Recital Dan Cavassi – Viniciu Moroianu

Marți, 11 decembrie 2012, la ora 17.00, în Sala „Mircea Eliade” a Bibliotecii Metropolitane din București (Sediul central, str. Tache Ionescu nr. 4, lângă Piața Amzei) va avea loc recitalul violoncelistului Dan Cavassi și al pianistului Viniciu Moroianu. În program: Claude Debussy, Sonata pentru violoncel și pian, în re minor de Claude Debussy și Sonata nr. 1 în mi minor pentru violoncel și pian, op. 38 de Johannes Brahms. Prezintă: Costin Tuchilă. Recitalul este programat în cadrul Stagiunii camerale a Bibliotecii Metropolitane București, „După-amiaza unui interpret”. Fondator: Mirela Zafiri. Intrarea este liberă.

Dan Cavassi

Născut la București, în 5 iunie 1950, fiu al dirijorului şi compozitorului Liviu Cavassi, reprezentând astfel a patra generaţie de muzicieni ai familiei, Dan Cavassi a urmat cursurile Liceului de Muzică „George Enescu” din București, la clasa profesorilor Paul Ochialbi şi George Cocea. La Academia de Muzică din București a studiat la clasa prof. George Iarosevici. După încheierea studiilor, lucrează la Paris cu Antonio Janigro, apoi la Geneva cu Pierre Fournier. Din 1984 este prim-violoncelist al Filarmonicii „George Enescu”, unde activează şi în prezent. În paralel cu activitatea în orchestră sau cu apariţiile solistice, este membru permanent al prestigiosului Cvartet „Muzica”, cu care concertează în toată lumea, participând la festivaluri renumite, precum cele de la Salzburg, Bregenz, Roma, Paris, La Rochelle, Belgrad, Edinburg, Cracovia, Bruxelles ș.a. În 1980 pune bazele Cvartetului „Pro Muzica”, recunoscut imediat prin obţinerea mai multor premii naţionale și internaţionale. În tot acest timp a apărut și ca solist în recitaluri cu pian, diverse formații camerale sau împreună cu orchestrele bucureştene (Filarmonica „George Enescu”, Orchestra de Cameră Radio), precum şi cu orchestrele filarmonice din alte oraşe ale ţării (Bacău, Sibiu, Ploiești ș.a.).

Palmaresul său mai cuprinde înregistrări discografice și numeroase înregistrări la radio și televiziune. Între acestea, se cuvine amintită o apreciată versiune a celor două Sonate pentru violoncel și pian de Johannes Brahms, realizată în studiourile Radiodifuziunii Române, împreună cu pianistul Cristian Petrescu. Alături de muzica clasică, Dan Cavassi interpretează în mod curent muzică modernă şi contemporană, colaborând în calitate de solist cu prestigioase formaţii şi orchestre din străinătate, ca Opera din Bonn, Neues Theater für Musik Bonn, „Festival Ensemble” Heidelberg, „Profectio initiative” Freiburg, Ansamblul „Phoenix” din Basel, „Ensemble für Neue Musik” din Zürich etc., împreună cu care a realizat şi înregistrări pentru radio şi CD-uri.

Este membru fondator al ansamblului „devotioModerna” (2005). Împreună cu clarinetistul Cristian Mancaș și pianistul Viniciu Moroianu, a pus bazele trio-ului „Pro musica” în 2010.

În 2004 Președinția României i-a decernat Meritul Cultural clasa I.

Viniciu Moroianu

Viniciu Moroianu s-a născut la Bucureşti, în anul 1962, într-o familie de muzicieni. A absolvit Liceul de Muzică „George Enescu” la clasa prof. Marta Paladi, iar în 1985 Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, unde a studiat cu prof. Gabriel Amiraş. De asemenea, a studiat pe parcursul mai multor ani cu maeştrii Constantin Bugeanu, Pascal Bentoiu, Doru Popovici. A fost distins cu Premiul I la competiţii naţionale în 1973, 1977 şi 1978, este laureat al concursurilor internaţionale de la Paris („Guilde française des artistes solistes”, 1979) şi Bucureşti („George Enescu”, 1991). De asemenea, a fost distins cu Premiul Colegiului Criticilor Muzicali pe anul 1981 pentru interpretarea Sonatei a III-a pentru pian de George Enescu şi cu Premiul Fundaţiei „Dinu Lipatti” pentru restituirea şi prezentarea în concert, în 1992, a Fanteziei op. 8 de Dinu Lipatti. A susţinut primul său recital la vârsta de 10 ani, iar patru ani mai târziu a debutat ca solist cu orchestra. Activitatea sa artistică include peste 700 de apariţii scenice, în recitaluri, concerte camerale şi ca solist cu orchestra. Are un repertoriu vast, incluzând prime audiţii şi lucrări ample mai rar abordate. Ca partener de lied, a colaborat cu solişti vocali precum Eduard Tumagian, Leontina Văduva, George Emil Crăsnaru şi Georgeta Stoleriu. A concertat cu toate orchestrele filarmonicilor din ţară şi a susţinut numeroase recitaluri şi concerte camerale. Ca student, a debutat cu Orchestra Filarmonicii „George Enescu” în 1983 şi a susţinut primul recital la Ateneul Român în 1985. A participat la festivalurile internaţionale „George Enescu” (1985, 1995, 2003, 2005, 2007 şi 2009), „Dinu Lipatti” (1993, 1995, 1997), precum şi în Slovacia (1990), Austria (1991), Costa Rica (1993). A întreprins turnee în Grecia, Ungaria, Bulgaria, Ucraina, Franţa, Italia, Germania, Moldova, Spania, Belgia, Danemarca, Luxemburg. A însoţit Filarmonica „George Enescu” ca solist în turneul de la Chişinău din noiembrie 1996. Printre transmisiile concertelor sale în direct se numără cele de la Radio Bartók Budapesta (1995) şi prin UER (1995, 2007).

A realizat înregistrări la Radio şi Televiziune, precum şi la Electrecord (Sonatele pentru violoncel și pian de Brahms, cu Attila Szekely, 1982 şi Sonata a III-a pentru pian de Enescu, 1988). În 1998 i-a apărut un CD cu înregistrarea din concert la „Agora”, Grecia. În 2003 a realizat ediţia critică a cadenţelor compuse de Dinu Lipatti (Editura Muzicală, 2003). Din 2003 este solist invitat permanent la Filarmonica „Ion Dumitrescu” din Râmnicu Vâlcea, alături de care realizează integrala lucrărilor concertante pentru pian de Beethoven. Viniciu Moroianu este membru fondator al Societăţii Române Mozart (1991). În 2005 a obţinut titlul de doctor în muzică cu teza Două secole de gândire componistică reflectate în creaţia pentru pian solo a lui Dinu Lipatti. În prezent este conferenţiar universitar la Catedra de pian principal a Universităţii Naţionale de Muzică din București. „În generaţia lui, este poate chiar primul. Îi întrevăd un viitor strălucit în arta pianistică.” (Valentin Gheorghiu, Radio România, 1998).

Francisco de Goya, La Marquesa de Santa Cruz, 1805

In memoriam Mirela Zafiri

Cea de-a patra Stagiune Camerală a Bibliotecii Metropolitane București, „Luni la ora 5 – După-amiaza unui interpret” se va deschide luni, 29 octombrie 2012, la 17.00, cu un medalion In memoriam Mirela Zafiri. Participă: Georgeta Stoleriu, Doru Popovici, Florin Rotaru, Costin Tuchilă, care vor evoca personalitatea artistică a sopranei Mirela Zafiri (26 noiembrie 1969, Lugoj–27 august 2012, București). Vor fi vizionate fragmente din spectacole de operă interpretate de Mirela Zafiri (I Capuletti ed I Montecchi de Bellini, Fiica regimentului de Donizetti ș.a.) și vor fi ascultate înregistrări discografice cu arii din opere și lieduri.

Evenimentul va avea loc în Sala „Mircea Eliade” a Bibliotecii Metropolitane București, Sediul central, str. Tache Ionescu nr. 4 (lângă Piața Amzei). Intrarea este liberă.

Mirela Zafiri a inițiat și organizat Stagiunea Camerală „Luni la ora 5 – După-amiaza unui interpret”, a Bibliotecii Metropolitane București, proiect căruia i s-a dăruit cu generozitate începând din 2009, realizând pe lângă recitaluri și concerte camerale foarte apreciate, medalioane dedicate unor mari personalități ale muzicii românești și promovând tineri interpreți. Aceeași structură a stagiunii va fi păstrată în continuare, cu concerte și medalioane dedicate unor mari interpreți, din octombrie până în iunie, în ultima zi de luni a fiecărei luni.

Una dintre cele mai expresive voci de soprană lirică din ultimele decenii, muzician cu o pregătire excepțională și vastă cultură generală, acoperind mai multe domenii artistice, Mirela Zafiri a studiat pianul, viola şi chitara încă din primii ani de şcoală, în orașul natal. În 1997 a absolvit Universitatea de Muzică Bucureşti, la clasa prof. univ. Georgeta Stoleriu, luîndu-și apoi masteratul (1999) și doctoratul la aceeași universitate (2008). A urmat cursuri de măiestrie cu Georgeta Stoleriu (Izvorul Mureşului, 1994, Piatra Neamţ, 1996), Mariana Nicolesco (Brăila, 1998), Toma Popescu (Viena, 1999), Ionel Pantea (Budapesta, 2000). Registrul său amplu, ajungând cu lejeritate la notele supraaacute, dar şi cu disponibilităţi expresive în registrul grav, timbrul distinct şi talentul actoricesc au impus-o într-un repertoriu divers din punct de vedere stilistic. Mirela Zafiri a acoperit rapid, cu profesionalitate şi dăruire o paletă largă de roluri şi genuri, de la operă (25 de roluri) la operetă (5 roluri), de la recitaluri de lied (peste 70 de recitaluri, în cadrul cărora 34 prime audiţii de lied românesc) la concerte vocal-simfonice (15 titluri) şi chiar jazz simfonic (7 concerte). A susţinut peste 130 de concerte de arii cu orchestră în Italia, România şi Spania şi a înregistrat 7 CD-uri: Laurențiu Profeta, 7 Cântece pe versuri de Mihai Eminescu (2001), Alexandra Cherciu, Eternități de-o clipă, Bega Blues Band Timișoara, George Enescu, 7 Cântece pe versuri de Clément Marot, Mihail Jora, Lieduri (premieră în viaţa muzicală românească), Colinde pentru mama (2009), Nicolae Coman, Lieduri și poeme (2010). Cântecele lui Laurențiu Profeta în interprertarea Mirelei Zafiri au fost folosite în muzicalul radiofonic Mihai Eminescu – Veronica Micle. Replici (2001), pe un scenariu de Pușa Roth și Costin Tuchilă.

Mirela Zafiri a publicat volumul Fenomenul Mozart (2006) și este autoarea unui amplu studiu despre liedul românesc, încă inedit.

A fost invitată la numeroase festivaluri naţionale şi internaţionale, cât şi pe scenele operelor şi filarmonicilor din toată ţara. Mirela Zafiri are peste 230 de minute de înregistrări radio. A fost laureată a festivalurilor-concurs de lied „Mihail Jora” (Bucureşti, 1998) şi „Ionel Perlea” (Slobozia, 1999), a fost distinsă cu Premiul Actualităţii Muzicale pe anul 2000 pentru lied. A câştigat Premiul I la Concursul European Euterpe Taranto (Lama, Italia, 2002), Premiul I la Concursul Città’ di Castelfidardo (Ancona, Italia, 2003), Marele Premiu şi Trofeul de Aur la Festivalul Artelor Pyongyang (Coreea, 2003), Premiul de Excelenţă la Festivalul Naţional al Liedului Românesc (Braşov, 2003), Marele Premiu şi Trofeul „Crizantema de Aur” (Târgovişte, 2004).

Prim-solistă a Operei din Braşov în ultimii ani, Mirela Zafiri a avut o predilecţie aparte pentru lied, de la creaţia clasică şi romantică la cea de astăzi. Cultura muzicală vastă, dublată de pregătirea sa teoretică şi de o deschidere rară spre zone stilistice complet diferite, cât şi tehnica vocală de excepţie i-au dat posibilitatea de a aborda cu succes deopotrivă opera şi opereta, repertoriul vocal-simfonic şi cel cameral, dar şi jazz-ul sau stilurile „de graniţă”, gen clasic-pop, cum sunt cântecele pe versuri eminesciene ale lui Laurenţiu Profeta, precum şi numeroase lucrări scrise de compozitori contemporani, interpretate în primă audiţie. Vocea sa atât de limpede, cu acute bine timbrate, reuşind să nu fie niciodată stridente, plină de energie, dar şi capabilă de rafinamente extreme, avea o bogăţie de nuanţe şi o elasticitate aparte, observată de comentatori în multe dintre rolurile pe care le-a interpretat: Rosina din Bărbierul din Sevilla de Rossini, Norina din Don Pasquale, Lucia din Lucia di Lamermoor, Maria din Fiica regimentului, Adina din Elixirul dragostei de Donizetti, Amina din La Sonnambula, Giulietta din I Capuletti ed I Montecchi de Bellini, Juliette din Roméo et Juliette de Gounod, Donna Anna din Don Giovanni de Mozart, Musette din Boema de Puccini etc. Se adăugau la aceste calități dicţia foarte bună, jocul scenic expresiv, gestica sugestivă, fără exagerări şi mereu cu acoperire muzicală.

Mirela Zafiri în rolul Musettei din Boema de Puccini, Opera din Brașov

„Muzicalitate, sensibilitate bine dezvăluită, aplomb şi farmec scenic, frazare bine controlată, inteligenţă evidentă”– o caracteriza pe Mirela Zafiri profesoara sa Georgeta Stoleriu.

„Mirela Zafiri, o voce bine timbrată, cu un acut sigur şi o tehnică foarte bună, cu elemente definitorii de dicţie şi frazare în maniera de reliefare a fiecărui cuvânt, dar şi o apariţie încântătoare a cucerit spectatorii prin sinceritatea, sensibilitatea, strălucirea şi culoarea cântului său.” (Anca Florea, „Actualitatea Muzicală”, 1999).

În Rosalinda din Liliacul de Johann Strauss, Opera din Brașov

„Mirela Zafiri, eleganţă şi farmec, de o muzicalitate deosebită, a încântat publicul cu vocea sa cristalină ce o aseamănă pe drept cuvânt cu o veritabilă privighetoare.” (VIP, 2001).

„Vocea ei cristalină este dublată de o tehnică stăpânită cu fermitate şi în egală măsură de o mare putere de muncă. Atrage atenţia prin seriozitatea ei exemplară, prin nobleţea şi accentuata sensibilitate a tălmăcirilor generând o atrăgătoare policromie de nuanţe.” (Doru Popovici, Radio România Muzical, 1999).

Costin Tuchilă

Ultimul concert din cadrul Festivalului Internațional al Orchestrelor Radio, „RadiRo”

Prima ediție a Festivalului Internațional al Orchestrelor Radio, „RadiRo” se va încheia sâmbătă 29 septembrie 2012, cu al doilea concert al Orchestrei Simfonice BBC – Sala Palatului din București, ora 19.30. Ca și vineri, 28 septembrie, la pupitru se va afla dirijorul finlandez Jukka-Pekka Saraste. Solist: Dan Grigore. Progamul cuprinde: Rapsodia nr. 2 în Re major, op. 11 de George Enescu, Rapsodia pe o temă de Paganini pentru pian și orchestră, op. 43 de serghei Rahmaninov și Simfonia nr. 4 în do minor, op. 43 de Dmitri Şostakovici.

Dan Grigore

Pianist, profesor universitar, eseist, om de radio şi televiziune, Dan Grigore (n. 6 august 1943, București) a început sa studieze pianul și teoria muzicală la vârsta de 6 ani, continuându-și studiile cu Florica Musicescu (pian) și Mihail Jora (armonie și compozitie), profesor al lui Dinu Lipatti și prieten apropiat al lui George Enescu. În perioada 1962–1964 studiază la Conservatorul Rimski-Korsakov din Sankt Petersburg, la clasa profesoarei Tatiana Kravcenko. Între 1965–1967 își continuă studiile la Universitatea Națională de Muzică din București, unde din 1966 studiază sub îndrumarea Cellei Delavrancea, cu care va colabora și cu care va stabili o prietenie artistică de lungă durată. Între 1969–1970, la recomandarea lui Mihail Jora, primește Bursa Herder și studiază la Academia de Muzică din Viena (clasa profesorului Richard Hauser).

Isaac Levitan, Lac, 1900

Dan Grigore este o prezenţă marcantă în peisajul cultural românesc şi internaţional. Profesor căutat şi respectat, formator de şcoală, a susţinut permanent pe tinerii săi discipoli, dintre care mulţi sunt acum nume cunoscute. Prin prestigiul şi preocupările sale extrem de vaste a reuşit să reunească, în spectacole de neuitat, nume de frunte ale culturii romane: muzicieni, cineaşti, actori, scriitori, filosofi. Același prestigiu și credibilitatea sa l-au făcut să contribuie, alături de elitele culturale ale ţării, la momente politice de importanţă istorică pentru reclădirea României democratice.

Critica internaţională l-a așezat în rîndul marilor pianişti ai lumii.

Pentru publicul din țară, toate concertele festivalului vor fi transmise în direct pe frecvențele în FM ale posturilor Radio România Cultural și Radio România Muzical și online pe www.radioromaniacultural.ro și www.romaniamuzical.ro.

Programul complet al festivalului poate fi consultat pe site-ul oficial:  www.radirofestival.ro.

Costin Tuchilă

Primul concert al Orchestrei Simfonice BBC

Penultima zi a Festivalului Internațional al Orchestrelor Radio, „RadiRo”, vineri 28 septembrie 2012, vă propune un concert la Sala Radio, susținut de Orchestra de Cameră Radio (ora 17.00) și primul dintre cele programe ale Orchestrei BBC, aflată sub conducerea dirijorului Jukka-Pekka Saraste (Sala Palatului, ora 19.30).

La Sala Radio, dirijorul Paul Meyer a ales două lucrări de Felix Mendelssohn-Bartholdy. Prima, un opus concertistic mai rar cântat dar care, cel puțin în ultima vreme, a intrat în repertoriile curente: Concertul pentru vioară, pian şi orchestră de coarde în re minor, pe care îl vom asculta în versiunea violonistei Isabelle van Keulen și a pianistei Luiza Borac. A doua piesă din program este Simfonia nr. 3 în la minor, „Scoţiana”, op. 56.

Orchestra Simfonică BBC, una dintre atracțiile acestei prime ediții a festivalului, va cânta la București și cele două Rapsodii române de George Enescu. Prima, Rapsodia în La major, op. 11, în deschiderea concertului de vineri, care mai cuprinde Fantezia scoțiană pentru vioară și orchestră, op. 46 de Max Bruch și Simfonia nr. 9 în Do major, D 944 de Franz Schubert. Solistă: Viviane Hagner.

Orchestra Simfonică BBC a jucat un rol important în viaţa muzicală britanică, încă de la înfiinţarea ei, în anul 1930. Reprezintă coloana vertebrală a BBC Proms, susţinând aproximativ 12 concerte pe an, inclusiv concertele de deschidere şi închidere ale festivalului şi este Orchestră Asociată a „Barbican Center”.

Orchestra BBC este profund ataşată de muzica secolului XX şi de cea contemporană, interpretări recente incluzând lucrări comandate şi premiere compuse de Graham Fitkin, Harrison Birtwistle, Unsuk Chin, Marc-André Dalbavie, Peter Eötvös, Brian Ferneyhough, Detlev Glanert, Kaija Saariaho Judith Weir.

În stagiunea 2010-2011 Orchestra BBC a sărbătorit cea de-a 80-a sa aniversare cu un bogat repertoriu. Stagiunea 2011-2012 oferă publicului un program la fel de divers, cu lucrări importante printre care ciclul simfonic Sibelius, opera lui Dvořák, The Jacobin, avându-l ca dirijor pe Jiří Bělohlávek, un concert cu Rufus Wainwright, A Child of our Time a lui Tippett și Belshazzar’s Feast a lui Walton, Total Immersion Days, dedicat muzicii lui Brett Dean, Jonathan Harvey si Arvo Pärt, lucrări solicitate precum şi premiere ale unor compozitori precum Kaija Saariaho, Einojuhani Rautavaara, Jiří Kadeřabek, Alexander Goehr şi Rebecca Saunders.

Orchestra Simfonică BBC lucrează în repetate rânduri cu dirijorul său principal Jiří Bĕlohlávek, dirijorul David Robertson, invitat principal, dirijorul laureat Sir Andrew Davis şi Oliver Knussen, colaboratori.

Foarte importante pentru orchestră sunt înregistrările de studio pentru BBC Radio 3, aflat la sediul orchestrei din Maida Vale. Unele dintre acestea pot fi accesibile publicului. În plus, OS BBC înregistrează pentru câteva case de discuri comerciale. Cântând în întreaga lume, programul curent de turneu include apariţii la festivaluri internaţionale precum Prague Spring, Kissinger Sommer şi Berlin Festivals.

Majoritatea concertelor sunt transmise la BBC Radio 3, transmise live online şi disponibile timp de 7 zile prin intermediul programului BBC iPlayer, şi o parte sunt transmise tv, oferind astfel OS BBC cea mai mare audienţa faţă de orice altă orchestră din Mare Britanie.

Orchestra este implicată în dezvoltarea educaţiei muzicale. Printre proiectele în curs de desfăşurare se află programul OS BBC Family Music, care introduce muzica clasică live în viaţa familială, programul OS BBC Student Zone şi programul de mare succes OS Family Orchestra, care se desfăşoară, pe lângă alte locaţii, în şcolile locale. Programul de introducere în compoziţie Total Immersion asigură de asemenea un bogat material pentru munca educaţională; alte planuri de extindere includ în perspectivă parteneriate cu Barbican şi Hammersmith & Fulham – servicii muzicale, Colegiul Royal de Muzică şi Scoala Guildham de Muzică & Drama.

Gustav Klimt, Pădure de mesteceni I, 1902

Jukka-Pekka Saraste s-a impus ca unul dintre dirijorii remarcabili ai generației sale, dovedind deosebita profunzime muzicală. Născut în Lahti, Finlanda în 1956, el şi-a început cariera ca violonist înainte de a începe pregătirea pentru arta dirijorală cu Jorma Panula la Academia Sibelius din Helsinki. Activ în încercarea de a aduce impune creația compozitorilor finlandezi, cum ar fi Kaija Saariaho, Magnus Lindberg şi Esa Pekka Salonen, în repertoriul concertistic internaţional, Saraste, are. de asemenea, o afinitate specială pentru muzica romantismului târziu.

Din august 2006 a deţinut funcţia de prim-dirijor al Filarmonicii din Oslo. La începutul stagiunii 2010–11, a devenit dirijor-şef al Orchestrei Simfonice a Radiodifuziunii din Köln (WDR). Funcţiile sale anterioare includ pe cel de prim-dirijor coordonator al Orchestrei Simfonice a Radiodifuziunii Finlandeze (1987–2001) şi al Orchestrei din Toronto (1994–2001), precum şi prim dirijor invitat al Orchestrei Simfonice BBC (2002–2005). El a fost, de asemenea, consultant artistic al Orchestrei Simfonice din Lahti şi a fondat Orchestra de Cameră Finlandeză a Festivalului anual Tammisaari.

Jukka-Pekka Saraste

A dirijat orchestre importante din America de Nord, London Philharmonic, Royal Concertgebouw, Rotterdam Philharmonic, Köln Radio (WDR) Symphony, Bavarian Radio Symphony, Munchen Philharmonic, Viena Symphony, Swedish Radio Symphony, precum şi Filarmonica della Scala, Orchestra RAI din Torino şi Orchestre Philharmonique de Radio France. La Festivalul din Salzburg din 2005, a dirijat Staatskapelle din Dresda. În 2007 a dirijat Filarmonica din Oslo la Festivalul „Enescu” din Bucureşti, iar în 2009, a vizitat toate capitalele muzicale europene, cu Filarmonica din Oslo şi violonista Anne-Sophie Mutter. În timpul stagiunii 2010–11 a prezidat o producţie de mare succes cu opera Turandot de Puccini, la Opera Regală Daneză. Recent, a dirijat prima lucrare din programul concertului de deschidere de la Helsinki, în noua sală de concerte.

Bogata discografie a lui Jukka-Pekka Saraste include integrala simfoniilor de Sibelius şi de Nielsen cu Orchestra Simfonică a Radiodifuziunii Finlandeze precum şi lucrări de Bartók, Dutilleux, Musorgski şi Prokofiev, cu Orchestra Simfonică din Toronto. Cu Filarmonica din Oslo, în anul 2008, a lansat DVD-ul orchestrei cu înregistrări ale Simfoniilor I şi V de Sibelius.

Născută în Munchen, violonista Viviane Hagner a primit aprecieri excepţionale pentru muzicalitatea sa extrem de inteligentă şi pasiunea pentru artă. Susţine concerte alături de cele mai mari orchestre ale lumii, precum şi recitaluri de muzică de cameră la festivaluri internaţionale. „Eechilibru şi siguranţă magnifică” (The Times); „un recital ce te cutremură, o interpretare plină de măiestrie ce afişează tehnică şi artă” (Washington Post).

De când şi-a făcut debutul internaţional, la vârsta de 12 ani, un an mai târziu participând la legendarele „concerte de legătură” alături de Filarmonicile din Israel şi Berlin (dirijate de Zubin Mehta la Tel Aviv), Viviane Hagner a dobândit profunzime şi maturitate în interpretare, reflectate în prezenţa ei scenică.

Viviane Hagner

Viviane Hagner este un susţinător fervent al muzicii noi, neglijate şi nedescoperite. În 2002, Viviane a interpretat în premieră mondială Concertul de vioară al lui Unsuk Chin, împreună cu Kent Nagano, pe care acum l-a înregistrat pentru casa de discuri canadiană Analekta, iar în această stagine va susţine concerte împreună cu Orchestra Philharmonia şi Esa-Pekka Salonen la Royal Festival Hall.

Stagiunea în curs de desfăşurare include debutul său alături de Orchestra Cleveland, de asemenea, un concert la Carnegie Hall şi un turneu în America de Nord împreună cu Orchestra de cameră Orpheus, apariţii cu National Arts Center Orchestra şi Pinchas Zukerman în Ottawa, numeroase concerte în Germania cu orchestre ca Gürzernich-Orchester Köln şi MDR-Sinfonieorchester Leipzig şi recitaluri de muzică de cameră la Frankfurt Alte Oper, la Amsterdam Concertgebouw şi la Queen Elizabeth Hall, Londra.

Înregistrările Concertelor de vioară nr. 4 și 5 de Vieuxtemps sunt disponibile la Casa de discuri Hyperion, iar primul ei recital înregistrat include lucrări solo de Bartók, Hartmann şi Bach.

Viviane Hagner cântă pe un Sasserno Stradivarius din 1717, împrumutat cu generozitate de către Nippon Music Foundation.

Pentru publicul din țară, toate concertele festivalului vor fi transmise în direct pe frecvențele în FM ale posturilor Radio România Cultural și Radio România Muzical și online pe www.radioromaniacultural.ro și www.romaniamuzical.ro.

Programul complet al festivalului poate fi consultat pe site-ul oficial:  www.radirofestival.ro.

Abonamentele și biletele pentru Festivalul RadiRo s-au pus în vânzare în rețeaua și pe site-ul Eventim (www.eventim.ro), respectiv pe site-ul oficial al festivalului  – www.radirofestival.ro.

Costin Tuchilă

Promenadă muzicală între Paris și București

Soliști ai Filarmonicii „George Enescu” și muzicieni români stabiliți la Paris se întâlnesc pe scena Ateneului Român (Sala Mare) sâmbătă, 16 iunie 2012, ora 19.00, pentru un eveniment special: Promenadă muzicală de la Paris la București, un regal muzical cu piese purtând semnătura compozitorilor francezi contemporani cu Enescu. Evenimentul este organizat de Filarmonica „George Enescu” în parteneriat cu Institutul Cultural Român.

Interpretează: Fernand Iaciu (vioară), Micaela Mingheraș-Couture (soprană), Andrei Licareț (pian), Ionuț Bogdan Ștefănescu (flaut), Emil Vișenescu (clarinet), Horia Maxim (pian).

În program: Françaix – Thème avec variations (soprană, clarinet și pian), Debussy – Clair de lune (pian), Chausson – Poème op. 25 (vioară, pian), Enescu – Cantabile și Presto (flaut, pian), Poulenc – Sonate (clarinet, pian), Saint-Saëns – Violons dans le soir (soprană, vioară, pian), Saint-Saëns – Une flûte invisible (soprană, flaut, pian), Ravel – Tzigane (vioară, pian), Ravel – La flûte enchantée (Shéhérazade) (soprană, flaut, pian), Debussy –Trois préludes (pian), Fauré – Fantaisie (flaut, pian), Spohr – 6 Deutsche Lieder (soprană, clarinet, pian).

Biletele – în valoare de 30, 25 si 20 lei – au fost puse în vânzare la casa de bilete a Ateneului Român.

Violonistul francez de origine română Fernand Iaciu a studiat sub îndrumarea lui George Manoliu, Daniel Podlovski și Galina Barinowa. A debutat alături de Filarmonica „George Enescu”, în același timp având și o bogată activitate concertistică, fiind membru al Cvartetului „Philarmonia”. S-a stabilit la Lille în 1982, iar doi ani mai târziu a devenit prim-violonist al Orchestrei Naționale din Lille, alături de care a cântat sub bagheta unor mari dirijori. A fost invitat ca solist al Orchestrei de Cameră din Auvergne, l’Orchestre de Montpellier et l’Orchestre Philharmonique du Luxembourg. Din 1986 este liderul Cvartetului „Lalo”, alături de care a efectuat numeroase turnee în Italia, Marea Britanie, Germania și a participat la festivaluri în compania unor importanți soliști, și din același an predă vioara la Conservatorul Național din Lille.

Născută în România într-o familie de muzicieni, Micaela Mingheraș a studiat canto la Conservatorul din București, sub îndrumarea prof. Arta Florescu. A debutat pe scena Operei din Galați în rolul Gilda din Rigoletto și a apărut ulterior în numeroase roluri ca invitată a Operei din Timișoara, Cluj-Napoca și București. Stabilită în Franța, și-a continuat cariera lirică sub bagheta unor renumiți dirijori precum Richard Bradshaw, Guy Condette, Cyril Diederich, Laurence Foster, Alain Lombard, Friedrich Pleyer, Michelangelo Veltri, alături de Paata Burchuladze, Giovanna Casolla, Margarita Castro-Alberty, Gregory Kunde, Leontina Vaduva și Giogo Zancanaro, într-o bogată activitate concertistică.

Andrei Licareț a concertat în toată Europa și în Statele Unite, câștigând un număr important de competiții printre care Jeunesse Musicales (premiul I), București Yamaha (premiul I) sau Premiul II la Concursul Lory Wallfish. Printre profesorii cu care a studiat se numără Gabriela Enășescu, Viniciu Moroianu, Dana Borșan, Dan Dediu (cu care a studiat compoziție) și Jacques Rouvier. A studiat și la Salzburg cu Dmitri Baskirovs, iar în prezent este studentul lui Leon Fleisher la Peabody Conservatory.

Doctor în muzică al Academiei de Muzică din București, Ionuț Bogdan Ștefănescu a debutat ca solist în anul 1983 și a susținut numeroase recitaluri și concerte în România și în străinătate (Anglia, Franța, Spania, Cehia, Germania, Olanda, Coreea de Nord, Japonia, U.S.A), participând în același timp la mai multe festivaluri naționale și internaționale. Ionuț Bogdan Ștefănescu este în același timp compozitor (Pianissimo Summer Dream, piesă pentru ansamblu de percuție, primă audiție absolută la Conservatorul din Lausanne, 2005), autor de librete de operă, de scenarii de film, precum și autorul unor volume printre care Joc de oglinzi (2004), Vârstele flautului (2005), Despre pietre și păsări (2006).

Clarinetistul Emil Vișenescu a studiat în cadrul Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, sub îndrumarea profesorilor Ioan Cudalbu şi Valeriu Bărbuceanu. În 1993 a devenit membru al orchestrei simfonice a Filarmonicii „George Enescu” din Bucureşti. Are o activitate susţinută pe scenele de concert din ţară şi din străinătate, atât ca solist al unor orchestre simfonice, cât şi ca membru al unor ansambluri camerale cum ar fi Pro Contemporania, Hyperion, Profil şi Devotio Moderna. Emil Vișenescu este membru al Trio-ului Mozaic, ansamblu care a colaborat strâns cu numeroși compozitori români, rezultatul fiind mai multe piese dedicate ansamblului. Din 2002 predă clarinetul la Universitatea Națională de Muzică București.

Horia Maxim este considerat unul dintre cei mai buni pianiști ai generației sale. Este un muzician afirmat după 1990, abordând un repertoriu vast, atât ca solist concertist (colaborator al majorităţii orchestrelor simfonice din Romania, sub bagheta unor prestigioşi dirijori), cât şi ca partener al unor importanţi interpreţi români şi străini, în diferite ansambluri camerale. Măiestria sa pianistică a fost apreciată şi în recitaluri şi concerte susţinute în importante săli de concert din Europa şi Japonia. Lista repertoriului său solistic cuprinde concerte de Mozart (KV 466 și 488), Beethoven (nr. 2, 3, 5), Brahms (nr. 1), Ceaikovski (nr. 1), Grieg, Rahmaninov (nr. 2 si 3), R. Strauss (Burlesca), Ravel (nr. 1 si 2), în timp ce programele camerale oferite publicului conţin o mare varietate de lucrări, începand de la Bach şi Händel, şi încheind cu cei mai apreciați compozitori contemporani.

Concert dedicat încheierii preşedinţiei poloneze la Consiliul Uniunii Europene

Institutul Polonez din Bucureşti în colaborare cu Formațiile Muzicale Radio organizează un concert extraordinar la Sala Radio, dedicat încheierii preşedinţiei poloneze la Consiliul Uniunii Europene. Concertul Orchestrei Naţionale Radio de vineri, 16 decembrie 2011, ora 19.00 se va desfăşura sub bagheta lui Tomasz Bugaj, unul dintre cei mai importanţi dirijori polonezi şi îl va avea ca solist pe pianistul Horia Mihail. Evenimentul se va bucura de participarea tenorului Marius Vlad Budoiu şi a Corului Academic Radio, condus de Dan Mihai Goia.

În perioada iunie–decembrie 2011, Polonia a deţinut preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Pe agendă a existat, dincolo de programele cu conţinut de ordin politic, social sau economic, şi un program dens de politici culturale. Congresul Cultural European – primul de acest gen din istorie – care a avut loc în septembrie, la Wrocław, a reprezentat doar vârful de lance. În cele şase luni, Polonia a investit multă energie în a organiza evenimente prin toate institutele culturale poloneze, inclusiv prin cel de la Bucureşti. Fie că este vorba despre film, muzică, teatru de stradă sau expoziţii (de afişe, orfevrărie sau comicsuri), Institutul Polonez din Bucureşti a derulat aproximativ zece proiecte făcând parte din acest program naţional, iar cel de încheiere, din data de 16 decembrie, va fi cu siguranţă unul dintre cele mai spectaculoase.

În deschiderea concertului va fi interpretată Rapsodia română nr. 2 în Re major, op. 11 de George Enescu, apoi vom putea asculta Variaţiuni pe o temă de Paganini de Witold Lutosławski, muzician polonez și unul dintre cei mai mari compozitori europeni ai secolului XX. Pianistul Horia Mihail va interpreta în primă audiție în România această versiune a lucrării pentru pian solo şi orchestră, împreună cu Orchestra Națională Radio. În partea a doua a concertului vom audia lucrarea Harnasie pentru tenor solo, cor mixt şi orchestră, op. 55 de Karol Szymanowski, un alt important compozitor și pianist polonez. Alături de tenorul Marius Vlad Budoiu, vom putea asculta Corul Academic Radio, condus de Dan Mihai Goia, interpretând muzica acestui balet-pantomimă, pe un scenariu la care a colaborat însuși compozitorul.

Biletele se pot procura prin Eventim, la Casa de bilete a Sălii Radio, magazinele Germanos, Vodafone, librăriile Cărtureşti, Humanitas şi online pe www.eventim.ro.

Unul dintre cei mai importanţi dirijori polonezi ai generaţiei de după război, Tomasz Bugaj a colaborat cu toate orchestrele importante din Polonia, în special cu Filarmonica Naţională din Varşovia şi cu Orchestra Simfonică Naţională a Radio Polonia. A fost directorul artistic şi dirijor principal al Filarmonicii din Cracovia, director muzical al Operei Naţionale din Varşovia şi director artistic al orchestrelor filarmonicilor din Bydgoszcz şi Łódź. Este şeful catedrei de dirijat la Universitatea de Muzică „Fryderyk Chopin” din Varşovia, pe care a absolvit-o în 1974. Premiile pe care le-a câştigat aproape imediat după încheierea studiilor i-au dat prilejul să dirijeze orchestre de prestigiu din Marea Britanie, Germania, Austria, Cehia, Finlanda, Norvegia, Spania, Olanda, Italia, Rusia şi din America de Sud, fără a lua în calcul activitatea sa din Polonia. Departe de a se rezuma la orchestrele simfonice, Tomasz Bugaj are un palmares deosebit şi în ceea ce priveşte activitatea sa legată de operă şi operetă. Timp de mai multe stagiuni a colaborat de asemenea cu Opera de Cameră din Varşovia, inclusiv în calitate de director muzical şi dirijor principal. A lucrat cu Opera Nord din Marea Britanie, Opera din Bilbao (Spania), Opera Naţională Poloneză, dirijând opere de Haydn, Pergolesi, Paisiello, Cimarosa, Telemann, Händel, Rossini, Donizetti, Mozart, Verdi, Offenbach, Weill, Szymanowski, Prokofiev şi alţii. Este foarte apreciat pentru interpretările creaţiilor lui Bach, Mozart, Penderecki, Karłowicz, Szymanowski sau Lutosławski. La compania de înregistrări Orpheo au apărut două dintre operele dirijate de el cu Bayerisch Rundfunk: La Danza şi La Corona de Christoph W. Gluck.

Distins în anul 1999 cu Artist Diploma a Universității din Boston, în cadrul prestigioasei instituții studiind cu Anthony di Bonaventura, Horia Mihail a concertat cu majoritatea orchestrelor simfonice din România, cu importante orchestre europene, iar în Statele Unite a fost solist al orchestrelor Boston Pops, Topeka Symphony, Boston University Symphony si University of Illinois Symphony. Din 2003 face parte, alături de Alexandru Tomescu și Răzvan Suma, din celebrul grup „Romanian Piano Trio”, iar din 2009 este solist al Formațiilor Muzicale Radio. În aprilie 2011, artistul a susţinut un turneu naţional de recitaluri solo cu un program integral Franz Liszt intitulat Pianul călător – Pe urmele lui Franz Liszt, care a stat la baza unui CD live apărut la Editura Casa Radio, proiect pe care îl va continua în anii următori. În vara anului 2011, Horia Mihail a participat la Varna Summer International Music Festival, Bucharest Music Film Festival, iar în septembrie 2011 la Festivalul Internaţional „George Enescu”. Proiectul Duelul viorilor – Stradivarius versus Guarneri l-a adus alături de violoniştii Liviu Prunaru şi Gabriel Croitoru pe scenele din 6 oraşe din ţară. Muzicianul are în proiect recitaluri la Berlin, Praga, München etc.

Tenorul Marius Vlad Budoiu este solist al Operei Naţionale Române din Cluj şi colaborează cu cele mai importante teatre lirice şi filarmonici din ţară. Primele roluri la Opera din Cluj au fost Rodolfo din La Bohème şi Alfredo din La Traviata. Apoi au urmat o serie de roluri mozartiene: Don Ottavio din Don Giovanni, Tamino din Flautul fermecat şi Idomeneo din Idomeneo. Cu rolul Tamino şi-a făcut debutul pe scena Operei Naţionale din Bucureşti, în 1996. De asemenea are un bogat repertoriu vocal-simfonic, de la Händel – Mesia, Judas Maccabeus, Israel în Egipt – la lucrări ale secolului XX ale unor compozitori ca Benjamin Britten – Recviemul de război, Serenade. A cântat în Anglia, Franţa, Spania, Italia, Germania, Belgia, Olanda, Austria, Elveţia, Ungaria, Bulgaria, Serbia, Polonia, Cehia, Slovacia, Turcia şi Japonia.

Ultimele debuturi ale lui Marius Vlad Budoiu în repertoriul liric au fost în Nemorino din L’Elisir d’amore şi în rolul titular din Faust. A urmat o schimbare de repertoriu, care s-a produs treptat. Astfel au urmat rolurile: Pinkerton din Madama Butterfly, Don José din Carmen, Radames din Aida, Cavaradossi din Tosca, Canio din I Pagliacci, Turiddu din Cavalleria rusticana, Don Carlo din Don Carlo şi Manrico din Il Trovatore. Repertoriul în care tenorul Marius Vlad Budoiu s-a lansat în ultimii ani este cel spinto-dramatic. Astfel a interpretat cu succes Otello din Otello, Calaf din Turandot, Don Alvaro din La Forza del destino şi Samson din Samson et Dalila. În anul 2010 a urmat debutul în repertoriul wagnerian, cu Erik din Olandezul zburător, iar de curând a fost protagonistul noii montări cu opera Lohengrin la Opera Naţională Bucureşti.

Pianistul Dan Grigore îşi povesteşte viaţa „în bijuterii muzicale” la Sala Radio

Mihail Jora considera că „Dan Grigore este un talent excepțional, care nu suferă comparație cu tot ce trece drept mare talent în România”. Atunci, Dan Grigore se afla la începutul carierei. Acum, Dan Grigore revine pe scena Sălii Radio pentru a-şi povesti viaţa în bijuterii muzicale. Va prezenta în premieră în faţa publicului din România programul cu care i-a încântat pe iubitorii de muzică de la Londra, în urmă cu aproximativ o lună, când a participat la Seria „Concertelor Enescu”, în calitate de invitat special. Recitalul extraordinar al marelui pianist va avea loc joi 16 iunie, la ora 19.00.

Programul oferit melomanilor va conţine douăzeci dintre cele mai cumoscute piese pentru pian, compuse de-a lungul istoriei, sub semnătura unor artişti precum Chopin, Scarlatti, Beethoven, Mozart, Enescu, Schubert, Bach, Brahms, Skriabin, Debussy sau MacDowell.

Dan Grigore defineşte acest program ca fiind „un colaj de stiluri diferite, reprezentând trăiri subiective, uneori chiar amintiri personale din întreaga mea activitate concertistică de până acum.” Mai mult, prin această selecţie de compoziţii muzicale, el doreşte o actualizare a trecutului: „Cred că marile capodopere ne sunt mereu contemporane şi că ele, indiferent de epoca în care au fost scrise, îşi dau mâna peste timp.”

Dan Grigore s-a remarcat de-a lungul timpului ca pianist concertist, profesor, mentor şi personalitate publică. Încă de la o vârstă fragedă, talentul său a fost remarcat de către prinţesa Maria Cantacuzino, care i-a acordat privilegiul de a studia la pianul lui George Enescu. Artistul a lăsat o amprentă în cultura română şi cea europeană, prin interpretarea de o calitate indiscutabilă, prin repertoriul divers abordat, precum şi prin excelentele sale înregistrări. Valoarea pianistului Dan Grigore a fost recunoscută la nivel naţional şi internaţional, acesta primind distincţii şi premii importante, printre care se numără titlul de Cavaler al Ordinului Artelor şi Literelor, acordat de statul francez şi Ordinul Steaua României, în grad de Mare Cruce. A fost laureat al Concursului Internațional „George Enescu”, edițiile 1961 și 1967, laureat al Concursului Internațional de Pian de la Montréal (1968) şi câştigător al Discului pentru CD-ul Recital Chopin live.

Biletele se găsesc la Casa de Bilete a Sălii Radio (str. G-ral Berthelot nr. 60–64) şi prin reţeaua Eventim, magazinele Germanos, Vodafone, librăriile Cărtureşti, Humanitas şi online pe  eventim.ro.