Noi apariții editate de Institutul Cultural Român, lansate la Târgul Internațional „Gaudeamus” 2016

carti-icr-gaudeamus

20 de autori români (cu câte 10.000 de semne alese de ei din propriile opere), 17 autori maghiari transilvăneni de azi, istoria de 140 de ani a teatrului idiș în România și un ierarh-cărturar pionier al tiparului românesc de acum trei secole sunt protagoniști ai celor patru noi apariții lansate de Institutul Cultural Român în cadrul Târgului Internațional „Gaudeamus, desfășurat în perioada 16-20 noiembrie 2016 la Pavilionul Expozițional Romexpo din București.

Noile apariții vor fi disponibile la standul ICR (nr. 11, parter, pavilionul central), cu o reducere de 30%, alături de alte albume și cărți publicate de Editura Institutului Cultural Român și de revista Lettre Internationale (ediția română). Pe lângă lansări, programul include o prezentare a Atelierelor de traducere, organizate, în parteneriat, de Institutul Cultural Român și Centre National du Livre din Franța, și o dezbatere organizată sub egida „Lettre Internationale”, cu tema Umbra și urma ca metafore ale identității. Continuă lectura „Noi apariții editate de Institutul Cultural Român, lansate la Târgul Internațional „Gaudeamus” 2016”

Războiul cel Mare. Fotografia pe frontul românesc, 1916–1919

thb-razboiul-germana

La Editura Institutului Cultural Român a apărut ediția în limba germană a albumului Războiul cel Mare. Fotografia pe frontul românesc, 1916–1919 de Adrian-Silvan Ionescu. Traducere în limba germană de Ernest Wichner, concepție grafică de Bogdan Iorga. Volumul este prefațat de un studiu despre Serviciul Fotografic al Armatei Române, aflat la dispoziţia Marelui Cartier General din anul 1916, care include fotografi şi operatori celebri în epocă, a căror misiune era aceea de a însoţi deplasarea trupelor pe front, realizând jurnalul iconografic al diverselor unităţi în timpul manevrelor. Continuă lectura „Războiul cel Mare. Fotografia pe frontul românesc, 1916–1919”

Lansarea antologiei de proză contemporană românească SF și Fantasy, „Worlds and Beings” la ICR

coperta-worlds and beings

eveniment liber sa spunSâmbătă, 19 decembrie 2015, ora 11.00, la Institutul Cultural Român din București (Aleea Alexandru nr. 38), va avea loc lansarea antologiei de proză contemporană românească SF și Fantasy Worlds and Beings, tradusă în limba engleză, apărută la Editura ICR. Continuă lectura „Lansarea antologiei de proză contemporană românească SF și Fantasy, „Worlds and Beings” la ICR”

Particule subatomice

particule afis

Marți, 6 octombrie 2015, ora 18.00,  la Institutul Cultural Român din București (Aleea Alexandru 38) va avea loc vernisajul expoziției Particule subatomice și lansarea albumului monografic Dan Cioca, apărut la Editura ICR. Expoziția cuprinde 22 de lucrări ale artistului și va fi prezentată de criticul Adrian Mihalache. În deschidere, maestrul Aurelian-Octav Popa va susține un recital de clarinet. Continuă lectura „Particule subatomice”

Adrian Silvan Ionescu, „Războiul cel Mare. Fotografia pe frontul românesc 1916–1919”

adrian silvan ionescu razboiul cel mare

eveniment liber sa spunLucrarea apărută la Editura Institutului Cultural Român este dedicată aniversării a 100 de ani de la declanșarea Primului Război Mondial (1914), război în care România, după doi ani de neutralitate, a intrat să lupte alături de Antantă.

Volumul este prefațat de un studiu despre Serviciul Fotografic al Armatei Române, aflat la dispoziția Marelui Cartier General din anul 1916, care includea fotografi și operatori celebri în epocă, a căror misiune era aceea de a însoți trupele pe front, realizând jurnalul iconografic al diverselor unități în timpul manevrelor.

Bogatul material iconografic a fost conservat, în perioada interbelică și postbelică, în fototeci ale unor muzee și biblioteci: Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Militar Național, Biblioteca Academiei Române, Arhivele Naționale, Biblioteca Națională, Arhivele Militare Pitești etc. Pentru o reconstituire adecvată, imaginile au fost grupate tematic pentru a reda cele mai importante evenimente derulate până la finalul războiului, în 1919: Familia regală pe front, Artileria, Aviația, Marina, Misiunea Militară franceză, Serviciul religios, Prizonieri germani și capturi de război, Ambulanța, Masa ostășească, Repausul, Perioada de ocupație etc. În aceste imagini se regăsesc figuri emblematice pentru istoria României: Regina Maria, Regele Ferdinand, Principele Carol, principesele Elisabeta Maria, Ileana, principele Nicolae, veniți pe front să-i încurajeze pe soldații români. Generali români și francezi – Eremia Grigorescu, Arthur Văitoianu, generalul Henri Berthelot, șeful Misiunii Militare Franceze  ș. a.,  alături de miile de combatanți anonimi care și-au jertfit viețile pentru salvarea României vor rămâne, prin aceste imagini, în memoria timpului.

Acești eroi ai imaginii expresive, ai cadrajului impecabil realizat sub focul vrăjmaș, ai subiectului palpitant și, uneori, chiar hazliu – operatorii de fotografie sau de film – nu au nume și nici chip, chiar mai puțin decât modelele lor, soldatul de rând, mitraliorul, tunarul, pontonierul, pilotul de avion, marinarul sau pușcașul din prima linie, rezemat de parapetul tranșeei și privind, vigilent, spre inamic: doar o tunică sau o manta neutră, aplecate asupra aparatului așezat pe trepied. Ei rămân anonimii care și-au periclitat viața, la fel ca simplii combatanți pe care i-au imortalizat, pentru a realiza o operă colectivă perenă, de mare valoare documentară și istorică. Fotograf și fotografiat și-au adus, în egală măsură, obolul la crearea României Mari.

Concepție grafică și grafică de Bogdan Iorga.

Cuprins

Precuvântare
I. Serviciul Fotografic al Armatei Române sau istoria în imagini a războiului nostru
II. Fotografia în timpul ocupației – cuceritori și prizonieri
III. Fotografi amatori pe front
IV. Parada Victoriei
1916–1919: Frontul, Posturile de comandă, Artileria, Transmisiunile, Aviația, Marina, Misiunea militară franceză, Ambulanța, Serviciul religios, Masa ostășească, Repausul, Familia regală pe front, Prizonieri germani și capturi de război, Ocupația, Fotografi amatori pe front, Parada Victoriei, 1919, Serviciul fotografic
Anexe
Bibliografie selectivă
Index

O lume văzută de la Ierusalim. Alte întâlniri la Cercul Cultural din Ierusalim 2007–2013

o lume afis

„În continuarea celor două volume publicate anterior, Întâlniri la Ierusalim (2001) și Noi întâlniri la Ierusalim (2007), cartea de față, dedicată memoriei istoricului Leon Volovici, oferă celor interesați posibilitatea de a fi martorii întâlnirilor organizate de Cercul Cultural din Ierusalim începând cu anul 2007. Dar nu numai atât. Ea își propune, totodată, să dea și o imagine de ansamblu a unei aventuri culturale care a debutat cu 20 de ani în urmă. Întâlniri, dezbateri, mese rotunde, evocări, confesiuni, mărturii – pe teme  de istorie și cultură – menite a pune în lumină o problematică specifică de civilizație culturală evreo-română. O lume de idei și de realități culturale cu care intelectualul israelian provenit din spațiul românesc se identifică sau, cu alte cuvinte, o lume văzută de la Ierusalim”. – Costel Safirman

Cuprins

Cuvânt înainte

1. Teme și reflecții
Miturile Europei Centrale și evreii

Capitolul românesc al Holocaustului: percepții în perioada comunistă și după 1989. Ceaușescu, Securitatea și „Europa Liberă”. Întâlnire cu Nestor Ratesh. Ceea ce ne unește. O discuție cu Moshe Idel și Sorin Antohi.
Istoria literară nu poate exista decât dacă istoria există. Întâlnire cu Ana Blandiana și Romulus Rusan.

2. Cartea românească la Ierusalim

Pentru Lucian Raicu critica era o formă de viață, așa cum era pentru noi poezia. Simion liftnicul și Proorocii Ierusalimului.
Suntem mai aproape de adevăr decât am fost în ultimii 50 de ani.

3. Scriitori de limbă română din Israel

Limba din care am plecat fără să plecăm.
De la Iași la Ierusalim și înapoi. O confesiune, o meditație.
Un roman al memoriei fracturate. O discuție în jurul romanului Ultimele iubiri de Virgil Duda. Eran Sela și Cruzimea detaliilor.
Un Șalom Alehem al scrisului de limbă română (Schechterezada).
Lumea lui Mirodan neconvenționalul

4. Cinematograful românesc: Noul val – A Fost sau n-a fost?

Revanșa târzie a lui Mircea Săucan. Cel mai complicat la cinema e să înveți să devii simplu. Întâlnire cu Cristian Mungiu și Vlad Ivanov.
Cinematograful românesc între „before“ și „after“ Cristi Puiu.
În timp se constată puterea și forța unui film.

5. Portrete

Față în față cu Maia Morgenstern. Pofta de a râde și de a plânge. Întâlnire cu Radu Mihăileanu. Barașeum – o oază unde se făcea teatru și unde se visa. Omagiu actriței Agnia Bogoslava la 90 de ani.

6. In memoriam

Exerciții de neuitare. Fără Leon (La o lună – 19 ianuarie 2012, La un an – 8 martie 2013).

7. Mărturii

Cum l-ați cunoscut pe Mihail Sebastian? Lena Constante și I. Comșa.
Lumea văzută dinspre Ierusalim are o cu totul altă anvergură. Alexandru Sever. Sesto Pals – poetul care nu publică. Lucia Metsch Sestopali.
Cu toate că scriu englezește, viața mea, din punct de vedere scriitoricesc, este românească. Lucian Boz.

8. Remember

Întâlniri la Ierusalim, 2001. Cuprins și ecouri de presă.
Noi întâlniri la Ierusalim, 2007. Cuprins și ecouri de presă.

Ilustrații:

Adriana Babeți • Cornel Ungureanu • Michael Finkenthal • Ioana Pârvulescu • Radu Ioanid • Alexandru Florian• Adrian Cioflâncă • Gina Pană • Yosef Govrin • Andrei Murariu • Lucian Zeev Herșcovici • Eliezer Palmor • Nestor Ratesh • Jean Steiger • Ditza Goshen • Madeea Axinciuc • Moshe Idel • Sorin Antohi • Iosef Eugen Campus • Zoltan Terner • Biti Caragiale • George Voicu • Ana Blandiana • Romulus Rusan • Moshe Granot • Shaul Carmel • Eran Sela • Virgil Duda • Ileana Mălăncioiu • Nicolae Țone • Florin Iaru • Elena Vlădăreanu • Denisa Comănescu • Florina Ilis • Traian T. Coșovei • Ioana Ieronim • Grete Tartler • Petru Cimpoeșu • Radu Aldulescu • Solomon Marcus • Filip Florian • Ion Știubea • Camelia Crăciun • Norman Manea • Gina Sebastian Alcalay • Riri Manor • Aura Christi • Nanu Peri • Andrei Strihan • Lia Konig • Shmaya Goshen • Malica Schechter • Nicu Nitai • Al. Mirodan • Răzvan Vasilescu • Dan Făinaru • Iulia Blaga • Yvonne Irimescu • Yael Goldstein • Cristina Corciovescu • Alex. Leo Șerban • Alexandru Mavrodineanu • Erwin Simsehnson • Alexandru Sîrbu •  Magda Mihăilescu • Laurențiu Damian • Dan Pița • Anamaria Marinca • Iosif Demian • Copel Moscu • Ilya Ehrenktantz • Cristian Mungiu • Vlad Ivanov • Eli Epstein • Maia Morgenstern • Radu Mihăileanu • Agnia Bogoslava • Rodica Grindea • Liana Saxone Horodi • Eduard Iosiper • Hania Volovici • Arie Laisch • Vlad Solomon • Shalom Reinhardt • Victoria Abramovici • Miriam Caloianu • Costel Safirman • Leon Volovici.

Volumul a apărut la Editura Institutului Cultural Român.

Mănăstirile Olteniei. Artă și spiritualitate

manastirile Olteniei editura icr

Premieră editorială

eveniment liber sa spunMănăstirile Olteniei. Artă și spiritualitate, ediție în limba română.  Texte de Elisabeta Negrău și Vlad Bedros. Ediție coordonată și postfață de Părintele Iustin Marchiș. Fotografii de Dan Dinescu și Daniel Constantinescu.  360, Editura Institutului Cultural Român. 

Cuprins:

1. Elisabeta Negrău: Vetre de spiritualitate monahală. Ctitorii oltene în veacul al XIV-lea (Mănăstirea Cozia)

2. Elisabeta Negrău: Tezaure de tradiție bizantină. Artă și cultură în mănăstirile din Oltenia în secolele al XV-lea și al XVI-lea (Mănăstirea Bistrița – Vâlcea, Schitul Ostrov, Mănăstirea din Stănești-Vâlcea, Bolnița Mănăstirii Cozia, Mănăstirea Tismana, Mănăstirea Bucovăț, Mănăstirea Căluiu, Mănăstirea Strâmba-Jiu)

3. Vlad Bedros: Continuități și înnoiri. Monumentele oltene din secolul al XVII-lea și din primul sfert al secolului al XVIII-lea (Mănăstirea Dintr-un Lemn, Mănăstirea Sadova, Schiturile Crasna și Bălănești, Mănăstirea Arnota, Mănăstirea Clocociov, Mănăstirea Strehaia, Mănăstirea Cerneți, Schitul Cornetu, Schitul Topolnița, Mănăstirea Hurezi, Hurezi – Schitul Sfinții Apostoli, Hurezi – Schitul Sfântul Ștefan, Mănăstirea Mamul, Mănăstirea Brâncoveni, Mănăstirea Polovragi, Mănăstirea Baia de Aramă, Mănăstirea Gura Motrului, Mănăstirea Surpatele, Schitul Fedeleșoiu, Mănăstirea Govora, Schitul Păpușa, Schitul Peri (Țigănia), Schitul 40 de Izvoare (Supiatră), Schiturile Cioclovina, Mănăstirea Sărăcinești, Schitul Iezer.

4. Vlad Bedros: La adăpostul târgurilor și satelor. Crepusculul tradiției medievale în Oltenia (Ansamblul Arhiepiscopiei Râmnicului, Schitul Pătrunsa, Mănăstirea Frăsinei, Schiturile Berislăvești și Scăueni, Schitul Bradu, Schitul Jgheaburi)

5. Părintele Iustin Marchiș: Postfață. Trăire, tradiție și spiritualitate în mănăstirile Olteniei[/b]

Note, Bibliografie, Indicele monumentelor din Oltenia

Manastirea Cozia

Mănăstirea Cozia

„Realizarea unui album care să prezinte patrimoniul artistic al mănăstirilor din întreaga provincie istorică a Olteniei reprezintă o premieră editorială; preocupările pentru fenomenul ctitoricesc din Oltenia s-au concretizat până acum aproape numai în lucrări cu caracter de monografie a câtorva dintre variile monumente și regiuni, ori în studii și sinteze de istoria artei, publicate în ediții mai greu accesibile cititorului obișnuit. Cu albumul Mănăstirile Olteniei. Artă și spiritualitate ne propunem, întâi de toate, să împlinim un act de dreptate față de multe dintre vechile locașuri mănăstirești răspândite în întreaga Oltenie, ale căror valori au fost mai rar prezentate iubitorilor de arte. Mănăstirile oltene formează un patrimoniu de surprinzătoare varietate și bogăție, a cărui însemnătate deosebită constă nu numai în calitățile arhitecturale și artistice ale monumentelor datând din variate perioade istorice – o parte dintre aceste opere fiind repuse în valoare de restaurări recente –, ci și în importanța lor culturală, ele îndeplinind încă de la începuturile lor rolul de centre de cultură ecleziastică românească. Tradiția îndelungată a vieții chinoviale oltene – probabil cea mai veche din Țările române, ale cărei începuturi coboară până în secolul al XIV-lea, continuând și în zilele noastre – reprezintă un motiv în plus pentru realizarea albumului de față. O parte importantă a lucrării o reprezintă monumentele ctitorite de Matei Basarab și cele brâncovenești, patrimoniu de artă al Olteniei a cărui valoare se cuvine recunoscută mai ales acum, la comemorarea a 360 de ani de la trecerea în veșnicie a celui dintâi și a 300 de ani de la martiriul Sfântului Constantin Brâncoveanu.

Textele albumului se adresează atât specialiștilor în domeniu, cât și cititorilor iubitori de cultură și artă. Cele mai noi cercetări privind istoria locașelor monahale și particularitățile artistice ale monumentelor lor sunt expuse într-o formă accesibilă și sunt însoțite de excelente ilustrații fotografice. Totodată, însă, am considerat ca o datorie semnalarea situațiilor în care restaurări defectuoase au alterat până la falsificare pictura originară, sau în care vechi monumente au ajuns la o stare de degradare care le amenință existența, necesitând intervenții urgente de conservare și restaurare. Nădăjduim că acest album va trezi atât interesul iubitorilor de artă și cultură românească veche, cât și pe cel al tuturor celor în măsură să intervină pentru salvarea acestor valori.” – Autorii.

Mănăstirea Arnota

Mănăstirea Arnota

Părintele Iustin Marchiș este licențiat al Institutului Teologic Universitar din Sibiu, cu teza Bolnițele Mănăstirilor din Oltenia, cu metania în Mănăstirea Cozia, hirotonit ieromonah la Mănăstirea Frăsinei. Muzeograf la Cozia, preot slujitor la Mănăstirea Căldărușani și stareț la Mănăstirea Cheia, Prahova, în prezent duhovnicul Mănăstirii Stavropoleos. A fost profesor asociat la Universitatea de Arhitectură și Urbanism din București și membru în Comisia de Componente Artistice a Ministerului Culturii. A publicat studii și articole în țară și în străinătate și monografia-album a Mănăstirii Stavropoleos.

Elisabeta Negrău este doctor al Universității Naționale de Arte din București. S-a concentrat pe analiza iconografică a picturilor murale medievale din Țara Românească, publicând studii în reviste de specialitate ale Academiei Române. A participat la proiectul de repertoriere a picturilor murale brâncovenești din județul Vâlcea, desfășurat sub egida Universității Naționale de Arte din București în 2006-2008.

Biserica de lemn Mănăstirea dintr un lemn

Biserica de lemn – Mănăstirea dintr-un lemn

Vlad Bedros este lector dr. la Catedra de Istoria și Teoria Artei din cadrul Universității Naționale de Arte din București, specializat în studiul iconografiei picturii murale medievale din Moldova și Țara Românească. A participat la conferințe internaționale cu o serie de cercetări și a publicat în periodice consacrate. A făcut parte din proiectul de cercetare care a vizat repertorierea picturilor murale brâncovenești din județul Vâlcea, derulat de Universitatea Națională de Arte din București sub conducerea prof. univ. Corina Popa, cu o serie de studii publicate în volumul Repertoriul picturilor murale brâncovenești. Județul Vâlcea, București, 2008.

Album monografic Dan Cioca

album monografic dan cioca

La Editura Institutului Cultural Român a apărut albumul monografic Dan Cioca.

„La deplină maturitate, Dan Cioca nu mai experimentează, ci relevă din preaplinul culturilor ce le-a înmagazinat în suflet o viață întreagă, cât a fost constrâns să se exprime aproape exclusiv în alb și negru. De aceea, trebuie să salutăm întoarcerea lui Dan Cioca în lumea culorii și să-i ovaționăm dezlănțuirea.

[…] Dan Cioca este unul dintre acei plasticieni surprinzători, versatili, care aduc întotdeauna un suflu nou în aparițiile pe simeză. Versat în multe tehnici și genuri, se simte în largul său și se exprimă la fel de elocvent atât prin acromatismele graficii de șevalet ori publicitare, cât și prin nuanțele puternice ale picturii în ulei. Stăpân în zona figurativului, nu își pierde cumpătul nici în abstracțiunile lirice. Am putea să-l socotim pe Dan Cioca un adevărat vrăjitor în a cărui personalitate sunt combinate trăsăturile înțeleptului și atotputernicului Merlin, ce-și folosea forțele în scopuri benigne, cu acelea ale lui Panurge cel pus pe șotii, pentru că și el are înclinație spre farsă și buf, atât în sfera vizualului, cât și în viața de zi cu zi pe care și-o trăiește ca pe o operă de artă vie. La acestea se poate adăuga prețuirea nemăsurată pe care o arată pentru exponatele de artă culinară, pe care o asimilează, cu îndreptățire, între artele liberale și căreia îi acordă o atenție plină de duioșie, și o cinstește întocmai ca Pantagruel. Într-un cuvânt, Cioca este un bon viveur în adevăratul înțeles al cuvântului, care se delectează și savurează toate formele de artă.” – Adrian-Silvan Ionescu.

Album monografic Dan Cioca, ediție bilingvă (română-engleză). Prefață de Adrian-Silvan Ionescu. Concepție grafică și copertă / Graphic and cover design: Dan Glăvan. Texte de / Texts by: Adrian-Silvan Ionescu, Iolanda Malamen, Cătălin Davidescu, Dan Grigorescu, Titus Mocanu, Grigore Arbore, Petru Comarnescu, Vito Grasso, I. D. Sârbu, Romulus Vulpescu, Marin Sorescu, Florian Potra, N. Carandino, N. Argintescu Amza, Ruxandra Garofeanu, Avram Kampf, Per Olof Ekstrom, Ion Cocora, Cristina Anghelescu, Corneliu Ostahie, Ion Parhon, Nicolae Florea, Vartan Arachelian. Fotografii / Photos: Adrian Tofan, Cătălin Marcu, Dan Dumitrescu, Sorin Radu, Ioan Cioca. Versiune engleză / English version: Monica Voiculescu. 

O nouă apariţie editorială: „Bucureşti. Memoria unui oraş” de Narcis Dorin Ion

La Editura Institutului Cultural Român a apărut volumul bilingv (ediție română-engleză) București. Memoria unui oraș / Bucharest. Memory of a City de Narcis Dorin Ion. Versiunea în limba engleză: Samuel Onn

„Bucureştiul a fost numit cândva, şi nu fără temei, Micul Paris. Lucrul se petrecea în perioada interbelică şi justifica, cu oarecare mândrie, realizările arhitectonice notabile care dăduseră oraşului, începând cu finele veacului al XIX-lea, o nouă înfăţişare. I se crease un alt chip, total diferit de cel cu care se obişnuiseră călătorii străini la jumătatea secolului.

Azi, cu greu se mai poate recunoaşte atmosfera ce domnea în Bucureştiul interbelic, dar – ca prin minune – s-au păstrat, deşi în continuă degradare, multe clădiri ce ne amintesc de Micul Paris de odinioară. Vă invit să le descoperim împreună, urmărind o istorie în imagini a oraşului – în tot ce are ea mai definitoriu şi mai pitoresc – de-a lungul unui secol şi jumătate (1800–1948).” – Narcis Dorin Ion.