Premieră la Teatrul Național Radiofonic: „Pescăruşul” de A. P. Cehov

pescarusul cehov montare noua teatru radiofonic

eveniment liber sa spunTeatrul Național Radiofonic prezintă în premieră, joi, 27 martie 2014, la ora 19.00, la Radio România Cultural, de Ziua Mondială a Teatrului: Pescăruşul de Anton Pavlovici Cehov, un spectacol care vorbeşte despre pasiunea pentru scenă, despre dăruirea şi sacrificiile artiştilor, despre puterea de a tnr-logoîndura orice, în iubirii pentru artă.

Traducere de Raluca Rădulescu. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Gavriil Pinte. În distribuţie: Irina Movilă, Bogdan Dumitrescu, Constantin logo rrcCojocaru, Ana-Maria Bălescu, Marius Stănescu, Dan Aştilean, Amalia Ciolan, Petre Nicolae, Anca Pitaru, Ion Grosu, Cătălin Mareş. Regia de montaj: Dana Lupu şi Florin Bădic. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Patricia Prundea. Inginer de sunet: Iulian Iancu. Redactor şi coordonator de proiect: Domnica Ţundrea.

cehov pescarusul traducere raluca radulescu teatrul national radiofonic domnica tundrea

Spectacolul reprezintă o restituire integrală a textului lui Anton Pavlovici Cehov, într-o traducere contemporană, expresivă şi plină de naturaleţe, realizată cu simţ al efectului teatral şi cu o mare atenţie la nuanţe. Viziunea regizorală se distinge printr-o abordare nouă a universului cehovian, în acord cu intenţiile teatrale ale dramaturgului: vârstele actorilor distribuiţi sunt asemănătoare cunou la teatrul national radiofonic vârstele personajelor, indicate de către autor, iar piesa este privită ca o comedie, departe de stilul plictisitor şi încărcat de melancolie, în care au alunecat, de-a lungul anilor, alte montări după texte de Cehov, de pe toate meridianele lumii. Inventivitatea la nivelul expresiei radiofonice este dublată de o teatralitate extrem de bine susţinută, de bucuria de a însufleţi universul cehovian, prin ritmul alert şi viteza reacţiilor, prin căutarea unor combinaţii stilistice ingenioase. Cehov este tratat ca un precursor al teatrului absurdului, al teatrului existenţialist, fără însă ca spectacolul să scoată piesa din cadrul realismului psihologic. Ia naştere o estetică specială, îmbinare de clasicism şi modernitate, în cadrul căreia tehnici ale absurdului, acţiuni contradictorii, salturi de la râs la plâns, de la tragism la comedie coexistă cu momente de criză, emotivităţi şi vulnerabilităţi, rupturi sufleteşti, gesturi patetice. Personajele nu au timp, se grăbesc şi, neizbutind să mai comunice, se însingurează.

cehov pescarusul 2014 teatru radiofonic

Actorii imprimă acestui univers aparte marca originalităţii şi a talentului lor, individualizând caracterele, armonizându-şi intenţiile, trăirile, mijloacele de exprimare artistică şi subordonându-le unei concepţii unitare, într-o adevărată simbioză. 

Rafinamentul decorului sonor constă în stilizare şi esenţializare, coloana auditivă se dovedeşte atent gândită în planul compoziţiei radiofonice, iar muzica inspirată intervine atât cât este nevoie, amplificând stările, relaţiile dintre personaje, crescendo-ul piesei.

clasici ai dramaturgiei cehov pescarusul

Spectacolul Pescăruşul de Anton Pavlovici Cehov va putea fi audiat în avanpremieră luni, 24 martie 2014, la ora 11.00, la clubul Ramada-Majestic de pe Calea Victoriei din Bucureşti.

Domnica Țundrea

Revista Teatrului Național Radiofonic

revista-teatrului-national-radiofonic- liber

A apărut a șasea ediție în format online, multimedia, a Revistei Teatrului Național Radiofonic, care poate fi citită / ascultată pe site-ul Revista Teatrală Radio.

siglA-RTNR1Revista Teatrului Național Radiofonic este singura emisiune publicistică de actualitate teatrală, cu rol informativ şi de promovare a producţiilor Teatrului Naţional Radiofonic şi a evenimentelor teatrale în care este implicată Redacţia Teatru. Recomandările din programul TNR apar săptămânal în noul format, în fiecaretnr-logo sâmbătă. Așadar, la sfârșitul fiecărei săptămâni aveți la dispoziție recomandările redacției de specialitate din programul de difuzare a teatrului radiofonic pe posturile Societății Române de Radiodifuziune, în săptămâna următoare.

Echipa de realizatori ai Revistei TNR: Magda Duțu (coordonator), Costin Manoliu, Irina Soare, Domnica Țundrea.

radu beligan

Radu Beligan

În a șasea ediție online a RTNR, realizată de Domnica Țundrea, aflați detalii despre piesele care vor fi difuzate în perioada 8–15 decembrie 2013: premiera Lut de Marijke Schermer, programul pregătit cu ocazia aniversării maestrului Radu Beligan, care va împlini 95 de ani în 14 decembrie, seria de Mari spectacole”, „Biografii, memorii”, teatru radiofonic serial. Comentarii și fragmente semnificative din piesele pe care le veți putea asculta în zilele următoare și o prețioasă mărturie a lui Radu Beligan despre rolul Miroiu din Steaua fără nume de Mihail Sebastian, toate în format audio-video, se află în sumarul revistei.

Accesați Revista Teatrului Național Radiofonic.

Costin Tuchilă

Premieră la Teatrul Național Radiofonic: „Săptămâna luminată” de Mihail Săulescu

saptamana luminata mihail saulescu tnr

eveniment liber sa spunLuni, 28 octombrie 2013, la ora 11.00, la clubul Ramada-Majestic de pe Calea Victoriei din Bucureşti, Teatrul Naţional Radiofonic vă invită la audiţia premierei Săptămâna luminată de Mihail Săulescu. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Gavriil Pinte. În distribuţie: Gabriela Codrea, Mirela Niţă Lupu, Radu Tudor, Ion Ruscuţ. Asistenţa tehnică: Lucian Rănaciu, Daniel Andrei şi Ionel Toma. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Patricia Prundea. radio romania 85Inginer de sunet: Iulian Iancu. Redactor şi coordonator de proiect: Domnica Ţundrea. Înregistrările au fost realizate în Studioul Broadcast Text International Oradea.

Spectacolul se încadrează într-un proiect cultural de anvergură, prin care Teatrul Naţional Radiofonic şi-a propus să omagieze a 85-a aniversare a Radioului, reluând, în 2013, montarea primelor trei piese de teatru radiofonic difuzate de Radio România în 1929: Ce ştia satul de V. Al. Jan, în regia lui Mihai Lungeanu, Săptămâna luminată de Mihail Săulescu, în regia lui Gavriil Pinte şi Cerere în căsătorie de Anton Pavlovici Cehov, în regia Cezarinei Udrescu.

La 3 martie 1929, la doar două săptămâni după ce avusese loc prima transmisie de teatru radiofonic în direct, cu piesa Ce ştia satul de V. Al. Jan, se reprezenta, în fața microfonului: Săptămâna luminată de Mihail Săulescu, dramă într-un act, care fusese jucată, în traducere germană, şi la Radio Viena. Revista „Radio” (numărul din 3 martie 1929) avea să afirme că acest text „are toate caracteristicile unei piese scrise parcă dinadins pentru Radio”. Citește articolul integral pe site-ul Revista Teatrală.

Domnica Țundrea

Premieră: „Iarna cărţilor noastre” de Ana Boariu

iarna cartilor noastre ana boariu spectacol radiofonic

Teatrul Național Radiofonic

eveniment liber sa spunJoi, 20 iunie 2013, la ora 19.00, la România Cultural şi sâmbătă, 22 iunie 2013, de la ora 13.15 la România Internaţional, Teatrul Național Radiofonic prezintă în premieră Iarna cărţilor noastre de Ana Boariu, spectacol realizat de Redacţia Teatru a Societăţii Române de Radiodifuziune şi Signis România, cu sprijinul Administraţiei Fondului Cultural Naţional. Regia artistică: Ana Boariu. În distribuţie: Victor Rebengiuc, Andreea Bibiri, Irina Petrescu, Ozana Oancea, Marius Stănescu, Coca Bloos, Mihai Constantin, Ana Ciontea, Constantin Florescu şi copilul Yvona Berceanu. Redactor: Domnica Ţundrea. Regia de montaj: Radu Verdeş. Regia de studio: Renata Rusu. Coloana sonoră şi ilustraţia muzicală: Liviu Elekes. Regia tehnică: Vasile Manta.

Iarna cărţilor noastre de Ana Boariu reprezintă o îmbinare tulburătoare de ficţiune şi document istoric, rememorarea unor destine emblematice pentru spiritualitatea românească, o privire retrospectivă spre Blajul din anii 1948 şi 1968, cruciali pentru istoria ţării noastre. Aici şi-a dezvoltat vocaţia umanistă – şi tot aici şi-a văzut aspiraţiile frânte şi a îndurat persecuţii politice cumplite părintele Ştefan Manciulea, istoric şi geograf, preot, profesor şi memorialist, care, cu înţelepciune şi generozitate, declara, în 1984, cu un an înaintea morţii: „Eu am făcut o singură politică: să iubesc şi să slujesc neamul şi poporul meu românesc”.

ana-boariu

Ana Boariu

Spectacolul radiofonic se desfăşoară sub forma unui dialog între generaţii, creionând emoţionant şi alte figuri, precum cea a mamei, fiinţă intelectuală prin excelenţă, o adevărată erudită, activă, însetată de cunoaştere, nevoită să parcurgă meandrele unei epoci tulburi – şi aici spectacolul ne face atenţi la micile trădări, la complicitatea prin tăcere, la vina – colectivă şi individuală – de a nu fi reacţionat la atrocităţile exercitate asupra semenilor, de a nu ne fi împotrivit aberaţiilor ideologice din acei ani grei, nedreptăţilor generatoare de adevărate tragedii.

În spectacolul radiofonic Iarna cărţilor noastre de Ana Boariu, se subliniază semnificaţia culturală şi istorică a Blajului: aici s-a jucat pentru prima dată teatru în limba română, aici s-a creat prima şcoală cu predare în limba naţională şi tot aici s-a înfiinţat prima tipografie românească din Ardeal. Cum spunea Ion Heliade Rădulescu, „aici a răsărit soarele românilor”… Din nefericire, în anii de opresiune ai comunismului, vestita arhivă a literaturii de la Blaj a fost distrusă, cărţile au ars, Biserica a fost interzisă, iar preoţii închişi…

blaj

Blaj

Adevărul trebuie transmis din generaţie-n generaţie, pare a ne spune acest spectacol radiofonic, remarcabil şi prin ceea ce s-ar putea numi cultul cărţii, căci se evidenţiază aici semnificaţia aproape sfântă a literei tipărite… Vocile răscolitoare ale marilor actori dau viaţă acestor întâmplări dureroase, neliniştesc şi îndeamnă la meditaţie, ne antrenează în confesiunea lor, evocă emoţionant figurile piesei, unele dintre ele adevărate simboluri ale spiritualităţii româneşti.

Scenariul Iarna cărţilor noastre de Ana Boariu reprezintă, totodată, şi baza unui spectacol multimedia, prezentat la Blaj şi la Bucureşti.

 Domnica Ţundrea

 

Premieră la Teatrul Naţional Radiofonic: Patru povestiri de Petre Barbu

petre barbu teatru radiofonic

Marţi, 12 martie 2013, la ora 23.03, la Radio România Actualităţi, Teatrul Naţional Radiofonic prezintă în premieră Patru povestiri de Petre Barbu: „Gerul iubirii”, „Rolul vieţii mele”, „La o crâşmă din Fundeni”, „Vai, sărmanul tată!”. Regia artistică: Attila Vizauer. În distribuţie: Vlad Ivanov, Dan Condurache, Dan Tudor, Andreea Vasile, Marioara Sterian, Ana Maria Ţoghină. Regia tehnică: Mihnea Chelaru. Regia de montaj: Bogdan Golovei şi Radu Verdeş. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Mădălin Cristescu. Redactor: Domnica Ţundrea. Spectacolul va putea fi audiat în avanpremieră luni, 11 martie 2013, la ora 11.00, la clubul Ramada-Majestic de pe Calea Victoriei din Bucureşti.

Spectacolul radiofonic aduce în atenţia publicului patru poveşti de viaţă, impecabil alcătuite, patru întâmplări aşezate într-un crescendo dramatic răscolitor, patru crâmpeie ale unui univers interior neliniştitor şi lucid, îmbinând firescul cotidianului cu fiorul tragic, de sorginte aproape metafizică… pentru că fiecărei experienţe de viaţă îi corespunde o anumită filosofie şi fiecare fapt relatat aduce cu sine o viziune despre lume.

Albert Camus spunea că „totul începe prin conştiinţă şi nimic nu are valoare decât prin ea”. Petre Barbu reuşeşte să capteze datele esenţiale din cotidian şi, filtrându-le prin propria luciditate, să recompună, cu forţă de expresie, un univers tulburător. Se creează astfel o sinteză între lume şi spirit, iar spectacolul ne prilejuieşte apropierea de o problematică umană de maximă însemnătate, de la lucruri fireşti, de fiecare zi (atât de importante, în fond!) până la fiorul tragic al iminenţei morţii şi, finalmente, chiar până la contactul cu moartea, relatat însă cu un fel de îngheţare a emotivităţii, ceea ce sporeşte evident tensiunea dramatică şi conferă montării radiofonice profunzime şi forţă filosofică.

petre_barbu

Petre Barbu

Opera lui Petre Barbu reprezintă o constantă a carierei regizorale a lui Attila Vizauer, astfel încât se poate vorbi, fără îndoială, de acum, despre o relaţie dramaturg-regizor bine sudată în timp şi exersată în multiple ocazii, scenice sau radiofonice. Faptul nu putea fi decât benefic pentru intuirea exactă, de către regizor, a intenţiilor autorului, pentru valorificarea tuturor meandrelor, nuanţelor psihologice ale personajelor, pentru acea condensare a timpului dramatic, care ne determină să ne transpunem cu totul în atmosfera spectacolului şi, ascultându-l cu atenţie, să ne lăsăm copleşiţi de emoţie.

luminita gliga compozitie 27

Luminita Gliga, Compoziție 27

Montarea radiofonică se distinge prin calitatea compoziţiei auditive, prin tonul şi ritmul secvenţelor dramatice, printr-o atentă distribuire a planurilor sonore, prin crearea de imagini, de la cele ale unui cotidian aparent banal şi până la construcţii stranii, dedublări ale acţiunii şi dialogului, evocări pe calea memoriei, proiecţii în imaginar… Sunetul devine un adevărat personaj în spectacol, un partener al eroului principal (acelaşi în cele patru povestiri), sonorităţi speciale creează o realitate paralelă, ambianţa ne copleşeşte şi ne potenţează reacţiile afective.

Vlad Ivanov, în rolul personajului principal, se dovedeşte remarcabil prin firescul interpretării, prin emoţie reţinută şi interiorizare, prin măsura dozei exacte, prin uşurinţa de a trece de la tonul unei discuţii obişnuite la trăiri profunde, marcate de tragism şi frământare lăuntrică, iar ceilalţi actori îşi susţin partiturile cu talent şi profesionalism, contribuind la crearea unei lumi extrem de percutante de realităţi concrete şi imagini. La tot pasul, descoperim adevărul vieţii, adevărul despre noi înşine şi ne recunoaştem în aceste trăiri, în aceste întâmplări, în aceste emoţii.

Domnica Ţundrea

„Noaptea bufonilor”, spectacol de Alexa Visarion

Luni, 29 octombrie 2012, la ora 11.00, la clubul Ramada-Majestic de pe Calea Victoriei din Bucureşti, Teatrul Național Radiofonic vă invită la audiţia premierei Noaptea bufonilor, spectacol radiofonic de Alexa Visarion. În distribuţie: Anton Tauf, Vasile Manta, Alexa Visarion.

Supranumit „lamento dramatic” şi închinat memoriei actorului Ştefan Iordache, spectacolul radiofonic Noaptea bufonilor de Alexa Visarion reprezintă un copleşitor strigăt de durere, de revoltă la adresa trecerii implacabile a timpului, de neputinţă a omului în faţa scurgerii ireversibile a vieţii, a actorului Svetlovidov în faţa efemerităţii artei sale. Piesei într-un act Cântecul lebedei de Anton Pavlovici Cehov, pe care autorul ei o considera „cea mai mică dramă din lume”, i se adaugă pasaje de William Shakespeare (dincolo de cele deja invocate în textul cehovian), precum celebrul Sonet 66, gânduri ale lui Richard al II-lea şi Richard al III-lea, replici ale bufonilor shakespearieni ş.a.m.d., toate menite să sublinieze fantasmele ce-l bântuie dureros pe Svetlovidov, frământările, amintirile, regretele, amărăciunea, ideea deşertăciunii vieţii, a sfârşitului iminent.

În rolul actorului Svetlovidov, Anton Tauf se dovedeşte cutremurător, de o sensibilitate adâncă şi, în acelaşi timp, de o forţă remarcabilă. El întruchipează perfect deziluzia, ratarea personală, rememorează atât momentele de succes, cât mai ales pe cele de singurătate. Durerea provocată de trecerea nemiloasă a vieţii este dublată de conştiinţa condiţiei tragice a artei teatrale – spectacolul se naşte şi-n aceeaşi clipă moare, actorul-bufon se dăruieşte pe sine şi-n acelaşi timp se deposedează de viaţă.

„În fiecare text cehovian există multiple variante de spectacol, toate viabile, toate vii, diferite. Cehov îţi dă voie să te bucuri de ceea ce înţelegi”, declara Alexa Visarion într-o emisiune radiofonică. Noaptea bufonilor ilustrează din plin această teorie, prin tehnica deschisă, modernă şi precisă, cu care adună şi recompune, din elemente disparate, un univers sonor coerent, perfect articulat, subtil şi percutant în acelaşi timp, remarcabil prin vibraţie şi emotivitate.

Alexa Visarion

Premiera radiofonică a spectacolului „Noaptea bufonilor” de Alexa Visarion va avea loc vineri, 2 noiembrie 2012, la ora 14.05, la Radio România Cultural.

Regia de montaj: Florin Bădic. Redactori: Oana Cristea Grigorescu şi Domnica Ţundrea. Regia tehnică: Vasile Manta. Regia muzicală: George Marcu. În spectacol, au fost folosite fragmente  din Concertul pentru oboi şi orchestră de coarde de Alessandro Marcello. Înregistrările au fost realizate în Studioul de Radio Cluj.

Domnica Țundrea

Audiție la Majestic: „Conu Leonida Popescu”

Luni, 11 iunie 2012, la ora 11.00, la clubul Ramada-Majestic de pe Calea Victoriei din Bucureşti, Teatrul Naţional Radiofonic vă invită la audiţia premierei Conu Leonida Popescu, scenariu radiofonic de Gavriil Pinte după Conu Leonida faţă cu reacţiunea de Ion Luca Caragiale, cu două Interludii onirice şi un Epilog după Cristian Popescu. Regia artistică: Gavriil Pinte. În distribuţie, actori ai Teatrului Naţional „Radu Stanca” din Sibiu: Dan Glasu, Dana Taloş, Mariana Mihu, Mihai Coman. Asistenţa tehnică: Adrian Zaharescu şi Cătălin Coman. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Stelică Muscalu. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor şi coordonator de proiect: Domnica Ţundrea.

Spectacolul, dedicat Centenarului Ion Luca Caragiale, se distinge prin calitatea scenariului, prin atenta elaborare sonoră, prin ineditul viziunii regizorale, de o subtilă şi rafinată expresivitate. Piesei caragialiene i se inserează în chip insolit textul cuceritor al lui Cristian Popescu, ce reia leit-motivul cuplului Efimiţa-Leonida în cheie tragică, modernă, accentuând grotescul personajelor şi vehiculând dureros obsesia morţii.

Spectacolul devine astfel un dialog cu tentă fantastică şi onirică, un joc de simboluri, menit să exploreze abisul sufletului omenesc, să pună într-o nouă lumină personaje, teme binecunoscute, să nască armonii specifice, aducătoare de afinităţi şi purtătoare de forţă de sugestie. Virtuţile absurde ale textului sunt valorificate prin excelente echivalenţe radiofonice, iar prezenţa crainicului creează un efect de distanţare brechtiană, ironică şi lucidă. Comentariul regizorului, atitudinea sa faţă de toată acea lume bizară, gândurile de dincolo de textul rostit se simt la tot pasul. Jocul cu efecte acustice accentuează viziunea onirică, absurdul, clătinarea convenţiilor.

Carmen Simon Flack, Visul, acrilice pe pânză, 2009

Prin calcul şi ritm teatral, spectacolul radiofonic capătă o sonoritate impecabilă, cu accente stranii, în acord cu orchestrarea atât de aparte a textului. Interludiile onirice şi Epilogul lui Cristian Popescu pot fi înţelese ca răsfrângere şi interioritate, pe de o parte, iar, pe de alta, dezvoltă convenţiile absurde şi nasc o adevărată explozie burlescă.

Ambianţa sonoră se distinge prin rafinament şi tehnica precisă, iar muzica face să se ivească asociaţiile necesare, potenţează sensul dramatic, încadrează inspirat jocul actorilor.

Ce mai e nou

Luni, 20 februarie 2012, la ora 11.00, la clubul Ramada-Majestic de pe Calea Victoriei din Bucureşti, Teatrul Naţional Radiofonic vă invită la audiţia premierei Ce mai e nou, scenariu radiofonic după Anton Pavlovici Cehov. Traducerea şi dramatizarea: Niculae Urs. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Dan Puican. Spectacol realizat cu sprijinul Loteriei Naţionale Române şi al Fundaţiei Radio România. În distribuţie: Irina Movilă, Marcel Iureş, Niculae Urs.

Asemeni tuturor textelor cehoviene, scenariul radiofonic Ce mai e nou reprezintă un amestec natural de tragic şi comic, captând viaţa însăşi a personajelor, intuiţiile, reflecţiile, sentimentele lor, dar şi acel plan secund ce dublează în permanenţă datele realului: imponderabilitatea, armonia aproape muzicală, fluiditatea, ambiguitatea adusă de cultivarea subtextului, de nota imprecisă, şovăielnică, învăluitoare, de iluzia unei permanente mobilităţi.

Melancolii, nostalgii, destăinuiri, aşteptări tensionate, imbolduri de neînţeles sunt cuprinse în acest univers aparte, în care plictisul îşi face loc şi clatină siguranţa aparentă a vieţii, a relaţiilor instalate între personaje. Actorii simt valoarea poetică a momentelor, a situațiilor ce se înlănţuie în spectacol şi o potenţează prin joc, prin accentele inspirate, prin tăceri, prin redarea subtextului, a inefabilului, a emotivității, a acelui fluid interior, încărcat de semnificaţii.

Coloana sonoră capătă caracterul unui acompaniament discret, reţinut, potrivit stilului cehovian, amplificând atmosfera, lirismul, stările personajelor, iar muzica sugestivă are menirea de a susţine dialogul, ideile, pasiunile, viaţa subtilă, intensă, îmbinare de realitate şi poezie.

Premiera radiofonică a spectacolului Ce mai e nou după Anton Pavlovici Cehov va avea loc sâmbătă, 25 februarie 2012, la ora 23.00, la Radio România Actualităţi.

Regia de montaj: Florina Istodor. Regia de studio: Violeta Berbiuc. Regia muzicală: Patricia Prundea. Producţia şi regia tehnică: Vasile Manta. Redactor: Domnica Ţundrea.

„Echipa de zgomote” de Fănuş Neagu, în premieră la Teatrul Național Radiofonic

Luni, 6 februarie 2012, la ora 11.00, la barul Ramada-Majestic de pe Calea Victoriei din Bucureşti, Teatrul Naţional Radiofonic vă invită la audiţia premierei Echipa de zgomote de Fănuş Neagu. Adaptarea radiofonică și regia artistică: Mircea Albulescu. În distribuţie: Ion Caramitru, Maia Morgenstern, Constantin Dinulescu, Marius Manole, Ilinca Goia, Costina Ciuciulică, Mihai Calotă.

Publicată în 1970 la Editura Cartea Românească, distinsă cu Premiul pentru dramaturgie al Uniunii Scriitorilor din România, jucată în 1985 la Teatrul Giulești – Sala Majestic din București, piesa Echipa de zgomote de Fănuş Neagu cunoaște acum o variantă radiofonică remarcabilă, sub bagheta maestrului Mircea Albulescu, o punere în undă percutantă și în același timp tulburătoare, emoționantă și totodată încărcată de cruzime, proiectând în planul realului, dar și în planuri simbolice, drame de familie, impulsuri, instincte, pasiuni, aspirații frânte.

Povestea unei familii angajate într-un studio cinematografic pentru a produce zgomote devine pretext al unor dezvoltări auditive elaborate și minuțioase, amestec de realitate și imaginație, de fapt cotidian și stranii întâmplări din trecut, evocate pe calea memoriei. Secrete cumplite, nelegiuiri, înșelăciuni ies la iveală în dialogul crud, direct, tensionat, semn al unui univers tragic. Amintirile invadează prezentul, la fel cum simbolurile invadează această dramă poetică modernă, cum a fost catalogată piesa. Personajele produc zgomote fără a ști însă pentru cine și astfel, în țesătura dramatică se insinuează stranietăți, accente kafkiene, iar ratarea individuală, destrămarea sufletească, dezrădăcinarea devin inevitabile.

Viziunea radiofonică are energie și dramatism, accentuează inteligent derizoriul vieții personajelor, disperarea, încordarea, deziluziile, incomunicabilitatea. Totul este formulat cu vigoare și claritate, în tonuri vii, alcătuind o realitate sonoră bogată în sugestii și simboluri.

Redactor: Domnica Ţundrea. Regia de studio: Janina Dicu. Regia muzicală: George Marcu. Producția și regia tehnică: Vasile Manta.

Premiera radiofonică a spectacolului Echipa de zgomote de Fănuş Neagu va avea loc sâmbătă, 11 februarie 2012, la ora 23.00, la Radio România Actualităţi.