Recital de pian la patru mâini: Maria Indricău, Anamaria Biaciu-Popa

luni la ora 5 dupa amiaza unui interpret pian la patru maini

eveniment liber sa spunLuni, 7 aprilie 2014, la ora 17.00, în Sala Auditorium (fostă „Mircea Eliade”) a Bibliotecii Metropolitane București (str. Tache Ionescu nr. 4, lângă Piața Amzei), în cadrul Stagiunii Camerale „Luni la ora 5 – După-amiaza unui intepret” (fondator: Mirela Zafiri) va avea loc Recitalul de pian la patru mâini susținut de Maria Indricău și Anamaria Biaciu-Popa. Intrarea liberă.

Cele două muziciene propun un program pe cât de amplu și dificil, pe atât de biblioteca metropolitana bucuresti siglafrumos. Vom asculta Petite suite (Mica suită) de Claude Debussy, Jeux d’enfants (Jocuri de copii), op. 22 de Georges Bizet și suita Le carnaval des animaux (Carnavalul animalelor) de Camille Saint-Saëns, transcripție pentru pian la patru mâini de Lucien Garban.

Cele două pianiste, Maria Indricău și Anamaria Biaciu-Popa, au absolvit Universitatea Națională de Muzică din București (studii Licență și Masterat). În prezent sunt profesoare de pian principal la Colegiul Național de Muzică „George Enescu” din București.

Din anul 2012 formează un duo pianistic și susțin recitaluri la Ateneul Român, Palatul Șuțu, Biblioteca Metropolitană București, Școala Gimnazială de Arte nr. 5, Centrul Cultural „Aurel Stroe” din Bușteni. În luna februarie 2013 au înregistrat 60 minute de muzică la televiziunea TvTrinitas.

Repertoriul clasic abordat este foarte divers și antrenant. Acesta cuprinde lucrări ale compozitorilor: Maurice Ravel, Gabriel Fauré, Cécile Chaminade, George Gershwin, Serghei Rahmaninov, Claude Debussy, Jacques Ibert, Piotr Ilici Ceaicovski, Anton Rubinstein, Camille Saint-Saëns, George Bizet și lista rămâne deschisă, pianistele fiind în continuă acumulare de lucrări.

maria indricau anamaria biaciu popa recital pian la patru maini

Maria Indricău, Anamaria Biaciu-Popa

Maria Indricău, născută în 1976, a absolvit Liceul de muzică „Dinu Lipatti” din București și a urmat apoi studiile la Universitatea Națională de Muzică din București (secția Pedagogie muzicală și secția Instrumentală – pian principal, și studii de Masterat).

A susținut recitaluri în țară (București, Sinaia, Constanța, Ploiești, Cluj, Piatra-Neamț) și în străinătate, la Stuttgart, Ljubliana în cadrul conferinței D.A.A.D. (2010) și la Bad Wildbad în cadrul Festivalului „Clara Schumann”(2011).

Începând din anul 2002 este profesoară de pian principal la Colegiul Național de Muzică „George Enescu” din București, iar în perioada 2007–2008 a colaborat în cadrul Centrului Cultural M.A.I.

le carnaval des animaux saint saens

Anamaria Biaciu-Popa, născută în 1985, a absolvit Liceul de Muzică „Dinu Lipatti” din București. La Universitatea Națională de Muzică din București a studiat la clasa profesoarei Veronica Gașpar, urmând și cursurile de Masterat până în 2011. În prezent este profesoară de pian principal la Colegiul Național de Muzică „George Enescu” din București.

Participă la numeroase cursuri de măiestrie atât în țară (București – Festivalul Internațional „Micul Paris”), cât și în străinătate (Italia, Austria, Germania, Luxemburg).

A susținut recitaluri solo și camerale în București (Ateneul Român, Muzeul Național „Cotroceni”, Aula Palatului Cantacuzino, Biblioteca Metropolitană București, Sala ArCub, Muzeul „C. I. Nottara”, Sala „Dalles”, Universitatea Națională de Muzică din București, Palatul Șuțu, Centrul Cultural Maghiar, Teatrul Act), în Focșani, Bușteni, Pitești, Comune di Tuscania – Italia, la Conservatorul din Luxemburg, Kulturzentrum Aixheim – Germania.

Din anul 2010 patricipă la înregistrări TV Trinitas și susține recitaluri alături de violoncelistul Eugen-Bogdan Popa. Anul 2012 concretizează formarea duo-ului pianistic împreună cu Maria Indricău.

A interpretat fragmente muzicale în filmul Efectul Genovese, Casa de producție TVR (2013).

În cadrul Colocviului Național de Muzicologie (Iași, 2014) a publicat o lucrare în volumul 9 al Studiilor de Muzicologie.

De dor – Recital Doina Lavric

Doina lavric

eveniment liber sa spunLuni, 17 februarie 2014, la ora 18.00, în Sala Auditorium (fostă „Mircea Eliade”) a Bibliotecii Metropolitane București (str. Tache Ionescu nr. 4, lângă Piața Amzei) va avea loc recitalul interpretei de muzică populară Doina Lavric, intitulat De dor. În program: muzică tradițională românească. Prezintă: Costin Tuchilă. Recitalul este programat în cadrul Stagiunii Camerale a Bibliotecii Metropolitane București, „După-amiaza unui interpret”. Fondator: Mirela Zafiri. Intrarea este liberă.

afis recital doina lavric dupa amiaza unui interpret

„Repertoriul de cântat al femeii de la țară este, cu precădere, de necaz și de dragoste; iar cântecul de dragoste tot din necaz se trage, când dragostea e «cu păcat», ori neîmpărtășită, ori înșelată, ori neîngrijită, ori, brusc, ceva dinafară vine și desparte… Pricina nu este formulată explicit, ea este, în majoritatea cazurilor, doar sugerată. Iar sentimentul – stăpânit, strunit, potolit, însoţit uneori şi de un strop de umor, nu este nici el lăsat să se reverse ne-rușinat, năvalnic…

«Amară-i frunza de nuc,/ Mai amar doru’ ce-l duc…»

«Dui-dui-dui, doină de jele,/ Focu’ de păcate grele,/ Că nu pot dormi de ele! »

«Mult am plâns și-am tras năpaste/ Pentru om cu ochi albaştri! »

«Neagră-i inima-cărbune/ După cel ce nu mai vine…»

«Spune, bade, mâne-ta/ Să-ngrădească uliţa/ Nici cu pari, nici cu nuiele,/ Numa’ cu cuvinte grele! »

«Dragostile de an-vară/ Le-am uitat pe prispă-afară./ Nu știu, vântu’ le-o luat,/ Ori porcii mi le-o mâncat… »

Cântecul este leac de dor, de durere, de «stâmpărare la omu’ cu supărare»:

«De n-ar fi doine pe lume,/ Ai vedea fete nebune/ şi neveste duse-n lume…» – Doina Lavric.

colaj portrete doina lavric

Doina Lavric, fiica învăţătorilor Maria şi Vasile Fodor, s-a născut la Lişna, în ţinutul Botoşanilor, la 14 mai 1955. A absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava în anul 1979, apoi, timp de 23 de ani, a fost profesoară de limba română în Suceava. În toată această perioadă culege folclor, cântă şi obţine distincţii care îi confirmă preocuparea pentru păstrarea purităţii formelor pe care le valorifică în repertoriul propriu, înregistrează albume colective şi individuale şi discuri cu colinde de Crăciun şi de Paşte.

Între anii 2005–2010 Doina Lavric cântă alături de Grigore Leşe, în spectacolele acestuia, în săli de teatru, filarmonici, catedrale, biserici, pe scene din ţară ori din străinătate, la Bucureşti, Timişoara, Cluj, Suceava, Berlin, Frankfurt, Varşovia, Cernăuţi, Chişinău, Basel, Paris, Santiago de Compostela, Morelia, Shanghai.

În anul 2012 apare albumul Poveste din Bucovina, semnat Doina Fodor Lavric şi dedicat „părinţilor mei, învăţătorii Maria şi Vasile Fodor din Lişna”. Nu este un CD cu poveşti, ci un CD conceput ca o poveste în care Doina, fără acompaniament sau însoţindu-se doar de cobză, uneori şi de o vioară (o singură dată o acompaniază formaţia „Trei Parale”), cântă despre război, despre dragoste, despre necaz, despre viaţă, spune poveşti şi rosteşte descântece… Albumul este însoţit de un booklet scris de mâna autoarei şi ilustrat cu desenele pictorului Virgiliu Parghel.

Conţinutul albumului Poveste din Bucovina a inspirat-o pe Doina Lavric în realizarea a două spectacole. În primul dintre ele, intitulat tot Poveste din Bucovina, Doina şi actorii Ana Pepine şi Paul Cimpoieru „povestesc’’ folosind fiecare mijloacele scenice care le sunt proprii şi dau naştere unui spectacol complex de teatru-concert. În cel de-al doilea, Rânduieli, Doina Lavric, însoţindu-se de voce şi cobză, cântă şi rosteşte rânduieli vechi, respectate odată cu mare stricteţe, povesteşte despre zmeu şi ursitoare, despre îngerul păzitor, despre Ştima apei, despre Soartă, ori despre Joimăriţe.

Cântând, povestind, în spectacole sau recitaluri, Doina Lavric reînvie o lume străveche. Ascultând-o, descoperim că de lumea asta, a noastră, ne era tare dor…

doina lavric poveste din bucovina

Doina Lavric în spectacolul Poveste din Bucovina. Foto: Irina Stănescu

„Doina este făcută pentru cântec, nu născută. Înainte de a cânta, Doina săvârşeşte, evocă şi înţelege. Are loc o contopire între ea şi muzică, apoi transpune şi îi lasă pe alţii să înţeleagă… ” – Grigore Leşe.

„Doina Lavric, autoarea Poveṣtii din Bucovina, nu lasă nicio îndoială privitorului, dar mai ales ascultătorului, nu doar că vine din ṭara de poveste despre care cântă, cu glasul ṣi cu cobza, ci ṣi că are în fiinṭa ei o demnitate princiară, tocmai potrivită pentru a doini ṣi a descânta. Mi-o pot uṣor închipui cum, profesoară prin satele din jurul Sucevei, îi învăṭa pe copii frumoasa rostire românească, asemenea părinṭilor ei, dascăli de ṭară. Astfel a adunat legendele, cântecele ṣi povestirile orale, pe care le-a alăturat textelor alese din culegerile de folclor. Doina Lavric cântă ṣi rosteṣte cu prestanṭa cu care se oficiază, chiar ṣi când spune povestea comică a nevestei leneṣe, bătute de bărbat, sub pretextul pedepsirii pieii fermecate, care ar fi trebuit să facă treabă în casă. Iar acest tip de prestaṭie creează un alt timp, cel nesfârṣit, al legendei, cu curgerea sa lentă, în care este atras hipnotic spectatorul. Doina Lavric slujeṣte folclorul autentic, situat atât de departe de cel lipsit de bun-gust ṣi poluat ideologic, care supravieṭuieṣte încă epocii comuniste.” – Fragment din cronica semnată de Sanda Vişan, în revista „Teatrul Azi”, nr. 11/2013.

Vezi și: https://www.facebook.com/pages/Doina-Lavric/188321788039715?fref=ts

 

Recital Inna Oncescu

afis inna oncescu recital debussy

eveniment liber sa spunLuni, 17 iunie 2013, la ora 17.00, în Sala „Mircea Eliade” a Bibliotecii Metropolitane București (Sediul Central, str. Tache Ionescu nr. 4, lângă Piața Amzei), în cadrul Stagiunii Camerale „Luni la ora 5 – După-amiaza unui interpret” a Bibliotecii Metropolitane București, este programat recitalul pianistei Inna Oncescu. În program: Claude Debussy, Preludii (Caietele I și II)Caietul I: Danseuses de Delphes (Dansatorele din Delfi), Voiles (Voaluri), Le vent dans la plaine (Vântul în câmpie), „Les sons et les parfums tournent dans l’air du soir” (Sunetele şi parfumurile se învârt în aerul serii), Les collines d’Anacapri (Colinele din Anacapri), Des pas sur la neige (Paşi pe zăpadă), Ce qu’a vu le vent d’ou est (Ce a văzut vântul de vest), La fille aux cheveux de lin (Fata cu părul bălai), La sérénade interrompue (Serenada întreruptă), La cathédrale engloutie (Catedrala scufundată), La danse de Puck (Dansul lui Puck); Caietul II – Brouillards (Ceaţă), Feuilles mortes (Frunze uscate), La puerta del vino, „Les fées sont d’exquises danseuses” (Zânele sunt dansatoare iscusite), Bruyères (Mărăcini), Général Lavine – eccentric, La terrasse des audiences du clair de lune (Terasa de audienţe a clarului de lună), Ondine (Zâna apelor), Hommage à S. Pickwick Esq. P.P.M.P.C. (Omagiu lui S. Pickwick Esq. P.P.M.P.C.), Canope,Les tierces alternées (Terţe alternate); Minstrels (Saltimbanci) din Caietul I, nr. 12. Prezintă: Costin Tuchilă.

Fondator al Stagiunii Camerale „Luni la ora 5 – După-amiaza unui interpret”: Mirela Zafiri.

Intrarea liberă.

Claude_Debussy

Claude Debussy

Inna Oncescu a absolvit Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din București, la clasa de pian a profesoarelor Viorica Zorzor și Suzana Szörény. A urmat cursuri de specializare la Weimar (cu D. Zechlin si V. Gornostaieva) și la seminariile Bartók de la Szombathely (Ungaria), cu G. Sebok, G. Kurtag și I. Rohmann. Între anii 1985–1995 s-a specializat cu pianista Maria Fotino la Bucureşti. A obținut Premiul al II-lea în Italia, la Città di Caltanissetta, Premiul I la Concursul de Muzică de Cameră de la Brașov, Premiul pentru Acompaniament de lied la Concursul de Canto de la Cluj, Premiul A.T.M. pentru interpretarea muzicii românești ș.a.

clar de luna turner

Joseph Mallord William Turner, Clar de lună, studiu la Millbank, 1797

Pianista Inna Oncescu are un repertoriu larg, care cuprinde muzică din epoca Barocului până la cele mai noi creații contemporane. A făcut turnee în Anglia, Germania, Spania, Grecia, Franța, Republica Moldova, Italia. A colaborat cu sopranele Georgeta Stoleriu, Liliana Nichiteanu, Ileana Tonca, Mirela Zafiri, Claudia Pop, Maria Petcu, cu mezzosoprana Claudia Codreanu, cu tenorul Vladimir Popescu Deveselu, cu basul Pompei Hărășteanu. A susținut recitaluri în compania violonistelor Clara Cernat, Diana Moș, Luiza Drăghici, a violoncelistei Ioana Ostafi, a flautistului Ion Bogdan Ștefănescu, a clarinetistului Leontin Boanță ș.a.

În 1991 a fondat formația „Repertorium”, ansamblu dedicat muzicii contemporane, pe care l-a condus până în anul 2000. Repertoriul acestei formații a cuprins muzică nouă românească, dar și din alte spații culturale, prezentând peste 140 de lucrări în primă audiție. Cu acest grup de muzicieni, Inna Oncescu a experimentat toate genurile de formații posibile: trio-uri cu suflători, cvartete cu suflători, percuție, două piane și percuție, harpă, flaut, pian, instrumente de coarde, realizând o serie lungă de concerte și înregistrări radio. Unul dintre proiectele din cadrul cercetării asupra muzicii contemporane a fost turneul din Anglia (1994): șapte concerte în șapte zile, în universități din preajma Londrei. „Alt proiect din cadrul cercetărilor mele – spune Inna Oncescu într-un interviu – au fost concertele cu lucrarea lui Nicolae Brânduș, Concertul nr. 2 pentru pian și orchestră, pe care l-am cântat la Festivalul Internaţional de la Chișinău, dedicat muzicii contemporane, apoi în compania Orchestrei Radio și pe care l-am înregistrat pe disc. A fost o muncă asiduă care a durat mai mult de trei ani, acest concert de Nicolae Brânduș fiind extrem de dificil și pot să mă laud că sunt singura interpretă a acestei partituri.”

degas dansul

Edgar Degas, Dansul

Inna Oncescu este membră de onoare a Societăţii Internaţionale de Muzică Contemporană (SIMC) din 1992. În 2009 a finalizat proiectul Chemin d’amour, împreună cu Claudia Pop, conf. univ. dr. la Facultatea de Muzică din cadrul Universității „Transilvania” din Braşov. La încheierea acestui proiect, a apărut discul cu 20 de lucrări de Poulenc, Debussy, Ravel și Fauré. În 2011 a obținut Bursa de cercetare „George Enescu”, acordată de Institutul Cultural Român, care oferă muzicienilor posibilitatea de a lucra timp de trei luni în mediul artistic parizian. Bursa a fost finalizată cu două recitaluri la Cité Internationale des Arts din Paris.

Inna Oncescu a participat la numeroase festivaluri naționale și internaționale atât ca solistă, cât și în recitaluri în compania mezzosopranei Claudia Codreanu, cu care formează un duo redutabil ce și-a aniversat în 2011 două decenii de existență. A făcut numeroase înregistrări la Radio și pe disc, cea mai importantă realizare discografică fiind considerată cea cu Concertul nr. 2 pentru pian și orchestră de Nicolae Brânduș.

Inna Oncescu este Doctor în muzică din 2005. În prezent este lector universitar la Catedra de Canto, Operă, Regie și Teatru Muzical a Universității Naționale de Muzică din București. Este autoarea volumelor Stil și creativitate în interpretarea pianistică. O perspectivă diacronică și Probleme de stilistică în interpretarea pianistică a muzicii secolului XX.

Costin Tuchilă

Recital de pian Aida Chiciudeanu

aida chiciudeanu

eveniment liber sa spunA devenit o obișnuință ca în ultima zi de luni a fiecărei luni Biblioteca Metropolitană București să vă invite la evenimentele programate în cadrul Stagiunii Camerale „Luni la ora 5 – După-amiaza unui interpret”, fondată de soprana Mirela Zafiri și desfășurată în perioada octombrie–iulie. În cadrul celei de-a patra Stagiuni Camerale, luni, 25 martie 2013, la ora 17.00, în Sala „Mircea Eliade” a BMB (Sediul central, str. Tache Ionescu nr. 4, lângă Piața Amzei), este programat recitalul pianistei Aida Chiciudeanu. În program: J. S. Bach, Partita nr. 1 în Si bemol major, BWV 825; W. A. Mozart, Sonata nr. 14 în do minor, K.V. 457; Fr. Chopin, Balada nr. 3, op. 47; G. Enescu, Suita nr. 1 în sol minor, op. 3, „în stil vechi”; S. Rahmaninov, Elegie. Prezintă: Costin Tuchilă. Intrarea liberă.

program sala luni la ora 5 aida chiciudeanu

Născută în București, la 18 decembrie 1985, pianista Aida Chiciudeanu a absolvit Liceul de Muzică „George Enescu” din Bucureşti în 2004. În perioada 2004–2008 a urmat cursurile Universității Naționale de Muzică din București, Facultatea de Interpretare Muzicală – pian. În 2011 a obținut Diploma de Master, pian, la Universitatea de Arte „George Enescu” din Iaşi. Începând din 2010 este profesoară de pian principal la Colegiul Naţional de Muzică „George Enescu” din Bucureşti.

Aida Chiciudeanu și-a început activitatea concertistică la vârsta de 7 ani, în 1992. Atât în timpul studiilor, cât și după încheierea acestora, a susținut recitaluri de pian, concerte cu orchestra, recitaluri în calitate de pianist acompaniator, programe cu profil pedagogic. A apărut în concerte în compania Orchestrei Liceului de Muzică „George Enescu” din Bucureşti, a Orchestrei Universităţii de Muzică din Bucureşti, a Orchestrei Filarmonicii din Giurgiu. Dintre recitalurile sale, reținem: participarea la numeroase ediţii ale emisiunii „Muzicieni de azi… Muzicieni de mâine” (Societatea Română de Radiodifuziune), în perioada 1998–2004; emisiunea „O şansă pentru fiecare” (Antena 1, 2000); „Gala pianiştilor” (Liceul de Muzică „George Enescu” din Bucureşti, 2002); recital alături de elevii Liceului de Muzică „George Enescu” în Piaţa Festivalului „George Enescu” (2003); recital la Palatul Şuţu din București (2004); recital cameral Mozart (Universitatea Națională de Muzică Bucureşti, 2005); recitaluri la Ateneul Român în 2012; recital în cadrul emisiunii culturale „Amfiteatrul muzelor” – Ilinca Dumitrescu și invitații săi (Televiziunea H2.0, 2012) și acompaniator al unui recital de lieduri la TVRM (2008). A susținut concerte în compania baritonului Dan Iordăchescu (Zilele Roşiorilor de Vede, 2010; Memorialul durerii, Sighetu Marmației, 2010), alături de cântăreți ai Operei Naționale București (Centrul Comunitar Evreiesc, 2011). Aida Chiciudeanu a fost pianist acompaniator la Turneul Laureaţilor „Jeunesses Musicales” (2006) și la Concursul Internațional „Jeunesses Musicales”, Bucureşti (2007).

aida chiciudeanu recital pian

Aida Chiciudeanu

O bogată activitate concertistică este cea susținută în centre culturale, muzee şi case memoriale: Institutul Spaniol „Cervantes” din Bucureşti, Casa de Cultură a Ministerului de Interne, Bucureşti, Casa Memorială „Paul Constantinescu” din Ploieşti, Muzeul Municipiului București (Palatul Şuţu), Casa de Cultură a Municipiului Roșiorii de Vede, Muzeul Sighet din Sighetu Marmației, la filarmonici și case de cultură din Bucureşti, Piteşti, Râmnicu-Vâlcea, Sibiu, Braşov, Ploieşti, Constanţa.

piano

Aida Chiciudeanu a obținut numeroase diplome, premii şi distincţii: Premiul I la Concursul „Silvia Şerbescu” din Bucureşti (1992 și 1994), Premiul al II-lea la același concurs (1993 și 1995); finalistă la Concursul Internaţional de pian, Braşov (1996); Premiul al III-lea și Premiul Special la Concursul „George Georgescu”, Tulcea (1996); Menţiune la Concursul „J. S. Bach”, Cluj-Napoca (1996); Menţiune la Olimpiada Naţională de Muzică, Tulcea (1998); finalistă la Concursul Internaţional de pian, Braşov (1998); Premiul I la Olimpiada Naţională de Muzică, Bucureşti (2000); Premiul I la Concursul Internaţional „Pro Piano”, Bucureşti (2003); Mențiune la Concursul „W. A. Mozart”, Târgovişte (2004); finalistă la Concursul „W. A. Mozart”, Cluj-Napoca (2007).

Din 1999 până în prezent, Aida Chiciudeanu este organista Bisericii Evanghelice-Luterane din Bucureşti.

Recital Dan Cavassi – Viniciu Moroianu

Marți, 11 decembrie 2012, la ora 17.00, în Sala „Mircea Eliade” a Bibliotecii Metropolitane din București (Sediul central, str. Tache Ionescu nr. 4, lângă Piața Amzei) va avea loc recitalul violoncelistului Dan Cavassi și al pianistului Viniciu Moroianu. În program: Claude Debussy, Sonata pentru violoncel și pian, în re minor de Claude Debussy și Sonata nr. 1 în mi minor pentru violoncel și pian, op. 38 de Johannes Brahms. Prezintă: Costin Tuchilă. Recitalul este programat în cadrul Stagiunii camerale a Bibliotecii Metropolitane București, „După-amiaza unui interpret”. Fondator: Mirela Zafiri. Intrarea este liberă.

Dan Cavassi

Născut la București, în 5 iunie 1950, fiu al dirijorului şi compozitorului Liviu Cavassi, reprezentând astfel a patra generaţie de muzicieni ai familiei, Dan Cavassi a urmat cursurile Liceului de Muzică „George Enescu” din București, la clasa profesorilor Paul Ochialbi şi George Cocea. La Academia de Muzică din București a studiat la clasa prof. George Iarosevici. După încheierea studiilor, lucrează la Paris cu Antonio Janigro, apoi la Geneva cu Pierre Fournier. Din 1984 este prim-violoncelist al Filarmonicii „George Enescu”, unde activează şi în prezent. În paralel cu activitatea în orchestră sau cu apariţiile solistice, este membru permanent al prestigiosului Cvartet „Muzica”, cu care concertează în toată lumea, participând la festivaluri renumite, precum cele de la Salzburg, Bregenz, Roma, Paris, La Rochelle, Belgrad, Edinburg, Cracovia, Bruxelles ș.a. În 1980 pune bazele Cvartetului „Pro Muzica”, recunoscut imediat prin obţinerea mai multor premii naţionale și internaţionale. În tot acest timp a apărut și ca solist în recitaluri cu pian, diverse formații camerale sau împreună cu orchestrele bucureştene (Filarmonica „George Enescu”, Orchestra de Cameră Radio), precum şi cu orchestrele filarmonice din alte oraşe ale ţării (Bacău, Sibiu, Ploiești ș.a.).

Palmaresul său mai cuprinde înregistrări discografice și numeroase înregistrări la radio și televiziune. Între acestea, se cuvine amintită o apreciată versiune a celor două Sonate pentru violoncel și pian de Johannes Brahms, realizată în studiourile Radiodifuziunii Române, împreună cu pianistul Cristian Petrescu. Alături de muzica clasică, Dan Cavassi interpretează în mod curent muzică modernă şi contemporană, colaborând în calitate de solist cu prestigioase formaţii şi orchestre din străinătate, ca Opera din Bonn, Neues Theater für Musik Bonn, „Festival Ensemble” Heidelberg, „Profectio initiative” Freiburg, Ansamblul „Phoenix” din Basel, „Ensemble für Neue Musik” din Zürich etc., împreună cu care a realizat şi înregistrări pentru radio şi CD-uri.

Este membru fondator al ansamblului „devotioModerna” (2005). Împreună cu clarinetistul Cristian Mancaș și pianistul Viniciu Moroianu, a pus bazele trio-ului „Pro musica” în 2010.

În 2004 Președinția României i-a decernat Meritul Cultural clasa I.

Viniciu Moroianu

Viniciu Moroianu s-a născut la Bucureşti, în anul 1962, într-o familie de muzicieni. A absolvit Liceul de Muzică „George Enescu” la clasa prof. Marta Paladi, iar în 1985 Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, unde a studiat cu prof. Gabriel Amiraş. De asemenea, a studiat pe parcursul mai multor ani cu maeştrii Constantin Bugeanu, Pascal Bentoiu, Doru Popovici. A fost distins cu Premiul I la competiţii naţionale în 1973, 1977 şi 1978, este laureat al concursurilor internaţionale de la Paris („Guilde française des artistes solistes”, 1979) şi Bucureşti („George Enescu”, 1991). De asemenea, a fost distins cu Premiul Colegiului Criticilor Muzicali pe anul 1981 pentru interpretarea Sonatei a III-a pentru pian de George Enescu şi cu Premiul Fundaţiei „Dinu Lipatti” pentru restituirea şi prezentarea în concert, în 1992, a Fanteziei op. 8 de Dinu Lipatti. A susţinut primul său recital la vârsta de 10 ani, iar patru ani mai târziu a debutat ca solist cu orchestra. Activitatea sa artistică include peste 700 de apariţii scenice, în recitaluri, concerte camerale şi ca solist cu orchestra. Are un repertoriu vast, incluzând prime audiţii şi lucrări ample mai rar abordate. Ca partener de lied, a colaborat cu solişti vocali precum Eduard Tumagian, Leontina Văduva, George Emil Crăsnaru şi Georgeta Stoleriu. A concertat cu toate orchestrele filarmonicilor din ţară şi a susţinut numeroase recitaluri şi concerte camerale. Ca student, a debutat cu Orchestra Filarmonicii „George Enescu” în 1983 şi a susţinut primul recital la Ateneul Român în 1985. A participat la festivalurile internaţionale „George Enescu” (1985, 1995, 2003, 2005, 2007 şi 2009), „Dinu Lipatti” (1993, 1995, 1997), precum şi în Slovacia (1990), Austria (1991), Costa Rica (1993). A întreprins turnee în Grecia, Ungaria, Bulgaria, Ucraina, Franţa, Italia, Germania, Moldova, Spania, Belgia, Danemarca, Luxemburg. A însoţit Filarmonica „George Enescu” ca solist în turneul de la Chişinău din noiembrie 1996. Printre transmisiile concertelor sale în direct se numără cele de la Radio Bartók Budapesta (1995) şi prin UER (1995, 2007).

A realizat înregistrări la Radio şi Televiziune, precum şi la Electrecord (Sonatele pentru violoncel și pian de Brahms, cu Attila Szekely, 1982 şi Sonata a III-a pentru pian de Enescu, 1988). În 1998 i-a apărut un CD cu înregistrarea din concert la „Agora”, Grecia. În 2003 a realizat ediţia critică a cadenţelor compuse de Dinu Lipatti (Editura Muzicală, 2003). Din 2003 este solist invitat permanent la Filarmonica „Ion Dumitrescu” din Râmnicu Vâlcea, alături de care realizează integrala lucrărilor concertante pentru pian de Beethoven. Viniciu Moroianu este membru fondator al Societăţii Române Mozart (1991). În 2005 a obţinut titlul de doctor în muzică cu teza Două secole de gândire componistică reflectate în creaţia pentru pian solo a lui Dinu Lipatti. În prezent este conferenţiar universitar la Catedra de pian principal a Universităţii Naţionale de Muzică din București. „În generaţia lui, este poate chiar primul. Îi întrevăd un viitor strălucit în arta pianistică.” (Valentin Gheorghiu, Radio România, 1998).

Francisco de Goya, La Marquesa de Santa Cruz, 1805

Portret Mirela Zafiri de Andreea Gheorghiu

Luni, 26 noiembrie 2012, la ora 17.00, în Sala „Mircea Eliade”a Bibliotecii Metropolitane București a avut loc un eveniment mai mult decât emoționant: dezvelirea portretului Mirelei Zafiri, tablou realizat de pictorița Andreea Gheorghiu. Portretul a fost donat de Andreea Gheorghiu Bibliotecii Metropolitane București și va rămâne expus în Sala „Mircea Eliade”.

Momentul a coincis cu ziua de naștere a sopranei Mirela Zafiri (26 noiembrie 1969, Lugoj– 27 august 2012, București), prezentarea tabloului având loc în cadrul Stagiunii Camerale „Luni la ora 5 – După-amiaza unui interpret, inițiată și condusă de Mirela Zafiri începând din 2009. Această donație reprezintă un omagiu adus personalității artistice a Mirelei Zafiri, răpită de o boală necruțătoare, în plină putere creatoare, la mai puțin de 43 de ani. Mirela Zafiri a fost evocată cu acest prilej de dr. Florin Rotaru, directorul general al Bibliotecii Metropolitane București, de Costin Tuchilă și de autoarea portretului, Andreea Gheorghiu. Programul din ultima zi de luni a lui noiembrie 2012 a cuprins recitalul extraordinar de clarinet, Perpetuum-solo Aurelian Octav Popa.

Andreea Gheorghiu

În ziua în care destinul a vrut ca Mirela Zafiri să ne privească din alte zări, am trăit momente de mare emoție privind acest portret atât de frumos, care are întru totul expresia Mirelei Zafiri, lumina pe care o împrăștia chipul ei, delicatețea, finețea și frumusețea caracterului ei. Chipul exprimă acea mistuire lăuntrică, flacăra vie a trăirii artistice și a sincerității în artă. Armonia cromatică a tabloului pare a se zămisli sonor, nuanțele se contopesc, plutesc muzical, materialitatea lor e aceea a sunetului. Fondul vibrat, cu tușele luminoase din partea dreaptă, ca aripi de flacără care urcă spre cer, pun în relief și conferă astfel figurii un plus de dinamism interior, la rândul său plin de expresivitate plastică.

Costin Tuchilă

In memoriam Mirela Zafiri

Cea de-a patra Stagiune Camerală a Bibliotecii Metropolitane București, „Luni la ora 5 – După-amiaza unui interpret” se va deschide luni, 29 octombrie 2012, la 17.00, cu un medalion In memoriam Mirela Zafiri. Participă: Georgeta Stoleriu, Doru Popovici, Florin Rotaru, Costin Tuchilă, care vor evoca personalitatea artistică a sopranei Mirela Zafiri (26 noiembrie 1969, Lugoj–27 august 2012, București). Vor fi vizionate fragmente din spectacole de operă interpretate de Mirela Zafiri (I Capuletti ed I Montecchi de Bellini, Fiica regimentului de Donizetti ș.a.) și vor fi ascultate înregistrări discografice cu arii din opere și lieduri.

Evenimentul va avea loc în Sala „Mircea Eliade” a Bibliotecii Metropolitane București, Sediul central, str. Tache Ionescu nr. 4 (lângă Piața Amzei). Intrarea este liberă.

Mirela Zafiri a inițiat și organizat Stagiunea Camerală „Luni la ora 5 – După-amiaza unui interpret”, a Bibliotecii Metropolitane București, proiect căruia i s-a dăruit cu generozitate începând din 2009, realizând pe lângă recitaluri și concerte camerale foarte apreciate, medalioane dedicate unor mari personalități ale muzicii românești și promovând tineri interpreți. Aceeași structură a stagiunii va fi păstrată în continuare, cu concerte și medalioane dedicate unor mari interpreți, din octombrie până în iunie, în ultima zi de luni a fiecărei luni.

Una dintre cele mai expresive voci de soprană lirică din ultimele decenii, muzician cu o pregătire excepțională și vastă cultură generală, acoperind mai multe domenii artistice, Mirela Zafiri a studiat pianul, viola şi chitara încă din primii ani de şcoală, în orașul natal. În 1997 a absolvit Universitatea de Muzică Bucureşti, la clasa prof. univ. Georgeta Stoleriu, luîndu-și apoi masteratul (1999) și doctoratul la aceeași universitate (2008). A urmat cursuri de măiestrie cu Georgeta Stoleriu (Izvorul Mureşului, 1994, Piatra Neamţ, 1996), Mariana Nicolesco (Brăila, 1998), Toma Popescu (Viena, 1999), Ionel Pantea (Budapesta, 2000). Registrul său amplu, ajungând cu lejeritate la notele supraaacute, dar şi cu disponibilităţi expresive în registrul grav, timbrul distinct şi talentul actoricesc au impus-o într-un repertoriu divers din punct de vedere stilistic. Mirela Zafiri a acoperit rapid, cu profesionalitate şi dăruire o paletă largă de roluri şi genuri, de la operă (25 de roluri) la operetă (5 roluri), de la recitaluri de lied (peste 70 de recitaluri, în cadrul cărora 34 prime audiţii de lied românesc) la concerte vocal-simfonice (15 titluri) şi chiar jazz simfonic (7 concerte). A susţinut peste 130 de concerte de arii cu orchestră în Italia, România şi Spania şi a înregistrat 7 CD-uri: Laurențiu Profeta, 7 Cântece pe versuri de Mihai Eminescu (2001), Alexandra Cherciu, Eternități de-o clipă, Bega Blues Band Timișoara, George Enescu, 7 Cântece pe versuri de Clément Marot, Mihail Jora, Lieduri (premieră în viaţa muzicală românească), Colinde pentru mama (2009), Nicolae Coman, Lieduri și poeme (2010). Cântecele lui Laurențiu Profeta în interprertarea Mirelei Zafiri au fost folosite în muzicalul radiofonic Mihai Eminescu – Veronica Micle. Replici (2001), pe un scenariu de Pușa Roth și Costin Tuchilă.

Mirela Zafiri a publicat volumul Fenomenul Mozart (2006) și este autoarea unui amplu studiu despre liedul românesc, încă inedit.

A fost invitată la numeroase festivaluri naţionale şi internaţionale, cât şi pe scenele operelor şi filarmonicilor din toată ţara. Mirela Zafiri are peste 230 de minute de înregistrări radio. A fost laureată a festivalurilor-concurs de lied „Mihail Jora” (Bucureşti, 1998) şi „Ionel Perlea” (Slobozia, 1999), a fost distinsă cu Premiul Actualităţii Muzicale pe anul 2000 pentru lied. A câştigat Premiul I la Concursul European Euterpe Taranto (Lama, Italia, 2002), Premiul I la Concursul Città’ di Castelfidardo (Ancona, Italia, 2003), Marele Premiu şi Trofeul de Aur la Festivalul Artelor Pyongyang (Coreea, 2003), Premiul de Excelenţă la Festivalul Naţional al Liedului Românesc (Braşov, 2003), Marele Premiu şi Trofeul „Crizantema de Aur” (Târgovişte, 2004).

Prim-solistă a Operei din Braşov în ultimii ani, Mirela Zafiri a avut o predilecţie aparte pentru lied, de la creaţia clasică şi romantică la cea de astăzi. Cultura muzicală vastă, dublată de pregătirea sa teoretică şi de o deschidere rară spre zone stilistice complet diferite, cât şi tehnica vocală de excepţie i-au dat posibilitatea de a aborda cu succes deopotrivă opera şi opereta, repertoriul vocal-simfonic şi cel cameral, dar şi jazz-ul sau stilurile „de graniţă”, gen clasic-pop, cum sunt cântecele pe versuri eminesciene ale lui Laurenţiu Profeta, precum şi numeroase lucrări scrise de compozitori contemporani, interpretate în primă audiţie. Vocea sa atât de limpede, cu acute bine timbrate, reuşind să nu fie niciodată stridente, plină de energie, dar şi capabilă de rafinamente extreme, avea o bogăţie de nuanţe şi o elasticitate aparte, observată de comentatori în multe dintre rolurile pe care le-a interpretat: Rosina din Bărbierul din Sevilla de Rossini, Norina din Don Pasquale, Lucia din Lucia di Lamermoor, Maria din Fiica regimentului, Adina din Elixirul dragostei de Donizetti, Amina din La Sonnambula, Giulietta din I Capuletti ed I Montecchi de Bellini, Juliette din Roméo et Juliette de Gounod, Donna Anna din Don Giovanni de Mozart, Musette din Boema de Puccini etc. Se adăugau la aceste calități dicţia foarte bună, jocul scenic expresiv, gestica sugestivă, fără exagerări şi mereu cu acoperire muzicală.

Mirela Zafiri în rolul Musettei din Boema de Puccini, Opera din Brașov

„Muzicalitate, sensibilitate bine dezvăluită, aplomb şi farmec scenic, frazare bine controlată, inteligenţă evidentă”– o caracteriza pe Mirela Zafiri profesoara sa Georgeta Stoleriu.

„Mirela Zafiri, o voce bine timbrată, cu un acut sigur şi o tehnică foarte bună, cu elemente definitorii de dicţie şi frazare în maniera de reliefare a fiecărui cuvânt, dar şi o apariţie încântătoare a cucerit spectatorii prin sinceritatea, sensibilitatea, strălucirea şi culoarea cântului său.” (Anca Florea, „Actualitatea Muzicală”, 1999).

În Rosalinda din Liliacul de Johann Strauss, Opera din Brașov

„Mirela Zafiri, eleganţă şi farmec, de o muzicalitate deosebită, a încântat publicul cu vocea sa cristalină ce o aseamănă pe drept cuvânt cu o veritabilă privighetoare.” (VIP, 2001).

„Vocea ei cristalină este dublată de o tehnică stăpânită cu fermitate şi în egală măsură de o mare putere de muncă. Atrage atenţia prin seriozitatea ei exemplară, prin nobleţea şi accentuata sensibilitate a tălmăcirilor generând o atrăgătoare policromie de nuanţe.” (Doru Popovici, Radio România Muzical, 1999).

Costin Tuchilă

Flori de primăvară pentru copiii lumii

Flori de primăvară pentru copiii lumii se intitulează concertul Corului de Cameră „Consonance” al Colegiului Național de Arte „Dinu Lipatti” din București, care va avea loc luni, 28 mai 2012, ora17.00, în sala „Mircea Eliade” a Bibliotecii Metropolitane București (str. Tache Ionescu nr. 4, lângă Piața Amzei). Dirijor: Lăcrămioara Ana Pauliuc. Concertul este programat în cadrul Stagiunii camerale „Luni la ora 5 – După-amiaza unui interpret”, director artistic: dr Mirela Zafiri.

În program: G. Caccini, Ave Maria; G. Bortnianski, Tebe Poem; J. S. Bach, Aria; E. Artal, Pater Noster; G. Dima, Hai în horă; L. Nireșteanu, Suită corală; C. Meittert, Trageți hora; G. Danga (prelucrare), Zamfira; G. Gershwin, Summertime; Otilio Galindez, Ahora; Stefan Kalmer, Jamaica Farewell; Max Frey, Cielito lindo; Stefan Kalmer, Come back Liza; Singabahambayo; Enyonza; The Winner Takes It All – prelucrare ABBA.

Intrarea este liberă.

Corul de cameră „Consonance” al Colegiului Național de Arte „Dinu Lipatti” din București a luat ființă în 1994. La început corul era alcătuit din elevi ai colegiului și elevi de la Seminarul Ortodox Român. La ora actuală, membrii corului sunt toți elevi ai colegiului.

De-a lungul anilor, Corul de Cameră „Consonance” a participat la diferite concerte și concursuri corale naționale și internaționale bucurându-se de aprecierea publicului și a juriilor de specialilate.

Dintre premiile obținute amintim: Premiul I și Premiul special „Pasărea de Aur” la Concursul Coral Internațional „Mednikarov”(Albena, Bulgaria, 2007), două medalii de argint la Olimpiada Corală Mondială de la Graz (Austria, 2008), o medalie de argint și una de bronz la Concursul Coral Internațional de la Preveza (Grecia), Premiul I la Concursul Coral Național de la Brăila (2005) și multe alte premii naționale.

Corul a făcut turnee de concerte în Italia, Franța, Spania, Grecia, Germania, Belgia.

Lăcrămioara Ana Pauliuc a absolvit Academia de Muzică „G. Dima” din Cluj-Napoca, la secțiile de Dirijat cor academic și Pedagogie muzicală. După absolvirea studiilor, a participat la prima ediție a Festivalului Tinerilor Dirijori de Cor (Craiova, 1991) și a devenit dirijoarea Corului de Copii „Angeli” al Studioului de Radioteleviziune Iași.

În 1992 se angajează ca violistă la Filarmonica „Dinu Lipatti” din Satu Mare dar, după puțin timp, se hotărăște să se întoarcă în învățământ, la actualul Colegiu Național de Arte „Dinu Lipatti” din București.

În 2000 a fost beneficiara unei burse la Conservatorio Superior de Música din Malaga, Spania, bursă de aprofundare a studiilor de dirijat. În cadrul bursei, a dirijat Orchestra Conservatorului din Malaga la concertele organizate în acea perioadă în Franța.

În 2001, pentru o perioadă de câteva luni, a colaborat cu Corul Academic al Filarmonicii „Oltenia” din Craiova, în calitate de maestru de cor. Activitatea sa artistică este în mare parte legată de realizările Corului de Cameră „Consonance”, pe care l-a înființat din proprie inițiativă, după 10 ani de cântat în coruri de renume internațional precum „Cappella Transylvanica” și „Antifonia”, ambele din Cluj-Napoca.

Costin Tuchilă