Lansare de carte: „Itinerarii diplomatice”, vol.II, de Adrian Constantinescu

adrian constantinescu

eveniment liber sa spunAdrian Constantinescu lansează volumul al II-lea al cărţii Itinerarii diplomatice, al cărei cuvânt înainte este semnat de Mugur Isărescu, care îl recomandă pe autor ca „economist şi jurist de largă deschidere internaţională, devenit treptat, după decembrie 1989, diplomat de carieră de cel mai înalt rang, cu merite certe în promovarea vocii României în concertul naţiunilor lumii… totodată şi un literat de marcă”.

adrian constantinescu lansare skopje itinerarii diplomatice

Adrian Constantinescu

După ce în primul volum autorul evoca itinerariul Bucureşti–Geneva–Washington D.C., în cel de-al doilea volum continuă periplul pe ruta Stockholm–Skopje.

Lansarea cărţii va avea loc marţi, 8 aprilie 2014, la ora 16.00, la Biblioteca Facultăţii de Filologie, din cadrul Universităţii „Chiril şi Metodiu”, din Skopje, Republica Macedonia.

Irina Paris

Euro – probleme și soluții

Luni, 5 noiembrie 2012, ora 18.30, pe scena Ateneului Român din București, în cadrul Conferințelor Ateneului, prof. Leszek Balcerowicz va dialoga cu Valentin Lazea, economist-șef al BNR, despre viitorul economic al României și al Poloniei, despre criza financiară și despre moneda europeană. Evenimentul a fost pregătit de Banca Națională a României, Filarmonica „George Enescu” și Institutul Polonez din București. Conferința intitulată „Euro – probleme și soluții” este deschisă publicului larg.

Biletele au fost puse în vânzare la casa de bilete a Ateneului, la prețul de 15 lei; pentru elevii și studenți, preț redus la 10 lei. Conferința va fi susținută în limba engleză, cu traducere simultană în limba română.

Filmul de prezentare a oraşului Cluj-Napoca, realizat de Laviniu Lazăr, a fost premiat în SUA

Videoclipul Cluj Napoca, The Heart of Transylvania a primit locul al III-lea la competiţia Telly Awards. Peste 12.000 de producţii de pe cinci continente au fost înscrise în competiţie, ajunsă la ediţia a 33-a. Trebuie spus că la categoria unde a fost premiat şi videoclipul de prezentare a oraşului Cluj-Napoca sunt nominalizate zeci de videoclipuri apreciate de juriu.

Finanțarea filmului a fost asigurată de patru companii din „Big Four” – Deloitte, KPMG, Price Waterhouse Coopers şi Ernst & Young. „Este un proiect reprezentativ pentru Cluj, vom continua să sprijinim promovarea oraşului, considerăm că are un potenţial de dezvoltare foarte puternic şi e unul dintre pilonii de creştere economică pentru România”, spune Adriana Lobdă, directorul de audit al Deloitte România.

„Filmul de 4 minute şi 45 de secunde a necesitat aproximativ zece ore de material video brut, inregistrate pe durata a două luni, în 12 locaţii din oraş, iar editarea sa a durat trei zile. E un oraş mic şi relativ necunoscut iar faptul că i-am impresionat înseamnă mult”, spune Laviniu Lazăr, adăugând că acum lucrează la un film de prezentare completă a oraşului, cu toate aspectele – turism, economie sau cultură – care va fi gata la mijlocul anului viitor.

Laviniu Lazăr a înscris în competiţie şi filmul de prezentare a transformării fabricii de bere Ursus într-o berărie, videoclip de asemenea premiat. „Sunt primele videoclipuri pe care le-am înscris de când m-am întors în România, din 2008, şi ambele au câştigat”, spune el.

Mădălina Corina Diaconu

Vezi videoclipul la adresa: http://www.youtube.com/watch?v=fFOBsvgo_i0&feature=player_embedded.

Colecție de mușatisme

Sclipitoarele aforisme ale lui Tudor Mușatescu au fost numite admirativ de confraţi „muşatisme”. Termenul s-a conscrat de mult, identificându-se cu umorul, ironia fină, paradoxul, săgeata satirică, jocul de cuvinte, asociația lingvistică surprinzătoare, disociația, morala explicită sau, dimpotrivă, făcută cu subtilitate, toate purtând marca originalității și caracterizând fără echivoc spiritul autorului. Vă ofer o sumară, dar – sper – edificatoare colecție de „mușatisme” (C. T.)

• Cea mai tristă zi a iernii este prima zi de primăvară.

• Era atât de zgârcit, încât, noaptea, lătra în curte ca să facă economie de câine.

• De multe ori, vrând să dai pe unul deoparte, îl împingi înainte.

• Unii trăiesc gratis, alţii degeaba.

• Omul acesta a împlinit şaptezeci de ani de când mai bine nu se năştea.

• Dacă într-o vorbă îndeşi mai mult decât încape, devine vorbă goală.

• De ce prostul e mărginit, când prostia e nemărginită?

• Bănuitorul se trezeşte înaintea ceasului deşteptător, ca să-l controleze dacă sună exact.

• În fiecare zi de primăvară când vin rândunelele, pesimistul fredonează „vezi rândunelele se duc”.

• Caloriferul stins e mai rece decât frigiderul în funcţiune.

• O idee bine clocită trebuie să facă adepţi, nu pui.

• Când stai de vorbă cu proştii numai duminica e o adevărată sărbătoare.

• De ce au militarii acte de stare civilă?

• Fost primar, fost prefect, fost senator, fost ministru, conu Mişu a fost numai fost.

• Prefer zâmbetul leal, zâmbetului perfid.

• Ca să măsori distanţele, trebuie să le şi străbaţi.

• Marele cusur al femeilor este că te iubesc, totdeauna, când ai altceva de făcut.

• Nu sunt sensibil la frig. Chiar şi gerul mă lasă rece.

• Albina e satirică: înţeapă. Eu am umor: pişc.

• Geniile se nasc rar. În schimb, nu mor niciodată.

• Fiind atât de preţioasă, viaţa trebuie plătită scump.

• E frumos să fii bun, dar trebuie să fii şi bun la ceva.

• Numai după invidia altora îţi dai seama de propria ta valoare.

• Fericirea se trăieşte numai de la o clipă la alta. Între ele bagă intrigi viaţa.

• Nu spargeţi vechile statui fiindcă de pe urma voastră nu vor rămâne decât socluri.

• Refuzul sincer e preferabil aprobării ipocrite.

• Singura viaţă viitoare în care cred este cea pe care o am de trăit.

• Eşti singur numai atunci când nu mai ai să-ţi spui nimic.

• Decât să minţi bine, mai bine spune adevărul prost.

• Cea mai scumpă bijuterie a omului e mâna lui de aur.

• Laşitatea este sentimentul care n-are nici măcar curajul să spună cum îl cheamă.

• Dragostea. Bătăi de inimă pentru dureri de cap. Sentimentul care vine în galop şi dispare în vârful picioarelor.

• Femeile nu înşeală, compară.

• În drapelul unei naţiuni flutură sufletul colectiv al neamului.

• Numai după invidia altora îţi dai seama de adevărata ta valoare.

• Invidia vorbeşte cu buzele tivite.

• Lanţurile au redactat definiţia libertăţii.

• Plictiseala lungeşte ziua şi scurtează viaţa.

• Fiind atât de preţioasă, viaţa trebuie plătită scump.

• O plantă care provoacă insomnii unora: laurii altora.

• Adevărul circulă numai cu fruntea sus. Când şi-o pleacă, a trecut de partea adversă.

• Minciuna premeditată nu mai e chestiune de fantezie, ci de caracter.

• Când lupţi numai pentru tine, rişti să devii prizonierul tuturor.

• Adevăraţii cai de cursă nu aleargă pentru premii, ci numai ca să-şi pună sângele în mişcare.

• Gloria, când moare, nu face testament în favoarea nimănui.

• În ziua victoriei, nu uita să-ţi aminteşti şi de înfrângerile anterioare.

• Nu gloria este efemeră, ci numai cei ce o au.

• Amintirile unora se numesc remuşcări.

• Fiecare inimă are podul ei cu vechituri, pe care nu se îndură să le arunce niciodată, dar le scutură din când în când.

• Amintirile sunt asemenea cărţilor din biblioteca ta. Cauţi câte una când nu mai ai nimic nou de citit.

• Ultimii ani din viaţă trăiesc din primii.

• Un om fără amintiri e ca un cimitir în care numele morţilor lipsesc de pe cruci.

• Când meseria atinge arta, e una. Dar când arta devine meserie, e cu totul altceva.

• O literatură nu trăieşte prin cei ce scriu, ci prin ceea ce scriu.

• N-am cerut vieţii nimic. Tot ce am avut, i-am smuls. Şi tot ce n-am avut, mi-a furat.

• Înainte de a vedea ce n-au făcut alţii, uită-te bine ce ai făcut tu.

• Protestează, dar nu cârâi.

• Când iei viaţa peste picior, îţi pune piedici.

• Ia viaţa de piept. Nu ca s-o trânteşti, ci ca să-i auzi mai bine inima cum bate.

• Cu vremea să mergi în pas, nu la pas.

• Când te apropii de sfârşitul drumului, nu te gândi cât ai umblat până atunci. Gândeşte-te numai cât mai ai de mers.

• Una e să crezi şi alta e să fii credul.

• Una e să ceri, alta să cerşeşti şi cu totul altceva să revendici.

• Amabilitatea adevărată trebuie să fie, în primul rând, o chestiune de caracter şi apoi una de educaţie.

• Nu plânge fără motiv. Şi mai ales, nu plânge când ai motive.

• Când ţi se cuvine ceva, să nu ceri. Pretinde.

• Viitorul unui om, ca şi al unei lumi, se construieşte, nu se visează.

• Te-ai întrebat vreodată câte mâini au făcut pâinea, pe care, cu una singură, o duci la gură?

• Leneşul are prea puţin timp pentru cât ar vrea să piardă.

• Plictiseala lungeşte ziua şi scurtează viaţa.

• Fără mâna omului, omenirea ar fi trăit în patru labe.

• Cele mai obositoare zile sunt cele în care nu ai nimic de făcut.

• Nu regret nimic din ce-am făcut în viaţă. În schimb regret tot ce n-am făcut.

• Bănuiala e serviciul de spionaj al oamenilor neînarmaţi pentru viaţă.

• În fiecare tren al lumii, viaţa circulă pe compartimente.

• Meridianele: bretelele globului pământesc, ca să nu-i cadă ecuatorul în vine.

• Era atât de urât, încât atunci când se strâmba, părea mai puţin urât.

• Am risipit, dar nu m-am împrăştiat.

• Când priveşti marea, gândul o ia în derivă.

• Suntem chit, tinere confrate. Dumneata nu mă cunoşti şi eu nu te recunosc.

• Poţi să fii într-o ureche şi totuşi foarte serios la treabă: dacă eşti ac.

• Drumurile nu duc numai înainte. Toate te pot – oricând – întoarce de unde ai plecat.

• Îngâmfatul, când are un coş pe nas, se laudă că e furuncul.

• O! Câte ai fi făcut cu banii pe care era să-i ai!

• Noaptea, viteza gândului circulă în „ani-întuneric”.

• Când porcul trece de trei sute de kilograme încetează de a fi porc. Devine „exponat”.

• Uneori te uiţi fără să vezi şi, alteori, vezi fără să te uiţi.

• Şi dacă ai chelit, ce? Parcă pe lumea asta nu sunt şi vulturi pleşuvi?

• Focul sacru nu se aprinde cu chibrituri.

• Dragostea a murit în clipa când rămâi singur în doi.

• Unui măgar, când îi spui asin, este ca şi cum în loc de „mă”, i-ai spune „domnule”.

• Numai covoarele se nasc ca să fie călcate în picioare.