„De-a Lansare de Carte” de Lică Barbu

desen 4 lumea lui licuta

proza scurta rubrica liber sa spunPoveste întâmplător întâmplătoare, scrisă la o întâmplare, inspirată dintr-un fapt real întâmplător de întâmplător. Orice asemănare cu personajele nu este deloc întâmplătoare.

Bună ziua, Oameni Mari! Am făcut-o şi p’asta!
Nu pasta de pix, dragii mei. Şi nici pasta de morcovei fierţi care nu-mi place şi i-o dau lui Pufuleţ să-şi coloreze ochii. Ştiind de intenţia mea, miorlăie ca un scârţâit de cretă pe tablă.
Până la urmă, mănânc eu pasta, ce să fac?… ca să opresc dezastrul ce va urma. Adică, se dărâmă casa pe noi.
Deci, am făcut-o şi p’asta, cum spuneam.
Asta ce? – veţi întreba. Cum ce? Vaaaai! Ştiu toţi prietenii mei din lumea mea că am scris o carte şi voi nu? Măi, Oameni Mari! Glumiţi?
Staţi să vă povestesc!

coperta-lica-barbu-lumea-lui-licuta
Mi-am făcut cunoscută lumea mea în cărticica Lumea lui Licuţă. Cum? Simplu! Printr-un joc jucăuş de frumos pe care l-am numit, în fuga unui gând copilăresc dar şi în fuga unei steluţe rebele căzută întâmplător în mintea mea, De-a Lansare de Carte. Pam-pam!
Dar, până la acest joc am trecut prin multe. Multeee… să le spunem aventuri. E mai captivant. Continuă lectura „„De-a Lansare de Carte” de Lică Barbu”

„Mireasma dintre cele două temple” de Nicolae Grigore Mărășanu

nicolae marasanu eseuri mireasma dintre cele doua temple

eveniment liber sa spunMireasma dintre cele două temple se intitulează noul volum de eseuri al scriitorului Nicolae Grigore Mărăşanu, apărut zilele acestea la Editura Tipo Moldova, Iaşi, în prestigioasa colecţie „Opera Omnia”.

Apărut în condiţii grafice şi tipografice excelente, volumul are cinci capitole: Mireasma dintre cele două temple; Pajeri şi peceţi; Sindromul Kiwi; Zidul şi ciocănitorile; Esenţă de viaţă. Se mai adaugă Bibliografie şi Referinţe critice, în total 261 de pagini. Acesta este al doilea eveniment editorial, după Maşinăriile mişcării, volum de poeme, apărut cu o lună în urmă la Editura Vinea, Bucureşti şi vine să marcheze un moment important din viaţa scriitorului: 50 de ani de activitate scriitoricească, o viaţă trăită cu discreţie, dar fructuoasă în planul creaţiei literare şi jurnalistice, una dintre cele mai valoroase.

nicolae grigore marasanu

Nicolae Grigore Mărășanu

Nicolae Grigore Mărășanu s-a născut la 7 decembrie 1937, în comuna Mărașu, județul Brăila. Este licențiat în Drept al Universității „Alex. Ioan Cuza” din Iași, promoția 1969, cu studii postuniversitare la Universitatea București.

A lucrat ca ziarist: corespondent pentru presa centrală, sef secție gazeta „Muncitorul Forestier”, redactor șef adjunct „Flacăra”, redactor șef „Eco”, „Ecomagazin”, „Ecosofia”, redactor șef „Viitorul Românesc”, sef secție la revista „Parlamentul”, redactor la „Literatorul”. Expert parlamentar la Camera Deputaților, avocat în Baroul București.

Este președintele Fundației Europene de Ecologie si Cultură, membru al primului Consiliu de conducere al Rezervației Biosferei Delta Dunării, vicepreședinte al Filialei de Est Brăila-Galați a USR.

constantin tanislav tropot cai pictura comtemporana

Constantin Tanislav, Tropot

Cărți de poezie: Insula, Editura Albatros, 1973; Corabia de fosfor, Eminescu, 1976; Umbra fluviului, Eminescu, 1979; Enisala, Albatros, 1980; Distanța dintre mine și un iepure, Eminescu, 1983; Capriciu pentru cele patru vânturi, Eminescu, 1986; Îngeri si banjouri, Eminescu, 1998; Marțea canonului, Eminescu, 2001; Sufletul cântă despre sine, Decebal, 2002; Imparele, sonete, Grai și Suflet – Cultura Națională, colecția „Hyperion”, 2007, Mașinăriile mișcării, Editura Vinea, 2012.

Antologii: Leviathanul, Grai si Suflet – Cultura Națională, 2004, cu un ciclu inedit, Extazele; Balcanica (poeți români si sârbi), Ex Libris, 2007; Poeme desfrânate, Grai și Suflet – Cultura Națională, 2009, cu un ciclu inedit, Poeme din Isarlâk; Fiara Impară, colecția „Opera Omnia”, Editura Tipo Moldova, Iași, 2011, cu două cicluri inedite, Vocile cenușilor și Recviem pentru Sinele sinucis.

Eseuri și publicistică: Geamandura, Sport-Turism, 1985; De ce Imparul, Grai si Suflet – Cultura Națională, 2007; Transferul de ființă și mântuirea prin poezie, în Mărturisire de credință literară, Carpathia Press, 2006; Mireasma dintre cele două temple, Eterna Creangă de Aur în Cuvinte pentru urmași, Carpathia Press, 2007.

constantin tanislav vas langa doc pe dunare

Constantin Tanislav, Vas lângă doc pe Dunăre

„Impunându-se încă de la debut (Insula, 1973) ca un poet de excepție, Nicolae Grigore Mărășanu a inaugurat în lirica românească contemporană o nouă coordonată, o viziune inedită, explorând universul acvatic, cu mijloace de expresie originale. Continuator al lui Panait Istrati și Fănuș Neagu, Mărășanu evocă, în versurile sale, cu reală forță de sugestie, pitorescul Brăilei, farmecul peisajului dunărean, atmosfera mirifică a bălților și a Deltei, nostalgia corăbiilor de odinioară. Registrul liric este bogat nuanțat, cu ecouri simbolistice, intervenții protestatare și incursiuni în argoul specific portului de la porțile Orientului.” – Theodor Vârgolici, Dicționarul general al literaturii române (L/O), vol. IV, București, Editura Enciclopedică, 2005.

„Asistăm, în poezia lui N. Grigore Mărășanu, în definitiv, la procesul unei originale mitizări, realizate prin amestecul regnurilor, prin ignorarea oricăror bariere, printr-o «confuzie», am spune, de proporții cosmice – cu alte cuvinte, printr-un panteism sui generis. Morții înoată astfel «ca peștii / în pământul hieratic», iubita îi apare poetului «ca o mreană sfântă în fluviul sângeriu», lotcile (brăilene) pot ancora și în pieptul poetului, unde își vor găsi «malul râvnit».” – Virgil Mazilescu, „România Literară”, nr. 42, oct. 1980.

Costin Tuchilă

Inaugurarea Filialei Tulcea a Institutului Cultural Român

tulcea

eveniment liber sa spunFiliala Tulcea a Institutului Cultural Român a fost inaugurată joi, 17 ianuarie 2013, la sediul din incinta Casei Avramide (Str. Progresului nr. 32), monument de arhitectură din centrul municipiului Tulcea, care a aparținut armatorului grec Alexandru Avramide. Sediul găzduiește și Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea și este inclus într-un proiect european de restaurare, fiind considerat una dintre cele mai frumoase clădiri din localitate.

maria pelmus insule

Maria Pelmuș, Insule

În deschidere au luat cuvântul președintele ICR, domnul Andrei Marga, care a mulțumit autorităților locale pentru sprijinul acordat, domnul Horia Teodorescu, președintele Consiliului Județean Tulcea, P.S. Visarion, Episcopul Tulcii și directorul Filialei Tulcea, doamna Suzan Mehmet. Aceștia au subliniat importanța descoperirii și promovării valorilor culturale din zona Dobrogei în țară și în străinătate. La eveniment au fost prezenți și vicepreședintele ICR, domnul Vladimir Simon, noul consul general al Turciei la Constanța, doamna Füsun Aramaz, precum și artiștii plastici Viorica Oancea, Ibrahim Keita, Traian Oancea, Viorel Poiată și Rodica Toth Poiată.

viorel poiata sulina case parasite

Viorel Poiată, Sulina, case părăsite

Cu acest prilej, Uniunea Artiștilor Plastici din Tulcea a organizat expoziția Dobrogea în artele vizuale, vernisată după alocuțiunile oficialităților din București și Tulcea. Expoziția reunește lucrări de Constantin Găvenea, Ibrahim Keita, Doru Luchian, Viorel Poiată, Veronica Luchian, Irina Pal, Irina Oancea, Traian Oancea, Grigore Carată, Adrian Pal, Elida Buftei, Gheorghe Enache, Laurențiu Midvichi, Silvia Luchian, Veronica Oancea, Maria Pelmuș, Adrian Pal jr. și va putea vizitată timp de o lună la Casa Avramide.

constantin gavenea pe dunare

Constantin Găvenea, Pe Dunăre

De la ora 14.00, au fost organizate vizite la Muzeul de Artă și Centrul Muzeal Eco-Turistic Delta Dunării, iar de la ora 16.30, la Teatrul „Jean Bart” din Tulcea a avut loc, tot cu acest prilej, spectacolul Vreme trece, vreme vine – recital Ilie Gheorghe din versurile lui Mihai Eminescu.

Medalion literar Nicolae Grigore Mărășanu

Joi, 6 decembrie 2012, ora 17.00, la sediul Muzeului Brăilei (Piața Traian nr. 3) va avea loc Medalionul literar Nicolae Grigore Mărășanu, cu prilejul împlinirii vârstei de 75 de ani. Cu această ocazie va avea loc lansarea volumului de poeme Mașinăriile mișcării, apărut recent la Editura Vinea. Prezintă: Viorel Coman, Aureliu Goci, Constantin Gherghinoiu. Moderator: Ionel Candea.

Detalii despre scriitorul Nicolae Grigore Mărășanu (n. 7 decembrie 1937).

 

Din Bucureștiul de altădată: Primarii Capitalei (3)

O altă personalitate care a condus destinele Bucureştiului este C.A. Rosetti, om politic și publicist român, unul dintre conducătorii Revoluției de la 1848 din Țara Românească și ai luptei pentru Unirea Principatelor Române. Constantin Alexandru Rosetti (2 iunie 1816, București–8 aprilie 1885, București), fiu al spătarului Alexandru Rosetti și al Elenei Obedeanu (născută Cretzeanu), a fost ales primar al Capitalei de două ori, primul mandat între ianuarie–martie 1871 şi al doilea între aprilie–august 1877. A condus primăria puţin timp şi, prin urmare, nu a avut mari realizări care să marcheze istoria oraşului Bucureşti, însă el este considerat fondatorul presei libere, democratice din România.

C. A. Rosetti, portret de C. D. Rosenthal

În timpul revoluției din 1848 a fost unul dintre liderii curentului radical al revoluționarilor; a fost secretar al Guvernului provizoriu, prefect de poliție (agă) la București și redactor al ziarului „Pruncul român”.

După înfrângerea guvernului revoluționar, face parte din primul lot de exilați, duși de turci cu două plute în susul Dunării, până la granița cu Austria. De aici pleacă spre Franța prin Ungaria, Croația și Austria. Ajunge la Paris în decembrie 1848. În anii exilului (1848–1857) a contribuit la editarea revistei „România viitoare” și mai ales a revistei „Republica Română”, în care a militat pentru unirea principatelor într-un stat democratic.

În 1858 a pus bazele Asociației lucrătorilor tipografi din București, al cărui președinte a fost. În 1863 a fondat Casa de ajutor reciproc a tipografilor din România, alături de Walter Scarlat, Iosif Romanov, Zisu Popa, Mihalache Gălășescu și Petre Ispirescu.

A fost în mai multe rânduri ministru și președinte al Camerei Deputaților. A făcut parte din primul guvern al lui Carol I, fiind pentru câteva luni ministru al Instrucțiunii publice și Cultelor.

Revenit în țară, a editat ziarul liberal-radical „Românul” și a avut un rol de seamă în Adunarea ad-hoc și în alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor și în Țara Românească. În paginile ziarului „Românul”, care a apărut timp de aproape o jumătate de secol, a militat pentru reforme democratice, pentru unitatea națională, pentru independența națională a țării.

Piața C. A. Rosetti din București

În București există atât strada C. A. Rosetti cât și Piața C. A. Rosetti, unde se află monumentul lui C. A. Rosetti, toate în amintirea revoluţionarului, şi nu a primarului Constantin Alexandru Rosetti.

Pușa Roth