Scriitori în dialog la Librăria Bastilia din București

scriitori in dialog

Luni, 17 noiembrie 2014, de la ora 17.00, la Librăria Bastilia din București (Piaţa Romană, nr. 5), din Bucureşti, Ruxandra Cesereanu şi Corin Braga vor intra în dialog cu Simona Popescu şi Ion Bogdan Lefter, cu prilejul lansării volumelor Acedia. Jurnal de vise (Polirom, 2014), Panopticum. Eseu despre tortură în secolul XX (Polirom, 2014) şi California (pe Someş) (Charmides, 2014). 

În Acedia. Jurnal de vise, volum apărut în colecţia „Ego-grafii”, Corin Braga continuă neobişnuitul său proiect (auto)ficţional început în 1999 cu Oniria. Juxtapunînd eseul cu proza şi ficţiunea cu amintirea, Acedia reflectă căutarea unei treceri „dincolo”. Visul real sau „programat”, nocturn sau trăit cu ochii deschişi, printre fiinţe apropiate sau imaginate, funcţionează ca un liant narativ în cadrul unuia dintre cele mai interesante experimente literare ale ultimelor decenii. Stări de langoare şi paralizie a gândului, spaime, ruinele jucăriilor mentale, frică amestecată cu plăcere, peisaje întunecate şi moi, deprimare lentă, labirinturi, coridoare lăturalnice. În acest spaţiu al îmbinărilor subtile de real şi fantastic, cititorul se lasă uşor prins în mrejele visării.

Corin Braga este decanul Facultăţii de Litere, directorul Centrului de Cercetare a Imaginarului de la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca şi director al Caietelor Echinox. Doctor în litere (Cluj, 1997) şi în filosofie (Lyon, 2008). Membru al Asociaţiei de Literatură Generală şi Comparată din România, al Uniunii Scriitorilor din România, al Asociaţiei Scriitorilor din Cluj-Napoca, al PEN Club România şi membru corespondent al Academiei de Ştiinţe din Buenos Aires, Argentina. De acelaşi autor, la Editura Polirom au apărut: De la arhetip la anarhetip (2006); Concepte şi metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma (coord., 2007); Psihobiografii (2011); Luiza Textoris (2012).

Volumul Panopticum. Eseu despre tortură în secolul XX, semnat de Ruxandra Cesereanu, a apărut într-o nouă ediţie revăzută, în colecţia „Eseuri & Confesiuni”, disponibil şi în ediţie digitală.

Interzisă şi condamnată în prezent, tortura a fost folosită în foarte multe ţări pe tot parcursul secolului XX. Panopticum îşi propune să aprofundeze acest subiect, arătând dimensiunile inimaginabile pe care le poate atinge uneori cruzimea umană. Lagărele naziste, Gulagul, Dictatura Coloneilor în Grecia şi a Juntelor militare în America Latină, regimurile totalitare din Africa şi cele din statele islamice sunt doar cîteva exemple ilustrative pentru supliciile la care omul îi poate supune pe semenii săi. De la descrierea diferitelor tehnici, a motivaţiilor şi a principalelor momente în care s-au petrecut acte de violenţă sălbatică până la portretele-robot ale torţionarului şi victimei, eseul de mentalitate al Ruxandrei Cesereanu ne oferă o imagine de ansamblu a fenomenului torturii, contribuind, obiectiv şi raţional, la reîmprospătarea memoriei colective.

Ruxandra Cesereanu este poetă, prozatoare, eseistă. Este, de asemenea, profesor la Catedra de literatură comparată a Facultăţii de Litere din Cluj. Dintre volumele de poezie şi proză ale scriitoarei publicate pînă acum amintim: Zona vie (poeme, 1993); Oceanul Schizoidian (poeme, 1998, 2006); Kore-Persefona (poeme, 2004); Coma (poeme, 2008); Purgatoriile (proză scurtă, 1997); Tricephalos (roman, 2002); Nebulon (proză scurtă, 2005); Naşterea dorinţelor lichide (proză scurtă, 2007); Angelus (roman, 2010); California (pe Someş) (poeme, 2014). La Editura Polirom a mai publicat: Decembrie ’89. Deconstrucţia unei revoluţii (2004, 2009); Gulagul în conştiinţa românească. Memorialistica şi literatura închisorilor şi lagărelor comuniste (2005); Năravuri româneşti. Texte de atitudine (2007); Un singur cer deasupra lor (roman, 2013; prima carte de proză realistă a autoarei).

Nora Iuga despre noul său roman, „Harald și luna verde”

nora iuga libraria bastilia harald si luna verde

Miercuri, 15 octombrie 2014, de la ora 19.00, la Librăria Bastilia din București (Piata Romană nr. 5), Nora Iuga va vorbi despre cel mai nou roman al său, Harald și luna verde, apărut recent la Editura Polirom, în colecția „Fiction LTD.”, disponibil și în ediție digitala. Invitați: Bianca Burta-Cernat, Daniel Cristea-Enache și Alexandru Matei. 

Gravitând în jurul imaginii obsedante a balonului verde de pe scena unui spectacol de balet, cartea Norei Iuga este un roman-puzzle format din amintiri, scrisori și fragmente de jurnal, care, împreună, creează o poveste captivantă și cutremurătoare ce se întinde de-a lungul întregului secol XX. Pendulând neîncetat între diferite planuri temporale, narațiunea se fărâmițeaza într-o multitudine de cioburi care oglindesc fața fascinantă și în același timp hidoasă a lumii în care trăim.

harald-si-luna-verde

„Poeta româncă este o descoperire pentru spațiul de limba germană – este literatură de înaltă clasă, literatura la superlativ! Înregistrează tot ce i-au hărăzit amintirile rele, prezentul rău. Vorbește de case cu ferestre care prevestesc nenorociri, de pâlniile gramofoanelor care «înghit kilometri de tăcere». Dupa căderea regimului Ceaușescu a rămas la fel – altfel decât ceilalți –, nu și-a luat drept țintă opoziția. A folosit libertatea nouă, a folosit și formule noi de expresie. E normal să așteptam cu nerăbdare apariția în limba germană și a altor romane ale acestei autoare. Limba ei este imprevizibilă, capricioasă, ascunde un mare mister. Miracolul se săvârșește într-un flux continuu, de fapt, în poezia ei de neîntrerupt. Cum spune autoarea citându-l pe Oscar Wilde: «Un capriciu durează mai mult decât o pasiune». Cât de periculoase, cât de superbe sunt capriciile acestei scriitoare!” (Harald Hartung, „Frankfurter Allgemeine Zeitung”).

Nora Iuga, poetă, prozatoare și traducătoare, membră a Uniunii Scriitorilor din România. Autoare a mai multor volume de poezie – Vina nu e a mea (1968), Captivitatea cercului (1970), Scrisori neexpediate (1978), Opinii despre durere (1980; Premiul USR), Inima ca un pumn de boxeur (ed. I, 1982; ed. a II-a, 2000), Piața cerului (1986), Cântece (1989), Câinele ud e o salcie (Cartea Românească, 2013) – și de proză – Săpunul lui Leopold Bloom (ed. I, 1993; ed. a II-a, Polirom, 2007; Premiul USR), Sexagenara și tânărul (ed. I, 2000; ed. a II-a, Polirom, 2004, 2012; Premiul USR), Fasanenstraße 23 – O vară la Berlin (2001), Lebăda cu doua intrări (2004), Hai să furăm pepeni (Polirom, 2009), Berlinul meu e un monolog (Cartea Românească, 2010) –, precum și a poemului-roman Fetița cu o mie de riduri (2005; Premiul revistei „Cuvântul”). În 2007 a primit Premiul Friedrich-Gundolf, oferit de Deutsche Akademie fur Sprache und Dichtung, o recompensă care se acordă tuturor celor care contribuie la răspândirea culturii germane în lume. A tradus din August Strindberg, E.T.A. Hoffmann, Nietzsche, Knut Hamsun, Barbara Bronnen, Elfriede Jelinek, Herta Müller, Ernst Jünger, Oskar Pastior, Günter Grass, Aglaja Veteranyi.

Dan Lungu citește fragmente din cel mai recent roman al său la Viena

dan lungu

eveniment liber sa spunDan Lungu participă, astăzi, joi, 9 octombrie 2014, de la ora 19.00, în Sala D a quartier21 din MuseumsQuartier de la Viena, la lectura unor fragmente din cel mai recent roman al său, Fetiţa care se juca de-a Dumnezeu. Traducerea în limba germană îi aparţine lui Jan Cornelius şi va fi citită de actriţa Patricia Moga. 

Fetita-care-se-juca-de-a-Dumnezeu-

Romanul Fetiţa care se juca de-a Dumnezeu a apărut recent în colecţia „Fiction Ltd.” a Editurii Polirom. Romanul explorează emigraţia temporară, un fenomen ce a marcat profund România postcomunistă. Pentru a-şi scoate familia din impas financiar, Letiţia hotărăşte să plece la muncă în străinătate pentru câteva luni. Acasă rămân cele două fetiţe: Radiţa – sensibilă, introvertită – în grija bunicilor şi Mălina în cea a soţului Letiţiei, Vali. Aflată la început de şcoală şi puternic ataşată de mama sa, Radiţa suferă în urma despărţirii aşa cum numai copiii pot să o facă, cu tot corpul şi toată imaginaţia. Cele câteva luni preconizate se preungesc, planurile suferă mereu schimbări, iar efectele secundare ale plecării mamei se dovedesc imprevizibile. Romanul îmbină o varietate de teme: copilăria, inocenţa, înstrăinarea, confruntarea mentalităţilor, relaţiile de cuplu sau reconfigurarea identităţii.

Dan Lungu, director al Muzeului Literaturii Române din Iaşi, membru al Uniunii Scriitorilor din România, este unul dintre cei mai apreciaţi şi mai traduşi scriitori români, cărţile sale fiind traduse în limbile franceză, germană, italiană, spaniolă, poloneză, slovenă, maghiară, bulgară, greacă, norvegiană şi turcă. La Polirom a publicat romanele Raiul găinilor (fals roman de zvonuri şi mistere) (2004, 2007, 2010, 2012), Sînt o babă comunistă! (2007, 2010, 2011, 2013; ecranizat în regia lui Stere Gulea; în 2010, premiera piesei de teatru Baba comunistă pe scena Teatrului Bouwkunde din Deventer, Olanda; în 2013, premiera maghiară la Teatrul „Katona József” din Budapesta, iar la Ateneul Tătăraşi din Iaşi premiera naţională a piesei; versiunea franceză a cărţii dublu nominalizată la Premiile Europene Jean Monnet, Franţa, 2008; versiunea poloneză nominalizată la Premiul pentru literatură central-europeană „Angelus”, 2011; Cum să uiţi o femeie (2009, 2010, 2011) şi În iad toate becurile sînt arse (2011, 2014), volumele de proză scurtă Băieţi de gaşcă (2005, 2013) şi Proza cu amănuntul (2008); a coordonat, în colaborare, volumele Tovarăşe de drum. Experienţa feminină în comunism (2008), Str. Revoluţiei nr. 89 (2009) şi Cărţi, filme, muzici şi alte distracţii din comunism (2014). Romanul În iad toate becurile sunt arse a fost prezentat cu sprijinul Institutului Cultural Român în cadrul unei rezidenţe a scriitorului din anul 2012 la quartier21, MuseumsQuartier, Viena.

Patricia Moga a urmat studii de doctorat în teatrologie la Universitatea din München, oraş în care a locuit timp de 6 ani. Patricia a avut roluri în lungmetrajul Desperados on the Block (2009, regia Tomasz Rudzik, Germania-România) şi în filmul de scurtmetraj Apele tac/ Silent River (2011, regia Anca Miruna Lăzărescu, Germania-România).

Dan Lungu va fi prezent și la proiecţiile filmului Sunt o babă comunistă, ecranizare după romanul omonim, alături de regizorul Stere Gulea şi actriţa Ana Ularu, în cadrul festivalului internaţional de film Let’s CEE derulat la Viena în perioada 2-11 octombrie 2014.

Cartea Anului 2013

amazoanele-o-poveste cartea anului 2013

eveniment liber sa spunSâmbătă, 22 februarie 2014, Premiul „Cartea Anului 2013” a fost decernat scriitoarei Adrianei Babeți, unul dintre cei mai importanți eseiști români contemporani, pentru volumul Amazoanele. O poveste, apărut la Editura Polirom, în colecția „Plural M”, disponibil și în ediție digitală.

Festivitatea de decernare a premiului acordat de revista „România literară” s-a desfășurat în Sala Rondă a Hotelului Intercontinental din București, iar premiul a fost înmânat de scriitorul Varujan Vosganian, laureat al premiului „Cartea Anului 2009” pentru romanul Cartea șoaptelor (Polirom, 2009). Juriul care a desemnat volumul câștigator a fost format din Nicolae Manolescu, președintele Uniunii Scriitorilor din Romania, și redactori ai revistei „România literară”.

Peter_Paul_Rubens_diana intorcandu_se de la vanatoare

Peter Paul Rubens, Diana întorcându-se de la vânătoare

Nominalizarile pentru Premiul „Cartea anului 2013”: Fals tratat de manipulare de Ana Blandiana (Editura Humanitas), Exercitii de imaturitate de Livius Ciocârlie (Cartea Romaneasca), Ce a fost. Cum a fost, Paul Cornea de vorbă cu Daniel Cristea-Enache (Polirom, în coeditare cu Cartea Românească), Negru și Roșu de Ioan T. Morar (Polirom), Costumul negru de Adrian Popescu (Cartea Românească) și traducerea lui Marin Malaicu-Hondrari a volumului Eroul discret de Mario Vargas Llosa (Humanitas).

Adriana Babeți despre Premiul „Cartea Anului 2013”: „Un premiu literar pune o coroniță pe creștetul celui cu numele scris pe coperta cărții. Așa este. Numai că, de fapt, premiile acestea ar trebui să îi răsplatească și pe toți cei care l-au sprijinit, ajutat, încurajat, îndrumat pe autor. În cazul Amazoanelor… mele știu sigur că așa ar trebui să fie. Faptul că un juriu exigent a ales-o drept «cartea anului» dintr-o suită de volume care puteau cuceri la fel de bine acelasi titlu încununează și munca discretă, de neprețuit, a celor din minunata echipa a Poliromului și a prietenilor care mi-au fost alături în fel și chip, pas cu pas, de atâta vreme. Le mulțumesc încă o dată tuturor.”

Cu o bibliografie impresionantă, Amazoanele. O poveste reprezintă o incursiune exhaustivă în lumea femeilor razboinice, o calatorie virtuală ce pornește din Antichitate și ajunge până în secolul XXI. Printre „protagonistele” acestei povești fascinante se află Clorinda, Pentesileea, Brunhilda, Jeanne d’Arc, dar și Diane Vernon, Hauteclaire, Ada Razu, domnisoara de Maupin sau Nikita, Beatrix Kiddo și Lisbeth Salander.

adriana babeti

Adriana Babeți

Amazoanele. O poveste este un proiect editorial finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

Din cuprins: Femeile virile, Stendhal și Balzac • Spadasine, corsare, pistolare • Lara Croft, Catwoman et comp. • „Zoe, fii bărbată!” sau amazoneritul la români • Mit și realitate • Cinci batalii care-au zguduit lumea • În slujba Dianei. La vânătoare • Mame și fiice • Mame și fii • Bodybuilding • Androfagele și Lumea Nouă • Pantaloniada • Hairstyling • Travestiuri • Nimfomane și sadice.

Adriana Babeți este profesor la Universitatea de Vest din Timisoara, unde preda literatură comparată, și redactor la revista Orizont. Dintre volumele publicate la Editura Polirom: Femeia în roșu (in colab., 2003, 2008, 2011; Premiul Uniunii Scriitorilor), Dandysmul. O istorie (2004; Premiul Uniunii Scriitorilor, Premiul Asociației de Literatură Comparată și Generală), Prozac. 101 pastile pentru bucurie (2009).

„Amazoanele. O poveste” de Adriana Babeți

amazoanele de adriana babeti

eveniment liber sa spunVineri, 21 februarie 2014, la ora 18.00, la Librăria Bastilia, din Bucureşti, Adriana Babeti împreună cu invitaţii săi vor readuce în atenţia publicului poveştile amazoanelor celebre din istorie, cu prilejul lansării volumului Amazoanele. O poveste, apărut în colecţia „Plural M” a Editurii Polirom, disponibil şi în ediţie digitală.

Vor povesti, alături de autoare: Livius Ciocârlie, Ioana Pârvulescu, Simona Sora şi Bogdan-Alexandru Stănescu.

Cu o bibliografie impresionantă, Amazoanele reprezintă o incursiune exhaustivă în lumea femeilor războinice, o călătorie virtuală ce porneşte din Antichitate şi ajunge pînă în secolul XXI.

Printre „protagonistele” acestei poveşti fascinante se află Clorinda, Pentesileea, Brunhilda, Jeanne d’Arc, dar şi Diane Vernon, Hauteclaire, Ada Razu, domnişoara de Maupin sau Nikita, Beatrix Kiddo şi Lisbeth Salander.

Femei de stirpe zeiască, după unii, fiinţe cât se poate de pământene, după alţii, amazoanele se regăsesc în opere istorice, literare sau artistice din toate epocile.

Peter Paul Rubens Lupta amazoanelor

Peter Paul Rubens, Lupta amazoanelor

Prezente la Diodor din Sicilia şi Strabon, ele i-au inspirat deopotrivă de Stendhal, Balzac sau Barbey d’Aurevilly, iar în epoca modernă au devenit eroine de film şi benzi desenate.

De-a lungul acestei călătorii, aflăm astfel ce semnificaţii au atribuit istoricii cuvântului „amazoană”, în ce regiuni se crede că ar fi trăit şi luptat aceste femei, cum le-au înfăţişat scriitorii, pictorii sau cineaştii. Iar pentru ca tabloul să fie complet, vedem cum se antrenau şi se înarmau, ce mîncau, cum se îmbrăcau şi se travesteau. Totul condimentat cu poveşti de dragoste, avându-le ca protagoniste pe amazoane.

Amazoanele. O poveste este un proiect editorial finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.

Cea mai originală creație a Evului Mediu arab

ibn tufayl havy bin yaqzan

eveniment liber sa spunLa sfârșitul anului 2013, Editura Polirom a publicat în colecția „Biblioteca Medievală”, coordonată de Alexander Baumgarten, opera filosofică Hayy bin Yaqzan a lui Ibn Tufayl (d. 1185), lucrare considerată ca fiind cea mai originală creație a Evului Mediu arab.

Pe lângă textul arab al tratatului şi traducerea sa în română, realizată de prof. dr. George Grigore, cadru didactic al Secţiei de arabă din cadrul Universității din Bucureşti, cartea cuprinde şi un amplu studiu introductiv (semnat tot de G. Grigore) ce vine să sublinieze filiaţia aristotelică a filosofiei lui Ibn Tufayl, conexiunile acesteia cu scrierile unor mari filosofi arabi precum Avicenna, al-Farabi, al-Ghazali, transmiterea acestei scrieri către Occidentul european şi influenţa pe care a avut-o. Criticii subliniază, pe de o parte, influența acestei opere asupra scrierilor filosofilor europeni Albert cel Mare (1207–1280), Toma d’Aquino (1225–1274), René Descartes (1596–1650), Benedictus Spinoza (1632–1677), Gottfried Wilhelm Leibniz (1646–1716), iar pe de altă parte, asupra literaturii beletristice, exemplul cel mai evident fiind romanul de aventuri a lui Daniel Defoe, Robinson Crusoe (1719).

hayy-ibn-yaqzan

Hayy bin Yaqzan, eroul acestei narațiuni filosofice inedite, crește singur pe o insulă și, treptat, treptat, descoperă adevărul acestei lumi, nici ajutat, dar nici îngrădit, de vreun limbaj uman, de vreo matrice culturală, de vreo învățătură oarecare. După ce reușește să descifreze legăturile dintre lucrurile existente, Hayy intuiește existența unui Creator – Necesarul cu existență necesară, cum îl numește – care guvernează întreaga existență, de care va încerca să se apropie cât mai mult.

În ciuda trecerii timpului, provocările ridicate de cartea filosofului andaluz Ibn Tufayl – cunoscut în latina medievală sub numele de Abentofal sau Abubacer – cu privire la înțelegerea arhitecturii lumii sunt la fel de actuale așa cum au fost de-a lungul atâtor secole.

Roman de Gabriela Adameşteanu tradus în germană

gabriela adamesteanu germana

eveniment liber sa spunÎn perioada 12–15 martie 2013, Gabriela Adameşteanu participă la Berlin şi Leipzig la patru evenimente dedicate apariţiei în limba germană a romanului Drumul egal al fiecărei zile / Der gleiche Weg an jedem Tag, la Editura Schöffling din Frankfurt, în traducerea lui Georg Aescht. Evenimentele sunt organizate şi susţinute de Editura Schöffling, Literaturhaus din Berlin, Forumul Româno-German şi Institutul Cultural Român din Berlin. Drumul egal al fiecărei zile este primul volum al Gabrielei Adameşteanu tradus în Germania.

La Berlin, romanul a fost prezentat marţi, 12 martie 2013, ora 20.00, la sediul Literaturhaus (director Ernest Wichner), în prezenţa redactorului de carte, Sabine Baumann, şi a autoarei. Moderatorul întâlnirii a fost Georg Aescht.

Miercuri, 13 martie, la ora 18.30, la sediul Ambasadei României din Berlin, Gabriela Adameşteanu şi Doina Ruşti vor susţine o lectură publică din cărţile recent apărute în limba germană, alături de traducătorii acestora.

gabriela adamesteanu

Gabriela Adameșteanu

La Leipzig, Drumul egal al fiecărei zile / Der gleiche Weg an jedem Tag va fi prezentat publicului joi, 14 martie, la ora 18.00, la sediul naTo. International literature, şi vineri, 15 martie, începînd cu ora 11.00, la Café Europa, în prezenţa autoarei. Moderatoarea discuţiei va fi Sabine Baumann, iar traducătoarea – Eva Ruth Wemme. Cu prilejul ambelor prezentări, vor avea loc şi lecturi publice din ediţia germană a romanului.

Drumul egal al fiecărei zile a apărut la Cartea Românească în 1975 si a primit Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România şi premiul Academiei Române.

Reeditat în România de cinci ori (1979, 1992, 2004 şi 2008 – la Editura Polirom), a mai fost publicat în franceză (Gallimard), italiană (Cavallo di Ferro) şi bulgară (Balkani). Versiunea franceză, apărută în 2009 sub titlul Vienne le jour, în traducerea lui Marily Le Nir, a fost nominalizată la premiul „Jean Monnet” pentru Literatură Europeană.

gabriela adamesteanu drumul egal al fiecarei zile

„Gabriela Adameşteanu excelează în descrierea intruziunii politicului în viaţa intimă. Vienne le jour amestecă cu abilitate cronica istorică şi povestea unei educaţii sentimentale şi politice. Adameşteanu reuşeşte să ne facă să simţim aproape fizic promiscuitatea sufocantă, nevoia vitală de singurătate, cu accente care o amintesc pe Virginia Woolf. Un frumos portret de femeie în pragul maturităţii, asupra căreia planează umbra maşinăriei totalitare.” („Le Monde”).

„Magistral compus, romanul ni se înfătişează ca un fel de tablou monocrom, cenuşiu. Subtilitatea privirii autoarei, capacitatea ei de a face simtiţă o apăsare intima îl cruţă pe cititor de plictiseala pe care monotonia descrisă ar putea-o genera. Dimpotrivă, prin forţa evocatoare pe care o atinge, Gabriela Adameşteanu face din Letiţia mai mult decît un personaj – un mit. Cel al opresiunii care nu-şi rosteşte numele, oriunde s-ar instala.” („Le Matricule des Anges”, iulie–august 2009).

bucuresti strada lanariei tus petre chirea

Petre Chirea, București, strada Lânăriei, tuș

„Cu o luciditate pe alocuri feroce, însă mereu temperată de sensibilitatea sa participativă, autoarea disecă impulsurile, temerile, ambiţiile, sentimentele, acţiunile unei femei autentice, pentru a schiţa, cu o precizie chirugicală a gîndirii şi delicateţe a exprimării, portretul coerent, sincer şi literar al unui suflet pe care ar fi reductiv să-l numim doar „feminin” – pentru că Letiţia Branea suntem noi toţi, orice om care îşi caută propriul drum şi îşi doreşte cu încăpăţânare să trăiască şi să iubească, în ciuda durerii şi fricii.” („La Stampa”),

„Principala notă a romanului Gabrielei Adameşteanu, Drumul egal al fiecărei zile, este aceea de revoltă a unei adolescente împotriva unei lumi provinciale, cu ritualuri ce nu pot fi schimbate, absolut previzibilă, în care nu-şi poate găsi locul. Studiile universitare par să-i împlinească visul de a trăi în metropolă (Bucureşti), unde posibilităţile de aventură sunt multe. Totuşi, oraşul vrăjit ascunde multe pericole, iar perspectivele libertăţii par destul de restrînse: protagonista este controlată, ţinută la distanţă din cauza situaţiei familiale, care o face suspectă în ochii multora…” („Alias”, supliment cultural al ziarului „Il Manifesto”).

Lansare la SNSPA: „Gen și cetățenie în România” de Diana Elena Neaga

Afis gen si cetatenie snspa

eveniment liber sa spunVineri, 1 martie, de la ora 12.00, în Foaierul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti (Str. Povernei nr. 6), va avea loc lansarea volumului Gen şi cetăţenie în România, semnat de Diana Elena Neaga şi apărut recent în colecţia „Studii de gen” la Editura Polirom. Alături de autoare, vor lua cuvântul: Mihaela Miroiu, Gabriel Andreescu şi Oana Băluţă. Va modera: Valentin-Quintus Nicolescu.

Gen şi cetăţenie în România reprezintă o remarcabilă analiză a modului în care femeile din România îşi percep şi îşi exercită cetăţenia.

Volumul, cu o prefaţă semnată de Mihaela Miroiu, analizează dimensiunea performativă a cetăţeniei. Din aceste relatări rezultă că modul în care femeile îşi exercită azi cetăţenia este afectat, pe de o parte, de constrângerile asociate rolurilor şi diferenţelor de gen (în baza cărora ele sunt principalele îngrijitoare ale familiei), iar pe de altă parte, de experienţele formatoare trăite în perioada comunistă (munca plătită, îngrădirea libertăţii de mişcare, raţionalizările) şi în perioada de tranziţie (polarizarea socială, prezenţa minoră a intereselor femeilor pe agenda publică, experienţa şomajului sau a libertăţii de exprimare).

„Ştiu că mulţi politologi şi politicieni români consideră neexersarea deplină a cetăţeniei în cazul femeilor o problemă marginală, deranjantă, dacă nu cumva ridicolă. […] Autoarea îşi propune să analizeze semnificaţia cetăţeniei substanţiale şi exerciţiul cotidian al acesteia în cazul femeilor în general, al celor din România în particular, aşa cum sunt ele reflectate în cercetările politologice feministe şi nefeministe. Din acest motiv, utilitatea cărţii pentru teoreticienii cetăţeniei, pentru cercetătorii democraţiei şi ai politicilor de gen, ca şi pentru politicienii care nu vor să improvizeze pe tema «ce doresc cetăţenele», ci vor să se documenteze, este foarte mare.” (Mihaela Miroiu)

femei

Din cuprins:

Construcţia şi (re)construcţia cetăţeniei • Teorii ale cetăţeniei • Gen şi cetăţenie: o abordare constructivistă • Cetăţenia trăită a femeilor – o analiză empirică în zona Hunedoara • Despre amintirea unei cetăţenii trăite în comunism • Experienţa trăită a rolurilor de gen • Participarea civică şi politică a femeilor în viaţa de zi cu zi.

Carte recomandată de feminism-romania.ro

Diana Elena Neaga este asistent universitar doctor la Departamentul de Ştiinţe Politice şi Administrative din cadrul Universităţii „Nicolae Titulescu” din Bucureşti, membră a Societăţii de Analize Feministe AnA şi parte a echipei editoriale a revistei academice „Analize – Journal of Gender and Feminist Studies”. Este absolventă a şcolii doctorale din cadrul SNSPA şi a masteratului de politici, gen şi minorităţi şi autoare a diverse articole publicate în reviste de specialitate din ţară şi străinătate. Interesele ei de cercetare se centrează pe problematica genului în România, mişcări sociale, cultură civico-politică în România.

Mai multe informaţii despre autoareaici.

Joia lingurițelor

corina sabau dragostea chiar ea

Joi, 31 ianuarie 2013, ora 18.00, la Librăria Humanitas Kretzulescu din București (Calea Victoriei nr. 45), în cadrul proiectului „Joia linguriţelor”, va avea loc o întâlnire cu prozatoarea Corina Sabău, cu prilejul apariţiei celui mai recent roman al său, Dragostea, chiar ea (Editura Polirom, 2012).

Participă: Bianca Burta-Cernat, Ovidiu Simonca, Daniel Cristea-Enache. Invitat special: Nora Iuga. Moderator: Virginia Costeschi.

Cărturari, opozanţi şi documente

gabriel andreescu arhivele securitatii

Joi, 17 ianuarie 2013, de la ora 13.00, în Holul Mare al Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) din Bucureşti (str. Povernei nr. 6) va avea loc lansarea volumului Cărturari, opozanţi şi documente. Manipularea Arhivei Securităţii de Gabriel Andreescu, apărut recent în colecţia „Plural M” a Editurii Polirom şi în format digital.

Alături de autor, vor lua cuvântul: criticul literar Ion Bogdan Lefter şi istoricul Liviu Rotman. Amfitrion: prof. dr. Mihaela Miroiu.