceea ce ne mână pe potecile vag marcate este anticiparea ţelului final. Niciodată acelaşi, pentru ca pe vârful muntelui lumina, şi peisajul, şi o grămadă de detalii vor fi mereu altele… În aparenţă urcăm spre vârf, în realitate pornim întotdeauna de pe vârf, ca promisiune, speranţă, ideal… Cauza finală!, cea care a fost eliminată de dogmatismul ştiinţific, este expresia anticipării…

– După aceste vorbe nu mai rămâne decât să spui: Mâine la 10 voi zbura spre România!

– Daniel Drăgan, sper că ai vreme pentru mine… Dar nimic nu ar fi mai puţin adevărat decât un asemenea gest. În realitate e greu, dacă nu imposibil, să retrăim trecutul. Avem frică de deziluzii, avem teamă de noi înşine, poate şi de cei pe care prezenţa celui înstrăinat i-ar irita. Cum aş putea justifica, uitându-mă în ochii prietenilor mei, de ce viaţa mea a fost, în ciuda unor momente foarte grele, mai uşoară decât a lor? Dar doresc să revin, să urc drumul spre Poiană prin Şchei, să urc şi pe Tâmpa, pe jos, fireşte, să îmbrăţişez prieteni şi să văd cum cei care trăiesc astăzi în acest oraş se bucură de frumuseţea lui… Am în memorie «teatrul» meu elisabethan de lângă terenul de tenis, şi Biserica Neagră, şi liceul… dar nici o poză dintre cele pe care le-am primit nu-mi garantează că ceea ce mi-a rămas în suflet este păstrat. Frica de schimbare? Poate. Deşi ca unul care proclamă schimbarea ca o nouă condiţie a existenţei nu ar fi normal să am teamă.

Da, sunt foarte ocupat. Timpul rămas e mai scurt decât cel care a trecut. Mă bucur de fiecare moment creativ şi am teama că aceste momente vor înceta mai devreme decât mi-aş dori. Dar, la urma urmei, ceea ce m-a ţinut departe de Braşov e înţelegerea că pentru mine acest oraş nu e o adresă turistică, ci un reper al identităţii mele. O matrice existenţială. Nu vreau să mă despart de Braşov şi mi-e teamă că o vizită ar putea însemna despărţirea. Este ca o poveste de dragoste… Nu vrem să aibă sfârşit.” (Dallas, ianuarie 2007).

Rubrici și emisiuni noi la Radio România Cultural

În fiecare dimineaţă, de lunea până vinerea, înainte de a vă bea cafeaua de la ora 7, la rubrica „Retroeducaţia”, Adrian Majuru vă vorbește despre şcoala de altădată. Realizator: Mirela Nicolae. La 7.20, se va difuza rubrica „Ştiaţi că?”, o rubrică pentru curioşi, cu informaţii de ultimă oră despre ciudăţenii sau noutăţi de tot felul, căutate atent de Andreea Ionescu.

Doriţi să aflaţi ce s-a mai schimbat la Luvru de când l-aţi vizitat ultima oară? Dacă la Tate Gallery este vreo expoziţie nouă? Sau ce se mai joacă la Piccolo Teatro din Milano? Ramâneţi tot la Radio România Cultural, unde, în fiecare dimineaţă, de lunea până vinerea, la 8.24, puteţi asculta „Cultura în Europa”.

La 8.50 un reporter „frenetic” vă aduce informaţii în „Reportajul zilei”.

Ceva mai târziu, la 10.15, știri despre artiști și oameni de cultură de pe tot mapamondul la „Cultura în lume”.

Cât de importantă este pentru dvs. exprimarea corectă în limba română? Ştiaţi că oamenii te judecă mai intâi de la o distanţă de 3 m, apoi de la 30 de cm şi după primele douăsprezece cuvinte rostite? Pentru evitarea greşelilor de scriere, de pronunţie, de exprimare, în general a greșelilor gramaticale, vă invităm să ascultaţi rubrica „Să vorbim corect – Povestea vorbei”, la ora 10.45.

Şi pentru că atenţia dumneavoastră trebuie răsplătită, concursurile de cultură generală, cu premii atractive vă aşteaptă la orele 7.30, 8.30, 10.30 13.30. Un răspuns prompt, la o întrebare nici prea grea, dar nici uşoară vă aduce un premiu binemeritat.

Radio România Cultural vă anunţă ora exactă în literatură, teatru, film şi arte vizuale. La emisiunea „Timpul prezent”, în fiecare zi de luni până joi, de la 11.30 la 12.00, Adela Greceanu şi Matei Martin vă aşteaptă la un talk-show despre evenimentele şi oamenii care contează.

Poetă, prozatoare, Adela Greceanu comentează actualitatea literară de 12 ani, la Radio România Cultural. „Satisfacţia mea cea mai mare, ca jurnalist, a fost să descopăr şi să fac cunoscute nume noi şi foarte promiţătoare ale spaţiului literar românesc şi european. Unii dintre aceşti autori au confirmat deja şi au fost recompensaţi cu premii prestigioase, alţii, sînt sigură, urmează să se impună”.

Jurnalist cultural, Matei Martin a fost distins cu numeroase premii pentru jurnalism în ţară şi în străinătate. Publică săptămânal o rubrică de actualitate culturală internaţională în „Dilema veche” şi este editor coordonator la suplimentul literar „Dilemateca”. „Mă frământă această dezbatere: artiştii români şi valoarea lor pe piaţa europeană. Dincolo de politicile culturale se ascund prea multe complexe. Am convingerea că, văzută din afară, dinspre Europa, scena românească e de fapt mult mai atrăgătoare, mult mai interesantă decît se vede din ţară.”

La emisiunea „Timpul prezent”, actualitatea culturală din România şi din lume este prezentată şi analizată într-un format nou, mai dinamic. Luni 12 septembrie 2011 invitatul emisiunii va fi scriitorul Mircea Cărtărescu, care a primit prestigiosul Premiu Vilenica, acordat în cadrul Festivalului Internaţional de Literatură de la Vilenica (Slovenia), pe 10 septembrie. Marţi 13 septembrie 2011, ziariştii Oltea Şerban-Pârâu şi Cezar Paul-Bădescu, prezenţi la Wroclaw, vor sintetiza pentru „Timpul prezent” momentele cheie ale primului Congres european al culturii de la Wroclaw (Polonia), care se desfășoară în perioada 8–11 septembrie. 300 de artişti, academicieni, filozofi şi activişti culturali, 100 de evenimente şi proiecte interdisciplinare, dezbateri pe tema „A Soul for Europe”, reuniunea la nivel înalt a miniştrilor responsabili de cultură din statele membre ale UE – sunt elementele definitorii ale acestui eveniment.

Miercuri 14 septembrie 2011, subiectul emisiunii va fi capodopera lui Wim Wenders, evenimentul cinematografic al anului, Pina, un film pentru Pina Bausch, care rulează pe marile ecrane din România din 9 septembrie. Despre film şi despre Pina Bausch, celebra coregrafă germană care a revoluţionat arta dansului şi a inventat ceea ce azi numim teatru-dans, vor vorbi la „Timpul prezent”: distribuitorul în România al filmului, Ada Solomon de la Parada Film şi coregraful Mihai Mihalcea, directorul Centrului Naţional al Dansului Bucureşti.

Joi 15 septembrie 2011 va fi prezentată una dintre cele mai importante manifestări de artă contemporană, Preview Berlin (8–11 septembrie, Berlin), o importantă platformă de promovare pentru tinerii artişti, pentru noile galerii şi pentru spaţiile de artă alternativă. Din România participă la acest eveniment grupul Vector, cu proiectul Critical Alienated Works al artiştilor Dan Acostioaei, Andrea Hajtajer, Dumitru Oboroc, Bogdan Teodorescu şi artiştii Lea Rasovszky, Dan Raul Pintea, Zoltan Bela şi Adriana Jebeleanu, reprezentaţi de Galeria Anca Poteraşu. La „Timpul prezent” vor vorbi despre acest eveniment criticul de artă Daria Ghiu, curatorul Cătălin Gheorghe şi artista Lea Rasovszky.

Din 12 octombrie 2011, Radio România Cultural vă invită să îi cunoaşteţi, în fiecare zi, de luni până joi (ora 15.30), pe românii despre care străinii vorbesc frumos, pe care nu-şi doresc să îi trimită acasă cu primul avion şi care ne-ar face să fim mândri de originea noastră dacă şi noi, cei de acasă, i-am cunoaşte mai bine. Noua serie de emisiuni „Născut în România” îi va aduce însă la microfon şi pe cei ce au decis să rămână sau care s-au întors pentru a-şi construi cariera aici. Povestea lor începe „înainte” şi „după 1989” – „punctul de inflexiunie” al istoriei noastre recente, faţă de care şi românii din diaspora sunt cei „plecaţi înainte” şi „după 1989”.

Primii invitaţi ai emisiunii vor fi Camil Muscalu, doctor în matematici la Universitatea Cornell din Statele Unite, Henri Moscovici, doctor în matematici la Ohio State University (SUA) şi Gigi Căciuleanu, „un matematician al dansului”, coregraf stabilit la Paris, director al unei renumite companii de dans din Chile. Gazdele emisiunii vor fi: Anamaria Spătaru, Dana Pitrop, Sorina Goia, Mariana Ciolan, Corina Negrea.

„Occidentul Românesc”, ziarul românilor din Spania, s-a epuizat în două zile

În Spania apare o publicație lunară cu titlu semnificativ pentru românii din diaspora, Occidentul Românesc, fondat de Kasandra Kalmann-Năsăudean (redactor șef) și Florin Valentin Barbu. Ediția tipărită a numărului 3 al ziarului a fost distribuită în toată Spania, în cele mai importante puncte din comunitățile românești.

Cu ocazia evenimentelor organizate pe Costa Blanca de americani la începutul lunii mai, ziarul a fost foarte bine primit, epuizându-se peste 10 mii de exemplare în două zile. Publicația poate fi citită și pe internet, accesând: www.occidentul-romanesc.com.

În cele 24 de pagini ale Occidentului Românesc sunt reflectate, pe lângă evenimente la zi din Europa și din lume, inițiative ale comunităților de români din Spania, ziarul făcând cunoscute figuri proeminente ale diasporei. La Coslada există un Centru Hispano-Român care a organizat, în preajma Sărbătorilor Pascale, o serie de activităţi pentru adulţi şi copii, „al căror scop a fost integrarea românilor şi spaniolilor prin intermediul tradiţiilor legate de această dată importantă, având în vedere că, în acest an, Paştele catolic şi cel ortodox s-au celebrat la aceeaşi dată. Ciclul de activităţi legate de sărbătorirea Paştelui a fost deschis sâmbătă, 9 aprilie, cu o expoziţie de costume populare româneşti. Zece costume naţionale, din zonele Munteniei şi Olteniei, au fost puse la dispoziţia Centrului de Valentina Petre, preşedinta Asociaţiei de români «Pro Vita Lex» din Torrejón de Ardoz.”

„Românii muncesc mult pentru a-şi îmbunătăţi cunoştinţele de limba spaniolă, ajungând la un nivel foarte bun”, apreciază Marta Baralo Ottonello, Directoarea Masteratului şi Doctoratului în Lingvistică aplicată predării limbii spaniole pentru străini, din cadrul Universităţii Antonio de Nebrija.

În articolul Matca limbii române, Dan Caragea consideră, pe urmele unor mai vechi teorii lingvistice, că „dacă limba noastră este neîndoios neolatină, albia este totuși geto-dacică, limba triburilor autohtone care coboară, la rândul lor, din traci și din iliri. Tracii de nord au fost numiți geți, de istoricii greci, și daci, de către cei romani. Se pare că migrația tracilor a pornit din Carpați (carpii erau un alt neam tracic) întinzându-se din Moravia (la vest) până la Nipru (la est), pentru ca la sud să atingă poalele Olimpului și insulele egeene. Firește, pe un teritoriu atât de vast, traca nu putea fi un idiom omogen. Indigența datelor nu permite însă speculații. Tot ce putem scoate la iveală, ca zăcământ străbun, sunt elementele comune cu albaneza, limbă tracă, dar și cu aspect ilir. Despre iliri știm că erau răspândiți pe o arie mărginită de Adriatică, de un hotar ce urcă, la nord, dinspre Istria până în Pannonia superioară, și care coboară, în peninsulă, până în Calabria, incluzându-i pe veneți. Sa vedem acum ce șoptiri ne-au ajuns din gura tracică. Al. Rosetti, sintetizând, arată că sufixul adjectival -esc/-ește ne vine din adâncuri: omenesc, bărbătește, București (derivat din Bucur, întrutotul tracic). În vocabularul geografic, s-au păstrat unele nume de râuri traco-ilire: Buzău, Criș, Mureș, Timiș. O celebră baladă românească începe astfel: „Pe Argeș în jos, / Pe un mal frumos”, unde Argeș si mal sunt, desigur, anteromanice.”

Un sensibil portret al Silviei Bîrsan, originară din Sebeș, „un ardelean de frunte în țara lui Cervantes”, alcătuiește Kasandra Kalmann-Năsăudean: „În Spania anilor ’90, imigranții români erau într-un număr restrâns, își găseau de lucru și erau respectați și apreciați de spanioli. În această țară a ales familia Bîrsan să înceapă o nouă viață. Primii pași au fost grei și poate umilitori dar toate au un început în această lume. E foarte important, însă, să poți și să ai curajul de a lua totul de la zero chiar și atunci când crezi că șansele sunt reduse. În 1998, soțul Silviei împreună cu fratele său a creeat o firmă de coletărie pentru românii din Spania, firmă ce a devenit cunoscută pe plan internațional. O activitate extrem de apreciată și de un real folos imigranților români din Regatul Spaniol dar și familiilor rămase în România. O activitate de succes bazată pe multă muncă, seriozitate și corectitudine, benefică tuturor românilor și astăzi.

Satul, viața liniștită de la țară, natura, tradițiile și obiceiurile românești i-au ramas vii în minte și dragi în suflet, Silviei Bîrsan. După câțiva ani de muncă în țara lui Cervantes visul de a construi un laborator de preparate tradiționele din carne pentru românii din Spania, nu i-a dat pace și liniște. Dorea să pună în practică ceea ce văzuse și admirase în diverse supermarket-uri din țara de adopție. Astfel că, dorul de casă, de tradițiile și obiceiurile românești o îndeamnă pe Silvia să realizeze pentru românii din Madrid și nu numai, ceva nou, ieșind la lumină ideea unor unități de alimentație publică aprovizionate cu cele mai bune produse tradiționale din carne fabricate în laboratoarele proprii.” (Curajul de-a răzbate).

Un mic incident într-o parcare de pe malul Meditaranei, de Paști, este relatat în stil savuros de Gabriela Căluţiu Sonnenberg (Tichetul de parcare).

În 3 aprilie 2011 – aflăm din paginile Occdentului Românesc – în cadrul Asociației Românilor din Comunitatea Madrid, a avut loc inaugurarea unei biblioteci destinată românilor stabiliți în această zonă. „Prin grija Primăriei din Câmpia Turzii, biblioteca a fost înzestrată cu sute de volume de carte în limba română pentru românii adulți și copii cu scopul de-a menține o legătură permanentă cu limba și literatura română. Printre invitații prezenți la acest eveniment am remarcat prezența Primarului de la Câmpia Turzii – Ioan Vasinca, Gabriel Fernández Rojas – Ministrul Adjunct al Imigrației din Comunitatea Madrid, Petre Constantin – Șeful secției consulare Madrid, Daniel Velázquez – Directorul Centrului Hiaspano-Român din Coslada, Ioana Anghel – Director ICR Madrid, Directorul Centrului Cultural Principe de Asturias – preotul Teofil Moldovan, directoarea Fundației Prolibertas, reprezentanți ai Consilului Director ai Camerei de Comerț Româno – Spaniole și mulți alții. Gabriel Fernández Rojas, Petre Constantin, preotul Teofil Moldovan și primarul din Câmpia Turzii au salutat și felicitat în discursurile lor, membrii și președinta Asociației Românilor din Comunitatea Madrid – Paulina Mircea, pentru inițiativa proiectului de-a oferi românilor posibilitatea să nu uite să citească și să gândească în limba română, să nu-și uite originile și cultura românească.”

Ambasada României la Madrid, reprezentată de Anamaria Almășan, consilier pentru afaceri europene, a participat la a IV-a Lectură universală a lui Don Quijote, eveniment organizat la 30 aprilie, de Sociedad Cervantina de Esquivias şi Primăria din Esquivias (localitate unde Cervantes a scris, conform unor surse istorice, prima parte din cea mai cunoscută operă a sa). „Evenimentul a oferit publicului fragmente din opera marelui autor spaniol, Miguel de Cervantes – Minunata poveste a iscusitului hidalgo Don Quijote de la Mancha, în peste 40 de limbi, între care şi româna. Pe lângă lecturarea în limba română a unor fragmente din Don Quijote, s-au prezentat publicului secvenţe filmate din spectacolul Don Quijote, pus în scenă de Compania Dan Puric – moment deosebit de apreciat de audienţă”.

În pagina 14 apare un interviu cu ziaristul Cristian Guitars Ioanoviciu, realizat de Anastasia Criste (Ziaristul de serviciu). Ziarul publică articole despre tradițiile românești, informații utile despre reprezentanțele diplomatice ale României în regatul Spaniei, Sfatul psihologului, Sfaturi juridice pentru românii stabiliți în Spania.

Pușa Roth