Black Sea Arts Festival

Afis - Black Sea Arts Festival

eveniment liber sa spunÎntre 19 și 25 mai 2016 în București va avea loc prima ediție a Black Sea Arts Festival, un eveniment organizat de ONG Pământeni cu sprijinul Black Sea Trust for Regional Cooperation – A Project of the German Marshall Fund of the United States, care dorește să construiască poduri între popoarele din jurul Mării Negre prin intermediul artei. Continuă lectura „Black Sea Arts Festival”

Roman Ráž: „Aș fi iubit România şi dacă romanele mele nu ar fi fost traduse în limba română”

Roman Ráž

interviu liber sa spunÎn curând va apărea în limba română romanul Faust moare de două ori al scriitorului ceh Roman Ráž. Cartea, tradusă de Lidia Našincová, se află sub tipar la Editura Cartier din Chișinău.

Născut în 1935 la Praga, Roman Ráž a studiat istoria artei şi estetica la Facultatea de Litere a Universităţii Masaryk din Brno, apoi la Facultatea de Arte Cinematografice din Praga. Îşi dă doctoratul în arta teatrală şi cinematografică la Universitatea Carolină din Praga. Debutează cu volumul de povestiri Singura noapte, în 1962, urmat de Profesorul de cântec păsăresc (1966), Cine l-a făcut pe Matyáš să tacă (1968), Odată să priveşti înapoi (1968), Moartea în casa castanie (1976), Vânzătorul de umor (1979), ultima tradusă în mai multe limbi şi ecranizată. Autor a peste douăzeci de piese radiofonice şi pentru televiziune, dintre care multe au fost prezentate în Canada, Irlanda, Elveţia, RFG ş.a. Romanele sale – Pietre rătăcitoare (1981), Cuibul de vrăbii (1983), Maestrul şocului (1985), Casa cu narcise (1988), In flagranti (1989), Tentaţie la sfârşitul verii (1989), Drumul pe genunchi (1992), Apărătorii singurătăţii (1999), Faust moare de două ori (2003), Să nu mă crezi deloc (2007), În sufragerie nu se ucide (2011) – îl impun drept unul dintre cei mai importanţi prozatori cehi contemporani.

roman raz faust moare de doua ori lidia nasincova

Lidia Našincová: Ne-aţi putea spune, stimate Domnule Ráž, când aţi început să-l scrieţi romanul Faust moare de două ori?

Roman Ráž: Faust este o proză-model tipică, bazată pe situaţii verosimile şi pe detalii realiste,vanzatorul de umor roman raz iar datorită aspectului său psihologic şi politic este unul din romanele mele preferate. Tema lui Faust am prelucrat-o iniţial în anul 1967 ca piesă radiofonică. Era o perioadă când scriam mult pentru radio, piesele mele de teatru se difuzau din Canada, Irlanda, Elveţia până în Germania, unde au fost transmise practic pe toate posturile germane. Şi cum Faust s-a bucurat de un asemenea succes, şi cum era o temă deosebit de actuală, m-am decis s-o prelucrez şi ca proză. Romanul l-am terminat tot în 1967, editura pragheză Mladá Fronta se pregătea să-l publice, dar cum între timp sovieticii au ocupat Cehoslovacia, a fost interzis, ca şi alte trei cărţi ale mele.

Cu mult mai târziu, în anii ´90, mi-a venit ideea să-l ofer editurii pragheze Akropolis, ca să nu rămână să zacă pe vecie în sertarul biroului meu. Romanul a ajuns astfel să vadă lumina tiparului. iar acum, spre marea mea bucurie, apare şi în limba română, în Republica Moldova.

L. N.: Dar în română v-au mai apărut cărţi şi anterior.

R. R.: Da, în România mi-a apărut, ba chiar de două ori, unul dintre romanele mele de mare succes, Vânzătorul de umor, care a fost bine ecranizat în anul 1986 de renumitul nostru regizor romane de roman raz in limba romanaJiří Krejčík. Romanul a fost tradus de bohemistul român Jean Grosu, care mai tradusese şi înainte din cehă în română multe titluri celebre, printre care şi pe Bravul soldat Švejk. A fost un traducător excelent, care a redat în română, pe lângă două piese de teatru ale mele, şi romanul meu psihologic In flagranti. La televiziunea cehă această istorie contemporană a fost abordată şi ca o piesă de cameră, de succes.

L. N.: Au influenţat cumva, domnule Roman Ráž, aceste traduceri relaţia dvs. cu România?

R. R.: Eu aș fi iubit România şi dacă romanele mele nu ar fi fost traduse în limba română. Ştiţi, România era marea iubire a părinţilor mei, care mergeau cu regularitate pe litoralul românesc, în staţiunea Carmen Sylva şi-mi povesteau multe despre ea. De aceea m-am îndreptat şi eu spre Marea Neagră spre sfârşitul anilor ´50, când a fost posibil. Acolo am făcut cunoştinţă cu marea! Am fost la Eforie, m-am îndrăgostit de Constanţa, unde Ovidius aştepta cu atâta dor corabia de la Roma, am admirat Bucureştiul, acel Paris al Estului, am cunoscut Braşovul, Alpii Transilvăneni. Mai mult decât atât, am mers chiar cu vaporul românesc „Transilvania” în Egipt, Liban şi Grecia. Ce splendoare!!

statiunea carmen sylva

Stațiunea Carmen Sylva

Cu românii mă întâlnisem mult mai demult, când eram copil. Era spre sfârşitul războiului, în localitatea balneară din Moravia, Luhačovice, pe care a eliberat-o armata română. Parcă văd şi acum cum îi întâmpinam pe soldaţii eliberatori şi-i îmbrăţişam cu recunoştinţă.

L. N.: V-aţi amintit de băile unde v-aţi petecut o parte a copilăriei. Iar eu ştiu bine că ultimele două cărţi ale dumneavoastră sunt dedicate staţiunilor balneare. Povestiţi despre timpul petrecut la băi.

R. R.: Prima din aceste cărţi se intitulează Aventuri la băi şi este despre bunica mea, care a ajuns în Moravia venind de la Viena, în 1903, a trăit la băi aventura Primului Război Mondial, dezmembrarea Imperiului Austro-Ungar şi bineînţeles şi o dramă de familie. Bunica a rămas în staţiune până la sfârşitul vieţii, aşa că noi, nepoţii ei, mergeam la ea şi respiram atmosfera de staţiune încă din copilărie. Acolo m-a prins şi sfârşitul războiului. A doua carte, intitulată Speranţe la băi, reprezintă continuarea destinului bunicii mele în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, deci într-o perioadă la fel de dramatică. Cartea sper să apară în mai 2015, cu prilejul aniversării a şaptezeci de ani de la sfârşitul acestui război groaznic. Bineînţeles că în ambele cărţi apar evenimente concrete, unele dintre ele le-am trăit chiar pe pielea mea.

Luhačovice Moravia

Luhačovice Moravia

L. N.: Aţi dori să le transmiteţi ceva cititorilor romanului dumneavoastră Faust moare de două ori?

R. R.: În primul rând aş dori să le mulţumesc pentru interesul pe care-l au pentru cărţile mele. Mă încurajează în convingerea că lumea e într-adevăr una singură iar oamenii, şi în alte colţuri ale ei, au griji şi bucurii asemănătoare şi se pot înţelege bine. Nu depinde decât ca ei să-şi dorească acest lucru. Fiecare carte tradusă este o pietricică în mozaicul lumii prietenoase în care oamenii se vor respecta reciproc sau chiar se vor iubi unii pe alţii.

Interviu realizat de Lidia Našincová

Praga

Avangarda revizitată, ediţia a IV-a: Avangarda românească

dada poems avangarda revizitata

eveniment liber sa spunMiercuri, 26 martie 2014 şi sâmbătă, 29 martie 2014, de la 20.00, la Cinemateca Eforie (Sala „Jean Georgescu”, Str. Eforie nr. 2, Bucureşti), va avea loc proiecţia celei de-a 4-a sesiuni din cadrul ediţiei dedicate avangardei cinematografice din România, în care vom difuza documentarele experimentale Dadascope (Hans Richter, 1961–1967), în care apar vocile lui Tristan Tzara şi Marcel Iancu, şi Duo pentru Paoloncel şi Petronom (Alexandru Solomon, 1994), lucrare ce prezintă prietenia artistică dintre Paul Celan şi Petru Solomon.

Proiecția din 26 martie va demara cu un scurt dialog cu regizorul şi artistul vizual Alexandru Solomon.

Duo pentru Paoloncel și Petronom, România, 1994, documentar, 28 min. 12 sec.

Scenariul, regia și imaginea: Alexandru Solomon. Cu: Adrian Ilea, Tomi Cristin.

Producători: Velvet Moraru / Fundaţia Arte Vizuale.

dadascope

Dadascope, SUA, 1961, documentar experimental, 39 min.

Scenariul, regia și imaginea: Hans Richter

Cu: J. Arp, M. Duchamp, R. Hausmann, R. Huelsenbeck, M. Janco, W. Mehring, H. Richter, K. Schwitters, T. Tzara, W. Vogel, G. Ribemont-Dessaignes

Producător: Hans Richter

Avangarda Europeană (1919–1939) în Arhiva Naţională de Filme a României

Cinemateca Eforie – Arhiva Naţională de Filme a României a lansat, începând cu 17 noiembrie 2012, un demers de revizitare a operelor cinematografice create de regizorii avangardei europene, cu scopul cercetării modului în care s-a constituit cultura vizuală autohtonă şi cultura filmului în perioada de dinainte şi de după naţionalizarea din 1948 a producţiei cinematografice din România, cât şi a filmelor deţinute de cinematografele locale. Prima ediţie a proiectului a cuprins avangarda cinematografică franceză, cea de-a doua ediţie a abordat avangarda sovietică, ediţia a treia s-a ocupat de avangardele germană şi olandeză.

Artişti: Tristan Tzara, Marcel Iancu, Paul Celan, Petre Solomon, Alexandru Solomon. Curator: Igor Mocanu. Organizatori: Cinemateca Eforie – Arhiva Naţională de Filme a României.

dada cinema eforie avangarda

În numărul din martie 1923, revista „Contimporanul” publica discret în paginile sale următorul anunţ: „Danezul Hans Richter răspunzând invitaţiei noastre ne comunica că în cursul lunii aprilie va putea veni personal să conducă aici rularea Filmului Abstract, cea mai desăvârşită expresie a artei moderne”. „În cursul lunii aprilie…”, adică peste numai câteva săptămâni de la publicarea informaţiei. Filmul abstract invocat aici nu putea fi decât Rhythmus 21 sau Film ist Rhythmus. Rhythmus 21, realizat de Hans Richter în 1921 şi urmat, la câţiva ani distanţă, de Rhythmus 23 (1923) şi Rhythmus 25 (1925). Că regizorul german a venit într-adevăr sau nu la Bucureşti nu ştim, aceasta e, de altfel, singura mărturie care-i anunţa venirea, ce ştim cu siguranţă e că începând din acest an, revista „Contimporanul” va semnala prompt fiecare nouă peliculă semnată de acesta şi va recomanda imediat fiecare număr al revistei „Go”. Malte Hagener, pe de altă parte, spune că totuşi Hans Richter ar fi trecut pe la Bucureşti în acea perioadă, aflat într-un turneu de proiecţii cinematografice în centrul şi estul Europei. Dadascope este ultima lucrare din filmografia lui Hans Richter, un documentar profund experimental, realizat în 1961 însă difuzat sporadic abia în 1967. Pelicula reprezintă o raritate absolută, concepută ca alternanţă de text poetic dadaist sau text teoretic, performat chiar de autori şi însoţit de imaginea în mişcare de cele mai multe ori congruentă cu arta video. Îi auzim, astfel, iar pe unii dintre ei îi şi vedem, pe Jean Arp, Marcel Duchamp, Raul Hausmann, Richard Huelsenbeck, Walter Mehring, Hans Richter, Kurt Schwitters, Virgil W. Vogel sau Georges Ribemont-Dessaignes. Între ei – iar asta e ceea ce justifica prezenţa lui Richter în cadrul ediţiei avangardei din România – îi descoperim, în două înregistrări inedite, pe Tristan Tzara şi Marcel Iancu. Primul performează poemul Mr. Antipyrine din La Premiére aventure céleste de M. Antipyrine (1916), Baba din Vingt-Cinq Poèmes (1918) şi Chanson dada din De nos oiseaux (1923) pe muzica lui Georges Auric, iar între Antipyrine şi Baba avem surpriza să-l auzim chiar pe Marcel Iancu performând un straniu Souvenirs, într-o franco-română curioasă, căreia r-ul extrem de palatal îi trădează autenticitatea. Cum spuneam, un document rar, comparabil poate numai cu pelicula The Storming of La Sarraz (1929), un film nedifuzat şi văzut astăzi numai de câţiva exegeţi. Ca şi până acum, am prefaţat eseul documentar al lui Hans Richter cu un alt eseu, semnat de Alexandru Solomon, care are în centru două figuri ale suprarealismului celui de-al doilea val: Paul Celan şi Petre Solomon. Însă Duo pentru Paoloncel şi Petronom (1994) se mai aseamănă cu Dadascope (1961) nu numai pentru că ambele sunt eseuri cu poezie performată, ci mai ales pentru efortul lor de a perpetua cultura memoriei şi într-un mod cât se poate de direct, de a o reactiva în percepţia contemporană.

Igor Mocanu, critic de artă, curator

Pentru parcursul întregului demers, vizitaţi: http://igormocanu.wordpress.com/tag/avangarda-revizitata/

Mai multe detalii: http://www.anf-cinemateca.ro/

Festivalul Naţional de Creaţie şi Interpretare „Mamaia Copiilor”

festival concurs mamaia copiilor

eveniment liber sa spunAsociaţia Culturală „Mamaia Copiilor”, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Ministerul Culturii, Societatea română de Radiodifuziune, Societatea Română de Televiziune, Primăria Municipiului Constanţa, Consiliul Judeţean Constanţa, Casa de Cultură a Sindicatelor Constanţa, Agenţia Internaţională „Euroconcert” organizează Festivalul Naţional de Creaţie şi Interpretare „Mamaia Copiilor”, ediţia a XIII-a, 8–15 iulie 2013.

Secţiunile: Interpretare / Creaţie.

Festivalul Naţional de Creaţie şi Interpretare „Mamaia Copiilor” este o manifestare artistică de nivel naţional, înregistrată la O.S.I.M., organizată de Asociaţia Culturală „Mamaia Copiilor”, având ca parteneri: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Societatea Română de Radiodifuziune, Societatea Română de Televiziune, Primăria Municipiului Constanţa, Consiliul Judeţean Constanţa, Casa de Cultură a Sindicatelor Constanţa, Agenţia Internaţională „Euroconcert” SRL. Festivalul se va desfăşura în perioada: 8–15 iulie 2013.

Concursul Festivalului: 11, 12, 13 iulie 2013 – Transmisie directă TVR2

Gala Laureaţilor: Duminică, 14 iulie 2013 – Transmisie directă TVR2

La Concursul de Creaţie şi Interpretare „Mamaia Copiilor” participă compozitori şi scriitori care doresc să creeze cântece inspirate din viaţa copiilor şi adolescenţilor, respectiv copii, adolescenţi, grupuri mici şi grupuri mari de interpreţi, ai căror părinţi sau îndrumători consideră că sunt talentaţi şi pregătiţi pentru acest gen de concurs.

concurs mamaia copiilor

Festivalul Naţional de Creaţie şi Interpretare „Mamaia Copiilor” cuprinde două concursuri:

Concursul de Interpretare: pentru interpreţi individuali, concursul este divizat în 4 categorii de vârstă:

• 4–6 ani

• 7–9 ani

• 10–12 ani

• 13–15 ani

Concursul de Creaţie – deschis compozitorilor şi scriitorilor profesionişti sau amatori, cuprinde 3 secţiuni:

• pentru copii mici – preşcolari

• pentru copii de şcoală – şcolari

• pentru adolescenţi – (până în 16 ani)

Premiile Festivalului şi diverse recompense:

Pentru participanţii la Concursul de Creaţie se instituie la fiecare ediţie următoarele recompense:

• acordarea de menţiuni;

• acordarea de trei premii principale ( I, II şi III ) pentru fiecare grupă;

• acordarea Trofeului „Aurel Manolache” celei mai bine notate melodii a secţiunii de creaţie.

Pentru participanţii la Concursul de Interpretare se instituie următoarele premii:

• menţiuni pentru fiecare categorie de concurs;

• premiile I, II, şi III pentru fiecare grupă din concurs;

• acordarea Trofeului „Aurel Manolache” interpretului care a obţinut cea mai mare medie, indiferent de categoria de vârstă la care a concurat.

• pentru interpretare grupuri vocale, vor fi decernate premiile I, II și III, iar pentru cel mai bine notat grup se decernează Trofeul „Tomis”.

Alte detalii despre Regulament: http://www.mamaiacopiilor.ro/regulament.html

Tabăra Muzicală „FEST 2013 – Eforie”

• În perioada Festivalului „Mamaia Copiilor” 2013, la Eforie-Nord se organizează Tabăra muzicală de vară „FEST 2013 – Eforie” şi Atelierul Muzical.

Detalii privind Programul Taberei muzicale: http://www.mamaiacopiilor.ro/diverse.html

mamaia-copiilor 2013 informatii

Concurenţii promovaţi în etapa finală a Festivalul Naţional „Mamaia Copiilor”, Ediţia a XIII – 2013, 11–14 iulie 2013

Secţiunea Interpretare:

• Grupa I (4–6 ani):

1. ALDEA ANDREEA-LAVINIA – Piatra Neamţ

2. CRIŞAN PATRICIA-MELANIA – Cluj-Napoca

3. ŞOBACHI GABRIEL – Botoşani

4. DRENEA CRISTINA-MARIA – Buzău

5. ŞTEFAN MARIA-ECATERINA – Bucureşti

6. MIC DIANA – Botoşani

7. LEPĂDATU OLIVER-MENA – Bucureşti

8. IORGU LUCA-ADRIAN – Petreşti-Pădure, IF

9. DINU ANDREEA-IULIANA – Buzău

10. GEORGESCU ALEXANDRA – Buzău

• Grupa a II-a (7–9 ani)

1. BRĂDOAIA ALEXIA – Piatra Neamţ

2. IVAN ADRIAN-ŞTEFAN

3. IVAN ANA-MARIA-DARIA – Bucureşti

4. MÂŢĂ CLARA – Bucureşti

5. RUS GEORGE-MARIO – Sanmartin, BH

6. OUATU GERARD-DAMIAN – Piatra Neamţ

7. DIMONU DAVID – Bucureşti

8. RUSU MARIA-RALUCA – Bucureşti

9. FLOREA BEATRICE-MARIA – Iaşi

10. IVANOV ANASTASIA – Bucureşti

11. CIUDIN IZABELA -ELENA – Piatra Neamţ

12. ISOPESCU ANA – Bucureşti

13. RADU RAMONA – Craiova

14. POPA DAVID – Braşov

15. NEGHINĂ CĂTĂLINA-ANDREEA-MARIA – Oneşti

• Grupa a III-a (10–12 ani):

1. ARNAOUT OMAR – Bucureşti

2. PRIPON MARA – Bucureşti

3. ANDRIAN MIHAIL-COSMIN – Călăraşi

4. CIOBOTARU PATRICIA-CASANDRA-DENISA – Oradea

5. DIMA DENISA-LUIZA – Popeşti Leordeni, IF

6. PÎNZARU MIRUNA-ANDREEA – Bucureşti

7. BAHRIN DARIA – Iaşi

8. HASNA ELENA-BEATRICE – Târgu Jiu

9. BÂRZU DENISA – Iaşi

10. PÎRVU ALEX-ANDREI – Piteşti

11. STĂNCIULESCU ANA – Măgurele, IF

12. FILIPOIU ELEONORA-MARIA – Slobozia, IL

13. MARZAVAN VANESSA-CHRISTINA – Bucureşti

14. URTOI ALEXIA – Iaşi

15. POPA AMALIA-IOANA – Oradea

16. MITU ALEXANDRA – Bucureşti

• Grupa a IV-a (13–15 ani):

1. ARDELEAN IOANA-LARISA – Popeşti, BH

2. BĂCILĂ ILINCA-MARIA – Cluj-Napoca

3. TEACĂ MIHAI – Făgăraş

4. CRISTEA ALEXANDRU-ANTONIUS – Oradea

5. CONSTANDIN ANDREEA-IULIA – Constanţa

6. BUCŞĂ ANA-MARIA – Botoşani

7. PÂRVU DENISA-ANDREEA – Călăraşi

8. HANUSEAC EDUARD-NICOLAE – Suceava

9. FĂRCANE RADU-TOMA – Feleacu, CJ

10. AMZARU GABRIELA – Călăraşi

11. CRIŞAN DARIA – Bucureşti

• Grupuri mici:

1. TRIO ARTI’S – Cluj Napoca

2. SWEET K & D – Bucureşti

3. ALVA GIRLS – Bucureşti

4. EDY şi ALEXIA – Iaşi

5. DUO M – Galaţi

6. ROLISONG – Bucureşti

7. COLOURS – Iaşi

8. N şi D – Constanţa

• Grupuri mari:

1. VOCES – Galați

2. GRUPUL MELODY – Botoșani

3. ALLEGRETTO – Târgu Mureș

mamaia copiilor

Detalii rezultate Secţiunea Creaţie:

http://www.mamaiacopiilor.ro/rezultate2013.html

Detalii rezultate Secţiunea Creaţie: 
http://www.mamaiacopiilor.ro/rezultate2013.html

Informaţii suplimentare legate de Festivalul Naţional „Mamaia Copiilor” şi Programul Festivalului 2013, pe site-ul: www.mamaiacopiilor.ro sau la tel. 0723.270.960.

Asociaţia Culturală „Mamaia Copiilor”, Constanţa,Oficiul poştal 1, C.P.88 – Telefon: 0723.270.960
Director Festival „Mamaia Copiilor”: Liviu Manolache

E-mail: ac.mamaia_copiilor@yahoo.com 
Web: http://www.mamaiacopiilor.ro