„Intelectualii din Europa de Est. Un punct de vedere românesc”de Mihai Botez

mihai-botez-intelectualii-din-europa-de-est

eveniment-liber-sa-spunLuni, 19 decembrie 2016, ora 18.00, la Librăria Pavesiana din București (str. Lascăr Catargiu nr. 27, et. 2, ap. 9) va avea loc lansarea volumului Intelectualii din Europa de Est. Un punct de vedere românesc de Mihai Botez, apărut la Editura Vremea din București. Invitați: Gabriela Adameșteanu, Mariana Celac, Adriana Bittel, Viorica Oancea, Gabriel Andreescu, Ion Bogdan Lefter, Silvia Colfescu și mulți alți prieteni ai autorului.
Continuă lectura „„Intelectualii din Europa de Est. Un punct de vedere românesc”de Mihai Botez”

Lansările Editurii Vremea la Gaudeamus 2016

carti-editura-vremea

Vă invităm la evenimentele organizate de Editura Vremea în cadrul Târgului Internaţional de carte „Gaudeamus”, în perioada 16–20 noiembrie 2016.

Editura Vremea vă aşteaptă de miercuri până duminică între orele 10.00 şi 20.00,la parterul pavilionului Central al Romexpo, la standul 32, şi vă invită la numeroase lansări de carte: Continuă lectura „Lansările Editurii Vremea la Gaudeamus 2016”

Lansările Editurii Vremea la Gaudeamus 2015

Tanara generatie interbelica miruna lepus

editura vremeaVă invităm la evenimentele organizate de Editura Vremea în cadrul Târgului Internaţional de carte GAUDEAMUS, în perioada 19–22 noiembrie 2015, între orele 10.00 şi 20.00, la parterul Pavilionului central al Romexpo București, la standul 33 şi vă invităm la numeroase lansări de carte:

Joi, 19 noiembrie, ora 19.00, Sala Cupola

Solitarul solidar. Lordul Byron de Corina Cristea
Invitaţi: Corina Cristea, Silvia Colfescu, Miruna Lepuş
Trecere de Alexander Bibac
Invitaţi: Alexander Bibac, Silvia Colfescu, Miruna Lepuş
Arhitectura, profesia mea de Gheorghe Leahu Continuă lectura „Lansările Editurii Vremea la Gaudeamus 2015”

Jaguarul Regelui Mihai

jaguarul regelui mihai

Editura Vremea are plăcerea de a vă invita la lansarea volumului Istoria întortocheată a jaguarului albastru – Jaguarul Regelui Mihai de Radu Portocală. Invitaţi: Andrei Dimitriu, directorul general al Filarmonicii „George Enescu”, prof. Ing. Nicolae Şt. Noica
scriitor, Bogdan Şerban Iancu, realizator al emisiunii „Ora Regelui”, Silvia Colfescu, directorul Editurii Vremea. Evenimentul va avea loc miercuri, 28 octombrie, ora 18.00, în foaierul Ateneului Român. Continuă lectura „Jaguarul Regelui Mihai”

Lansare de carte: „Trăind în vis” de Iza Matac

traind in vis iza matac

Editura Vremea are plăcerea de a vă invita la lansarea romanului Trăind în vis de Iza Matac, care va avea loc luni, 28 septembrie 2015, ora 19.00, la Librăria Humanitas Kretzulescu din București (Calea Victoriei, nr. 45) . Vor vorbi: Iza Matac, Silvia Colfescu, Mihnea Popa. Vor citi din volum actorii: Oana Păun, Silviu Geamănu. Continuă lectura „Lansare de carte: „Trăind în vis” de Iza Matac”

„Sâmbătă seara şi luni dimineaţa” de Tudor Stancu

roman tudor stancu

Editura Vremea are plăcerea de a vă prezenta cel mai recent roman apărut în colecţia „Autori români”: Sâmbătă seara şi luni dimineaţa de Tudor Stancu. Continuă lectura „„Sâmbătă seara şi luni dimineaţa” de Tudor Stancu”

O carte de dragoste

o carte de dragoste nae ionescu elena margareta ionescu

Cu ocazia aniversării a 125 de ani de la naşterea lui Nae Ionescu, Editura Vremea va invită  marți, 16 iunie 2015, ora 18.30, la Librăria „Mihai Eminescu” din București (Bd. Elisabeta nr. 16) la lansarea volumului O carte de dragoste. A ta de tot. Al tău de tot. File de corespondență Nae Ionescu – Elena Margareta Ionescu,  ediţie îngrijită de Miruna Lepuş. Cuvânt de însoţire de Doina Jela. Traducerea scrisorilor din limbile germană şi franceză de Anca‑Irina Ionescu. Vor vorbi: Anca-Irina Ionescu, Doina Jela, Silvia Colfescu. Continuă lectura „O carte de dragoste”

„Amintiri fără culoare” de Martin Vopěnka

amintiri fara culoare

La Editura Vremea din București a apărut volumul de amintiri al unui important scriitor ceh contemporan: „Amintiri fără culoare” de Martin Vopěnka. Traducere de Helliana Ianculescu. Prefaţă de Norman Manea.

Cartea lui Martin Vopěnka contribuie în mod esenţial la întregirea mozaicului din care se poate compune la o distanţă de peste patru decenii şi jumătate imaginea anilor şaizeci ai secolului douăzeci. Puţini scriitori cehi au reuşit să evoce această perioadă într-un mod atât de concret, sobru şi de convingător ca el.

Autorul povesteşte despre copilăria şi familia sa. Foloseşte un ton calm, concentrat şi nuanţat pentru a nu stânjeni aplicarea pe pânză a „culorilor necolorate” ale memoriei sale. Dar în această evocare nu se mărgineşte doar să consemneze şi să descrie. Ştiind că anii copilăriei aparţin deja unui trecut ireversibil care se îndepărtează tot mai mult, îi priveşte şi din perspectivă istorică şi cu distanţarea necesară, fiind capabil să aprecieze ceea ce l-a înconjurat şi ceea ce a trăit pe vremea aceea. Sub tonul liniştit al evocării sale se simte însă aproape la fiecare pagină o mare emoţie. Este limpede că această carte are o importanţă specială pentru autorul ei şi că el retrăieşte puternic în plan afectiv tot ceea ce povesteşte.

martin vopenka

În perioada normalizării, scriitorul Martin Vopěnka (n. 1963) nu a putut să studieze la o facultate umanistă şi de aceea a absolvit Facultatea de Fizică Nucleară, deşi din copilărie i-a plăcut să scrie. Mama lui s-a născut într-o familie de evrei stabiliţi în exil la Londra. Tatăl său, Petr Vopěnka, este un matematician cunoscut în întreaga lume.

În ultimii ani, trilogia lui Vopěnka, „Oraşul care doarme”, „Dreptatea care doarme” şi „Taina care doarme” (2011, 2012, 2013), şi-a câştigat numeroşi cititori şi simpatizanţi din rândul copiilor şi al tinerilor din Cehia şi Slovacia. Trilogia se află în curs de traducere la St. Petersburg. Abia la câţiva ani de la apariţie a intrat în conştiinţa cititorilor trillerul său filosofic „A cincea dimensiune” (2009) tradus şi în limba engleză. Romanul „Sfârşitul legii” (2003) a fost considerat prea aspru, dar în prezent e perceput mai degrabă ca o viziune realistă a viitorului. Cititorii sensibili s-au bucurat citind romanul „Drum spre niciunde. O călătorie cu fiul meu” (2005) apărut şi în limba română în anul 2012; în carte sunt evocate peregrinările unui tată însoţit de copilul său care descoperă adevăratele valori umane. Alte cărţi scrise de Vopěnka: „Cunosc viaţa şi lumea” (2002), „O mare de tristeţe în urma câinelui tău” (2002), „Dragoste prin sms” (2001), „Antartida în pragul sfârşitului” (2000), „Hotelul de la mijlocul vieţii” (1999), „Poveşti din munţii bătuţi de vânt” (1998), „Balada despre coborâre” (1992), „Pietre de la munte” (1989) şi „Dansul lupilor” (1998), tradusă şi în limba română. Ultimele două cărţi sunt o culegere de reflecţii şi întâmplări din Carpaţii Meridionali, respectiv un roman de ficţiune care evocă atmosfera din România din perioada comunismului. „Amintiri fără culoare” este a cincisprezecea carte a lui Martin Vopěnka.

„În seducătoarea sa restrânsă investigare a trecutului, naratorul bogat în culori al „Amintirilor fără culoare” (Martin Vopěnka, cu subtitlul „Despre familie şi copilărie, dar mai ales despre anii ’60”) apare într-un dublu rol, derivat din acelaşi eu: cel al copilului care îşi trăieşte prezentul de demult şi al adultului, convocat, periodic, să situeze întâmplările în context istoric şi să le comenteze pentru cititorul posterităţii.

Este povestea unui trio, tatăl, matematician ilustru şi auster, mama nevrotică, dintr-o familie de evrei de stânga şi băiatul lor, care creşte, odată cu naraţiunea, în lumea comunistă a Cehoslovaciei dinaintea, din timpul şi de după primăvara pragheză a scurtei renaşteri din 1968, dar şi, periodic, în vestul capitalist al prosperităţii şi pragmatismului. Nu sunt ignorate rădăcinile etnice şi complicaţiile conflictuale ale celor două comunităţi care se întâlnesc în progenitura care este centrul reevaluărilor, nici ramificaţiile sociale şi politice ale familiilor.

Fără culoare înseamnă în scrisul nuanţat şi calm al autorului o orgolioasă modestie a autenticităţii, fără sentinţe solemne, nici atunci când se referă la împrejurări şi individualităţi negativ clasate retrospectiv. „Amintiri fără culoare” confirmă instinctul literar sigur şi rigoarea prudentă, nuanţată a scriitorului, care, cum el speră, prin «developarea unei înregistrări vechi obţine o imagine care reprezintă o oglindă fidelă a lumii de atunci, astăzi dispărută».

Cititorul român va găsi multe elemente familiare şi destule noutăţi stimulatoare, chiar incitante, în această mică bijuterie epică.” – Norman Manea.

logo liber sa spunVezi: Arhiva categoriei Carte

Lansare de carte: „Palatul Universităţii din Bucureşti şi personalităţi din lumea constructorilor”

palatul universitatii

Editura Vremea şi Universitatea din Bucureşti au plăcerea de a vă invita la lansarea volumului Palatul Universităţii din Bucureşti şi personalităţi din lumea constructorilor de Nicolae Şt. Noica. Invitaţi: Emil Constantinescu, Marina Constantinescu, Nicolae Şt. Noica, Silvia Colfescu. Lansarea va avea loc joi, 19 martie 2015, ora 12.00, la Biblioteca Facultăţii de Litere, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Litere, et. 1, intrarea prin str. Edgar Quinet.

Întrucât spaţiul bibliotecii este restrâns, intrarea se face pe bază de invitaţie – îi rugam pe cei interesaţi să participe să ni se adreseze la adresa miruna.lepus@edituravremea.ro până joi, 19 martie, ora 11.00.

Cu ocazia aniversării a 150 de ani de la înfiinţarea Universităţii din Bucureşti printr-un decret al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Nicolae Şt. Noica, inginer constructor, profesor, scriitor, fost ministru al Lucrărilor Publice, ne prezintă acest album bogat ilustrat ce înfăţişează istoria construcţiei Palatului Universităţii din Bucureşti şi prezintă personalităţile din lumea constructorilor care au participat la ridicarea lui.

„Simbolul cultural şi educaţional puternic al Universităţii din Bucureşti a fost încarnat pentru o perioadă aproape tot atât de lungă de clădirea istorică în care a funcţionat şi funcţionează şi azi; o clădire aşezată în mijlocul geografic şi simbolic al capitalei României, clădire pe care toţi românii o asociază total, până la identificare, cu instituţia noastră. La această clădire-simbol se adaugă, de douăzeci şi cinci de ani, prelungindu-i şi întregindu-i funcţionalităţile, semnificaţiile culturale şi istorice multiple, şi Piaţa Universităţii, locul sacru al renaşterii democraţiei şi libertăţii românilor, după 1990…” (Prof. univ. dr. Mircea Dumitru, rector, Universitatea din Bucureşti).

logo liber sa spunVezi: Arhiva categoriei Carte

Petre Antonescu şi arhitectura bucureşteană

afis-19-martie conferinta petre antonescu

eveniment liber sa spunO nouă conferinţă va avea loc la Palatul Suţu din București (Muzeul Municipiului București): Petre Antonescu şi arhitectura bucureşteană de Sidonia Teodorescu, joi, 19 martie 2015, de la ora 19.00.

În 2015 se vor împlini 50 de ani de la moartea lui Petre Antonescu. Născut la Râmnicu Sărat în 1873, Petre Antonescu a părăsit în 1893 studiile juridice începute la Bucureşti, pentru a studia arhitectura la Şcoala de Arte Frumoase din Paris, unde obţine diploma în anul 1899, an în care se întoarce în ţară. Arhitect remarcabil, Petre Antonescu s-a distins alături de înaintașul său, Ion Mincu, în afirmarea existenţei unei arhitecturi românești şi în promovarea stilului neoromânesc. A fost profesor la Școala de Arhitectură din București, unde timp de 38 de ani a predat cursul de Istoria Arhitecturii, a activat în domeniul conservării și restaurării monumentelor istorice și ca practician în arhitectură. A fost președintele Societăţii Arhitecţilor Români în 1912 şi între 1919–1921 şi academician începând cu anul 1945. Dintre numeroasele sale opere, amintim câteva, reprezentative pentru arhitectura românească – în Bucureşti: Palatul Primăriei Capitalei, fosta Banca Marmorosch-Blank de pe strada Doamnei, Aşezămintele Brătianu din strada Biserica Amzei nr. 1-5, casa Oprea Soare din str. Apolodor nr. 1, Palatul Facultăţii de Drept, Casa de Cultură a Studenţilor, Palatul Kretzulescu (azi sediu al Ministerului Educaţiei Naţionale), Palatul Societăţii Politehnica din Calea Victoriei nr. 118 (astăzi sediul AGIR), Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Arcul de Triumf de la Şosea, construit provizoriu din lemn și stucatură, în anul 1922 și ridicat în forma de azi, pe o structură de beton armat, în anul 1936, iar în ţară: Palatul Administrativ din Craiova, Catedrala din Galaţi, unde a colaborat cu Ştefan Burcuş, Clădirea Navigaţiei Fluviale din Galaţi, Cazinoul și Hotelul „Palace” din Sinaia, Palatele de Justiţie din Botoșani și Buzău.

Palatul-Bancii-Marmorosch-Blank

Palatul Băncii Marmorosch-Blank

Sidonia Teodorescu este doctor în arhitectură, lector universitar la Facultatea de Arhitectură a Universităţii „Spiru Haret”, autoare a tezei de doctorat Arhitectul Ion D. Berindey, studiu monografic şi autoarea lucrării Ion D. Berindey, apărută la Editura Vremea, colecţia „Planeta Bucureşti”, seria „Mari arhitecţi bucureşteni”.

Este membru al Ordinului Arhitecţilor din România, al Uniunii Arhitecţilor din România, al Comitetului Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii al Academiei Române.
De câţiva ani, este redactor al revistei „Bucureştiul meu drag” şi este implicată în proiectul de cercetare sprijinit de Uniunea Arhitecţilor din România – Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (secolele XIX, XX, XXI).

Past event cu Sidonia Teodorescu: https://www.facebook.com/events/1463434170579904/

Intrarea: 7 lei. În preţ este inclusă vizitarea expoziţiilor organizate la Palatul Suţu.

Următoarele conferinţe de joi:

• 26 martie 2015 – Locuirea la margine de Bucureşti – între problema socială şi problema spaţială cu Robert Stoiculescu
• 2 aprilie 2015 – Fotograful Andreas Daniel Reiser cu Emanuel Bădescu
• 16 aprilie 2015 – Răstimpul înnoirii cu Narcisa Ştiucă

logo liber sa spunVezi: arhiva categoriei Conferințe