In honorem Corneliu Bîrsan

corneliu birsan

eveniment liber sa spunCu ocazia împlinirii vârstei de 70 de ani a profesorului Corneliu Bîrsan, Facultatea de Drept a Universității din București, în parteneriat cu Editura Hamangiu și Revista Dreptul, vă invita să participați la lansarea volumului de studii juridice In honorem Corneliu Bîrsan.

Lansarea va avea loc vineri, 29 noiembrie 2013, la ora 17.00, în Aula Magna a Palatului Facultății de Drept – Universitatea din București (Bd. Mihail Kogălniceanu nr. 36-46, sector 5, Bucureşti).

prof corneliu birsan

Corneliu Bîrsan

Veți avea ocazia să descoperiți o colecție unică de articole și studii juridice, oferite de profesori de la Facultatea de Drept a Universității din București și alte facultăți de drept, judecători de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, alte personalități marcante ale comunității juridice, doctoranzi și foști studenți ai profesorului Bîrsan.

George, referatul şi dilema

george tarnea amintiri studentie serban cionoff

amintiriCu George Ţărnea – vreau să spun: cu studentul George Ţărnea –, am fost coleg, la Facultatea de Filosofie a Universităţii Bucureşti, cam trei trei ani: când eram eu în anul I, George era în anul II, am trecut eu în II, George era în anul II bis, am trecut eu în… II bis, George era în II… tris! Şi aşa mai departe: eu, în anul IV, George în anul I – la drept, eu, în anul V, George, în anul I… de armată!

Nu am să mai intru, acum, în hăţişurile birocraţiei universitare spre a lămuri de unde i se trăgea lui George zăbovirea îndelungată în acel an II. În ceea ce mă priveşte, repetenţia mea s-a datorat împrejurării că în anul 1967 mama mea a fost condamnată în urma unei abjecte înscenări cu nişte dedesubturi asupra cărora nu vreau să mai stărui, fapt este că la examenul de economie politică socialistă (mai precis la restanţă), adică în septembrie 1967, un aşa zis profesor universitar, mare ştab la acea vreme pe la partid, la curent fiind cu denunţul cu care mă cadorisiseră aceiaşi nemernici care îmi „turnaseră” mama… acolo unde trebuie, mi-a spus-o pe şleau: „Mă, mă-ta (textual, n.n.) a fost condamnată pentru lipsă în gestiune, la farmacie, eu, ca activist de partid nu te pot trece la examenul de economie politică socialistă, fiindcă nu este corect.” Scurt pe doi!

Am povestit toate astea nu pentru a-mi face poză de „persecutat politic” (ipostază în care regăsesc, azi, nu fără oareşce uimire, nişte vajnici militanţi de acum douăzeci şi ceva de ani), ci doar pentru a ajunge la împrejurările în care am devenit coleg de an şi de grupă cu George.

Rămânând eu, aşadar, repetent tocmai la economie politică socialistă, normal şi firesc era ca tovul care mă lăsase repetent să urmărească neobosit prezenţa mea la cursurile şi la seminarele pe care se făcea că le ţine.

economie politica socialista

Tovul se numea H. N. şi fusese făcut conferenţiar universitar direct din activist de partid. Gura lumii mai povestea că, atunci când i s-a dat să aleagă între conferenţiar universitar şi profesor univeritar, ipochimenul ar fi ales să fie făcut conferenţiar, fiindcă, spunea el, la ei în comună sunt mulţi profesori dar niciun conferenţiar! Că, mai apoi, s-a dovedit că tovul… uitase să îşi dea examenul de bacalaureat (de maturitate, cum se spunea la vremea aia!), asta este cu totul altă poveste…

Pentru felul său de a fi, grobian, necioplit, lui „Haşul” i se scoseseră multe porecle, până când hâtrul nostru coleg, Dan Petrache, i-a zis „Majuru’” şi Majuru’ i-a rămas numele!

Multe şi felurite hachiţe avea Majuru’, dar, dintre toate, îi plăcea la nebunie să ne pună să ne luăm referate la seminar, referate pe care, după aia, să le facă el harcea-parcea.

Şi unde ne pomenim că, încă la primul seminar, ridică George al nostru mâna şi îşi ia referat! Referat pe care urma să-l prezinte fix peste două sau trei săptămâni!

Numai că – şi de-aici începe marea tevatură – la data cu pricina, ia-l pe George de unde nu-i! Absent nemotivat, aşa scria în condica de prezenţă a grupei. Aşa, săptămâna asta, tot aşa – ailaltă şi aşa mai departe. Firesc, Majuru’ turba, iar noi ne frecam mâinile de bucurie.

Până când, într-o bună zi (că bună a mai fost ziua asta pentru amuzamentul straşnic al întregii facultăţi!) intră Majuru’ în… ştiţi dumneavoastră unde. Iar acolo, peste cine dă? Peste George!!!

Turbat, Majuru’ strigă, mai să-şi spargă piepţii:

– Ţărneaaaaaaaaaaaaaa!!!!!!!!!

Dar nici George nu se lasă mai prejos:

– Vai, tovarăşe profesor, de când vă cauuuuuut?!

Şi, văzând că i-a luat piuitul lui Majuru’, continuă cu voce mieroasă:

– Eu am referatul gata, scris de mână, dar vroiam să vă întreb: îl vreţi scris la maşină cu indigo roşu sau cu indigo albastru?

După care, George a ieşit ţanţoş pe uşă şi dus a fost!

masina scris indigo

De referat nici că a mai fost nevoie, pentru că, la scurtă vreme după asta, studentul Ţărnea George a fost exmatriculat, fireşte, pentru absenţe nemotivate!

Şi, uite aşa, au rămas şi Majuru’ fără referat, dar şi George fără răspuns la dilema sa existenţială!

Şerban Cionoff

Prin prisma centenarilor: identitate, libertate, democraţie

Scriitorul sloven Boris Pahor și istoricul Neagu Djuvara în dialog la București

Joi, 15 noiembrie 2012, la ora 17.30, la sediul Bibliotecii Naţionale a României (Bd. Unirii nr. 22, Sala Mare de Conferinţe) va avea loc o dezbatere cu tema Prin prisma centenarilor: identitate, libertate, democraţie. Celebrul scriitor sloven Boris Pahor îl va avea ca interlocutor pe istoricul român Neagu Djuvara. O expoziţie care cuprinde volume semnate de Boris Pahor va fi prezentată, în deschiderea întâlnirii, în holul Bibliotecii Naţionale, de Carmen Muşat, redactor-şef al revistei „Observator cultural”.

Evenimentul este organizat de Ambasada Republicii Slovenia la Bucureşti în parteneriat cu Institutul Cultural Român, Biblioteca Naţională a României, Facultatea de Ştiinţe Politice şi Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine din Universitatea Bucureşti. Sponsor: producătorul de vinuri sloven Santomas. Parteneri media: revistele „Observator cultural”, „Dilema veche”, „Accente”, „BeWhere”, 24FUN şi Radio France Internationale România.

Accesul publicului este liber. Discuțiile vor avea loc în limbile slovenă, franceză, engleză și română. Se asigură traducere simultană.

Scriitor sloven cu cetăţenie italiană, autor a numeroase romane cu tentă autobiografică, Boris Pahor (n. 1913) este unul dintre cei mai importanţi scriitori sloveni contemporani, fiind nominalizat la Premi Internacional Catalunya în 2011 și candidat la Premiul Nobel pentru literatură. Martor al evenimentelor din Italia fascistă, scriitorul a fost deportat, în 1944, în lagărele naziste din Alsacia (Natzweiler-Struthof) şi Germania (Dachau, Mittelbau-Dora, Bergen-Belsen), aceste experienţe constituind tema predilectică a multora dintre operele sale. Scriitor angajat, Pahor a luptat prin intermediul scrierilor sale împotriva oricărui tip de totalitarism, fie el fascist, nazist sau comunist, primind Legiunea de Onoare după publicarea în Franţa a volumului Necropola (Pélerin parmi les ombres), considerat un roman prin excelenţă antinazist. Scriitorul a fost distins, în acest an, la Strasbourg, cu Medalia de aur a oraşului pentru demnitatea şi conştiinţa sa, manifestate printr-un formidabil devotament faţă de cultura şi limba slovenă.

Istoric, diplomat, filosof, jurnalist şi romancier român, Neagu Djuvara (n. 1916 la Bucureşti, într-o familie de origine aromână) şi-a făcut studiile la Paris, fiind licenţiat în litere la Sorbona (istorie, 1937) şi doctor în drept (Paris, 1940). Intrat prin concurs la Ministerul de Externe în anul 1943, este trimis de Mareşalul Antonescu curier diplomatic la Stockholm în dimineaţa zilei de 23 august 1944, în vederea reluării negocierilor de armistiţiu cu Uniunea Sovietică. Nu mai revine în România până în anul 1990. Volumul Misterul telegramei de la Stockholm din 23 august 1944 s-a numărat printre bestsellerurile Salonului Internaţional de Carte Bookfest 2012. Stabilindu-se în Franţa, a mai susţinut un doctorat în Litere la Sorbona (Paris, 1972), iar în 1987 a obţinut diploma Institutului Naţional de Limbi şi Civilizaţii Orientale de la Paris, pentru limba sârbo-croată.

Ștefan Luchian, Crizanteme în vas albastru

Neagu Djuvara este, în prezent, membru de onoare al Institutului de Istorie „A.D. Xenopol“ din Iaşi şi al Institutului de Istorie „N. Iorga” din Bucureşti, autor a numeroase volume autobiografice şi de istorie. A fost distins, în martie 2010, cu „Ordre des Arts et des Lettres” în grad de Ofiţer, fiind decorat de Ambasadorul Franţei în România, E.S. dl. Henri Paul.