Corbigrame

corbigrame urmuzeu poetic

cronica literara liber sa spunDespre poetul, epigramistul, scriitorul, traducătorul și bibliologul George Corbu s-au exprimat personalități marcante ale culturii române, fiindcă atât opera sa cât și autorul însuși stau sub semnul originalității, al fanteziei debordante dar și al acribiei științifice și aici mă refer în primul rând la Istoria bibliotecilor din România. Studii şi cercetări (2003) şi Bibliotecă, bibliotecar, biblioteconomie. Tendinţe şi dezvoltări româneşti în tehnica de bibliotecă (2007). George Corbu participă la elaborarea Legii Bibliotecilor din 2002 şi valorifică experienţa profesională în calitate de prim preşedinte al Comisiei Naţionale a Bibliotecilor din România (2002–2003). A prefaţat 140 de volume (din care 125 numai de umor şi epigrame). Este membru al Academiei de Ştiinţe, Literatură şi Arte (ASLA, din Oradea, Secţiunea de Literatură) din anul 2000, membru al Uniunii Scriitorilor din România (2003), membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova (2008) şi membru al Societăţii Scriitorilor Târgovişteni (2006). Este preşedintele Uniunii Epigramiştilor din România (din anul 1995) şi directorul revistei „Epigrama” (din anul 2002). A fost primul preşedinte al Comisiei Naţionale a Bibliotecilor din România (2002).

george corbu portret desenEpigramistul George Corbu mi-a dăruit deunăzi volumul domniei sale, Corbigrame. Urmuzeu poetic. Epigrame în manieră absurdă, volum apărut la Editura Paideia în anul 2013, gândindu-se poate că și eu m-am lăsat ,,sedusă” de întemeietorul absurdului, Urmuz, scriind piesa Șambelan la viezuri după Pagini bizare. Fascinația urmuziană este molipsitoare și așa cum afirmă academicianul Mihai Cimpoi în prefața cărții Corbigrame, creația urmuziană ar putea fi definitorie pentru spiritul poporului român: ,,Dacă azi vorbim frecvent despre o caragializare a noastră, a societății și vremii noastre, de ce nu putem vorbi – ne întrebăm –  de tot atât de justificata urmuzizare a spiritului românesc, devenită, din păcate, epidemică sau chiar endemică. Prezentul volum își propune astfel să facă un gest justițiar: să ne întoarcă sub razele oglinzilor retrovizoare ale ceasului de față la originile unui fenomen: absurdul.” Continuă lectura „Corbigrame”

Festivalul Naţional de Satiră şi Umor „Zâmbete în Prier”

FESTIVALUL NAŢIONAL DE SATIRĂ ŞI UMOR _ZÂMBETE ÎN  PRIER_

Vişeu de Sus, 22–23 aprilie 2016 

Bine înrădăcinat în calendarul evenimentelor culturale naționale de prestigiu, Festivalul Naţional de Satiră şi Umor „Zâmbete în Prier”, desfăşurat în superbul oraş dintre râuri Vişeu de Sus, a strâns epigramişti din toată ţara care şi-au dat întâlnire la cea de a XIV-a ediţie. Manifestările au fost organizate de Primăria, Consiliul Local, Centrul Cultural Social și Cenaclul de Umor „Pupăza” din Vişeu de Sus sub egida Uniunii Epigramiştilor din România. Parteneri au fost Despărţământul Vişeu – Iza al Astrei şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale. Sala mare de şedinţe a Primăriei a fost gazda festivalului, oaspeţii fiind întâmpinaţi de directorul festivalului, dr. Anuţa Pop, de preşedintele juriului, prof. Lucian Perţa şi de primarul oraşului, Vasile Coman, care le-au urat participanţilor un călduros bun venit la Vișeu de Sus.

Continuă lectura „Festivalul Naţional de Satiră şi Umor „Zâmbete în Prier””

Festivalul Internațional de Poezie şi Epigrame „Romeo şi Julieta la Mizil”, ediţia a V-a

Până pe 30 decembrie a.c. se pot face înscrieri la Festivalul Internațional de Poezie şi Epigrame „Romeo şi Julieta la Mizil”, ediţia a V-a, 2011–2012. Înscrierea, fără taxă, pe www.romeojulietalamizil.ro sau prin poştă, pe adresa: prof. Laurenţiu Bădicioiu, Liceul Teoretic „Grigore Tocilescu”, str. N. Bălcescu, nr.131, Mizil, Prahova, cod 105800, cu menţiunea: pentru „Romeo şi Julieta la Mizil”, ed. a V-a.

Premiile sunt în valoare totală de 4000 lei.

Coordonator de proiect: prof. Laurenţiu Bădicioiu (mail: badicioiu_laurentiu@yahoo.frwww.romeojulietalamizil.ro)

La concurs, anunță organizatorii, pot participa tinerii români de… orice vârstă şi de pretutindeni.

Secţiunile concursului sunt:
• POEZIE – maxim patru poezii
• EPIGRAME – maxim patru epigrame.

La secţiunea Epigramă, tema impusă – Mizilul – este pentru o singură epigramă.

Sugestii beletristice: Geo Bogza, 175 de minute la Mizil, I. L. Caragiale, O zi solemnă, George Ranetti, Romeo şi Julieta la Mizil. Textele menţionate sunt pe www.romeojulietalamizil.ro

Celelalte trei epigrame au teme libere. Textele nu trebuie să fi fost publicate până la data premierii, adică 30 ianuarie 2012. Un motto trebuie adăugat în Fișa de participare (http://www.romeojulietalamizil.ro/index.php?page=1_1) pentru ca, numai ulterior jurizării, concurentul să poată fi identificat.

Pentru cei care nu au internet, materialele pot fi trimise prin poştă, la adresa  menţionată mai sus), semnate cu un motto, în acelaşi plic introducându-se încă un plic închis, pe care va fi scris acelaşi motto, în interiorul căruia va fi fişa de înscriere. Aceasta conţine adresa, telefonul, ocupaţia şi CNP-ul participantului.

Jurizarea se  va face în ianuarie 2012 iar premierea pe 30 ianuarie 2012, la Mizil, în Sala de Festivităţi a Liceului „Gr.Tocilescu”.

Componența juriului:

• Secţiunea Epigrame:

Prof. univ.dr.ing. Corneliu Berbente – vicepreşedintele Clubului „Cincinat Pavelescu”

Corneliu Leu, prozator şi jurnalist, administrator al portalului cultural www.cartesiarte.ro

George Corbu, preşedintele Uniunii Epigramiştilor din România

Ion Busuioc, epigramist

Ioan Toderaşcu, epigramist

• Secţiunea Poezie:

Conf. univ.dr. Daniel Cristea Enache, critic literar, scriitor

Victoria Milescu, poetă, jurnalistă

Emil Proşcan, primarul oraşului Mizil, editor, scriitor

Conf. univ. dr. George Stanca, scriitor

Prof. univ. dr. Titus Vîjeu, critic de artă, scriitor

Toţi participanţii şi profesorii îndrumători primesc diplome. După premiere, organizatorii editează Antologia cu textele selectate ale concursului şi o trimit prin poştă participanţilor.

„Mizilul!… Aşezată la poalele Tohanilor, celebre podgorii, această urbe – o grădină – se răsfaţă cu multă cochetărie pe o pajişte plană, asupra căreia bate soarele în plin de cum răsare şi până apune, iarna şi vara. Rar se găseşte o panoramă aşa de plăcută şi atât de luminată: la miazănoapte, trâmba podgoriilor aci aproape, şi mai sus, în depărtare, treptele din ce în ce mai azurii ale Carpaţilor; la miazăzi, câmpia vastă, care se-ntinde, uşor povârnită, până departe-n Dunăre. La spate, cea din urmă treaptă a munţilor; în faţă, neţărmurita zare a câmpiei. Se poate zice că Mizilul este poarta Bărăganului.” (I. L. Caragiale, O zi solemnă).

Alte amănunte despre acest festival pe www.romeojulietalamizil.ro