Corbigrame

corbigrame urmuzeu poetic

cronica literara liber sa spunDespre poetul, epigramistul, scriitorul, traducătorul și bibliologul George Corbu s-au exprimat personalități marcante ale culturii române, fiindcă atât opera sa cât și autorul însuși stau sub semnul originalității, al fanteziei debordante dar și al acribiei științifice și aici mă refer în primul rând la Istoria bibliotecilor din România. Studii şi cercetări (2003) şi Bibliotecă, bibliotecar, biblioteconomie. Tendinţe şi dezvoltări româneşti în tehnica de bibliotecă (2007). George Corbu participă la elaborarea Legii Bibliotecilor din 2002 şi valorifică experienţa profesională în calitate de prim preşedinte al Comisiei Naţionale a Bibliotecilor din România (2002–2003). A prefaţat 140 de volume (din care 125 numai de umor şi epigrame). Este membru al Academiei de Ştiinţe, Literatură şi Arte (ASLA, din Oradea, Secţiunea de Literatură) din anul 2000, membru al Uniunii Scriitorilor din România (2003), membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova (2008) şi membru al Societăţii Scriitorilor Târgovişteni (2006). Este preşedintele Uniunii Epigramiştilor din România (din anul 1995) şi directorul revistei „Epigrama” (din anul 2002). A fost primul preşedinte al Comisiei Naţionale a Bibliotecilor din România (2002).

george corbu portret desenEpigramistul George Corbu mi-a dăruit deunăzi volumul domniei sale, Corbigrame. Urmuzeu poetic. Epigrame în manieră absurdă, volum apărut la Editura Paideia în anul 2013, gândindu-se poate că și eu m-am lăsat ,,sedusă” de întemeietorul absurdului, Urmuz, scriind piesa Șambelan la viezuri după Pagini bizare. Fascinația urmuziană este molipsitoare și așa cum afirmă academicianul Mihai Cimpoi în prefața cărții Corbigrame, creația urmuziană ar putea fi definitorie pentru spiritul poporului român: ,,Dacă azi vorbim frecvent despre o caragializare a noastră, a societății și vremii noastre, de ce nu putem vorbi – ne întrebăm –  de tot atât de justificata urmuzizare a spiritului românesc, devenită, din păcate, epidemică sau chiar endemică. Prezentul volum își propune astfel să facă un gest justițiar: să ne întoarcă sub razele oglinzilor retrovizoare ale ceasului de față la originile unui fenomen: absurdul.” Continuă lectura „Corbigrame”

Serata „Eminescu, jurnalistul” la Palatul Parlamentului

Serata eminescu jurnalistul

O nouă ediție a Seratei „Eminescu, jurnalistul” este programată luni, 22 iunie 2015, de la ora 19.00, la Sala de expoziţii „Constantin Brâncuşi” de la Palatul Parlamentului din Bucureşti. Continuă lectura „Serata „Eminescu, jurnalistul” la Palatul Parlamentului”

Lansare de carte: „Se întorc morții acasă” de Cornel Constantin Ciomâzgă

se intorc mortii acasa

eveniment liber sa spunBiblioteca Naţională a României şi Editura Cartea Actuală 3C vă invită luni, 23 iunie 2014, la ora 14.00, la o lansare de carte-eveniment: Se întorc morții acasă de Cornel Constantin Ciomâzgă.

Unul dintre cei mai importanţi publicişti ai anilor ’90, întemeietor şi director al unor publicaţii şi al primelor posturi de radio private din România, profesor la Facultatea de Jurnalistică, mentor al unor mari gazetari de astăzi, Cornel Constantin Ciomâzgă se retrăgea prin anii 2000 în chiliile unor mănăstiri pentru a ieşi de acolo cu o carte care avea să spargă tiparele, devenind în foarte scurtă vreme best-seller. De atunci și până acum cartea sa Lucrarea a fost declarată de mai multe ori „cel mai căutat roman românesc postrevoluţionar”, tirajele epuizându-se de fiecare dată cu rapiditate. Timp de zece ani scriitorul a stat din nou retras prin sihăstrii şi locuri tainice, numai de el ştiute, pentru ca acum să revină, iată, cu o nouă carte ce se anunţă a fi cu mult mai răvăşitoare decât cea dintâi.

cornel constantin ciomazga

Cornel Constantin Ciomâzgă

Un subiect „împrumutat tot din realitate”, cum spune autorul, având ca personaje principale un călău şi victima sa. Un fost torţionar comunist şi cea mai opresată victimă a lui se întâlnesc după zeci de ani, fiecare cu viaţa sa terifiantă, spre a trăi împreună o experienţă „de legendă”. Incredibilul văzut de aproape, uneori chiar din interior, descris cadru cu cadru, într-o formulă literară neobişnuită, va face din cartea scriitorului Cornel Constantin Ciomâzgă nu doar un best-seller, ci istorie prin… istoria restituită astfel.

Aşadar, pe 23 iunie, la ora 14, în sala Symposium a Bibliotecii Naţionale a României, sunteţi aşteptaţi la un eveniment editorialistic şi cultural de excepţie.

Invitaţi: academicianul Eugen Simion; preot profesor Nicolae Bordaşiu, supravieţuitor al temniţelor comuniste, fost membru al Rugului Aprins şi cunoscător al unuia dintre personaje; scriitorul Teolog Florin Caragiu, unul dintre cei mai buni desluşitori ai scrierilor lui Cornel Constantin Ciomâzgă, şi alţi importanţi oameni de cultură.

Momentul va fi precedat de un microconcert susţinut de un grup de maeştri concertişti ai Ateneului Român şi de proiecţia unui film-eseu, semnat de regizoarea Cristina Chirvasie.

Are un viitor modelul cultural francez?

eugen simion

Conferință susținută de acad. Eugen Simion la Institutul Cultural Român

Miercuri, 19 iunie 2013, de la ora 18.00, la Institutul Cultural Român din București (Aleea Alexandru nr. 38), acad. Eugen Simion va susține prelegerea Are un viitor modelul cultural francez? Evenimentul face parte din seria Conferințele ICR.

Accesul publicului este liber.

luvru noaptea

Trăim în era globalizării, limba engleză este noua lingua franca, intelectualii umaniști sunt înlocuiți de specialiști, iar cultura se confruntă cu provocările economiei de piață. Modelul cultural francez – al umanismului din secolul iluminist și al pasiunii din veacul romantic, al euforiei estetice din fin de siècle, al vervei interbelice – este pus în discuție fie de complicatele realități ale zilei, fie de noul discurs antreprenorial, pentru care cunoașterea și productivitatea sunt două registre interșanjabile. Ce șanse mai are, în aceste condiții, modelul cultural francez? Care este viitorul acestui model în România și cum va supraviețui acesta la scară globală? – acestea sunt câteva dintre premizele și întrebările abordate în cadrul conferinței de la ICR.

Eugen Simion este critic și istoric literar, editor, eseist, profesor universitar, membru al Academiei Române și președinte al acestui for din 1998 până în aprilie 2006.

Festivalul Internaţional de Literatură „Tudor Arghezi”

festival international tudor arghezi gorj

Institutul Cultural Român, Filiala Oltenia-Gorj, în colaborare cu Uniunea Scriitorilor din România şi Consiliul Judeţean Gorj prin Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj, organizează în perioada 24–26 mai 2013, la Târgu Jiu şi Târgu Cărbuneşti, cea de-a XXXIII-a ediţie a Festivalului Internaţional de Literatură „Tudor Arghezi”.

Structura Festivalului:

– Concurs naţional de poezie şi arghezologie

– Secţiuni: Opera Prima (debut în volum); Volum în manuscris; Grupaj de poezie; Arghezologie (exegeze opera argheziană).

Acordarea Premiilor pentru Opera Omnia:

Premiul „Tudor Arghezi”, Opera Omnia pentru scriitori români: Adrian Popescu (poezie), premiu acordat de U.S.R.;

Premii Opera Omnia pentru scriitori străini: Eric Santer (Franţa), Stephen Watts (Anglia), premii oferite de Consiliul Judeţean Gorj prin Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale;

Premiul Opera Omnia pentru contribuții deosebite la dezvoltarea istoriei și criticii lirerare românești: acad. Eugen Simion – premiu acordat de ICR.;

Premiul Opera Omnia pentru un scriitor de origine gorjenească: Nicolae Dragoş – premiu oferit de Liga Culturală „Fiii Gorjului” Bucureşti.

Acordarea Premiilor „Tudor Arghezi” pentru Promovarea operei poetului: acad. Mihai Cimpoi (Moldova), acad. Vasile Tărâţanu (Ucraina), Mircea M. Pop (traducere) , Germania, Imola Feldberg (artă plastică, Africa de Sud), premii acordate de Consiliul Judeţean Gorj prin Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale.

Laureaţii Premiilor Opera Omnia vor primi şi titlul de Cetăţean de Onoare al oraşului Tg-Cărbuneşti, localitatea de unde îşi trage obârşiile Tudor Arghezi.

tudor arghezi

Programul manifestărilor:

• Vineri, 24 mai 2013

Ora 9.00 – Sediul CJCPCT Gorj: Lucrările Juriului Naţional

Ora 17.00 – Universitatea ,,Constantin Brâncuşi”:

– Lansări de cărţi şi reviste literare

– Simpozion „Tudor Arghezi” (moderator Ion Popescu-Brădiceni)

Ora 19.00 – Itinerar cultural: Mănăstirea Crasna, secolul al XVI-lea

• Sâmbătă, 25 mai 2013

Ora 10.00 – Târgu Jiu, Galeria Nemuritorilor Gorjului: dezvelirea stelei omagiale închinate lui Tudor Arghezi

Ora 11.00 – sediul CJCPCT Gorj:

– Lansarea albumului Tudor Arghezi, 11 poezii (ediţie româno-germană)

– Vernisajul expoziţiei de artă plastică Imola Feldberg Popescu, Africa de Sud

Ora 12.30 – Itinerar cultural: Turceni, Mănăstirea Strâmba

Ora 17.00 – Teatrul „Elvira Godeanu”: Podium poetic: recitaluri ale invitaţilor şi laureaţilor

portret-cu-ochi-de-cer imola feldberg popescu

Imola Feldberg Popescu, Portret cu ochi de cer

• Duminică, 26 mai 2013

Ora 11.00 – Târgu Cărbuneşti:

– Vizită la Muzeul Crucilor de Gorj, de la Măceşu: sfinţirea şi amplasarea crucii de pomenire închinate lui Tudor Arghezi

– Vizită la Muzeul „Tudor Arghezi”. Amplasarea portretelor laureaţilor premiilor Opera Omnia în sala dedicată Festivalului.

Ora 12.30:

– Gala Laureaţilor ediţiei XXXIII a Festivalului

– Acordarea titlului de Cetăţean de onoare al oraşului Târgu-Cărbuneşti scriitorilor laureaţi cu premiul pentru Opera Omnia

Invitaţi: Mitzura Arghezi, acad. Eugen Simion, acad. Mihai Cimpoi (Republica Moldova), acad. Vasile Tărâţeanu (Ucraina), Mihai Amaradia, Aurel Antonie, Paul Aretzu, Mircea Bârsilă, Gelu Birău, Olimpia Bratu, Elena Brădişteanu, Cristian George Brebenel, Florica Bud, Gabriel Chifu, Zenovie Cârlugea, Zoe Deju, Marta Deleanu, Alice Dinculescu, Ioana Dinulescu, Nicolae Dragoş, George Drăghescu, Imola Feldberg (Africa de Sud), Iacob Florea, Adrian Frăţilă, Gheorghe Grigurcu, Viorel Gârbaciu, Alex Gregora, Eliza Macadan (Italia), Ştefan Melancu, Marian Negrescu, Aurel Pantea, Alexandru Păsărin, Adrian Popescu, Vasile Ponea, Mircea M. Pop (Germania), Ion Popescu-Brădiceni, Spiridon Popescu, Lazăr Popescu, Florin Saioc, Eric Sarner (Franţa), Georgiana Socaciu, Viorel Surdoiu, Valentin Talpalaru, Virgil Todeasa, Ion Trancău, Nicolae Tzone, Stephen Watts (Anglia).

Parteneri: Primăria şi Centrul Cultural „Tudor Arghezi” Târgu Cărbuneşti, Biblioteca Judeţeană Gorj, Ansamblul Artistic Profesionist „Doina Gorjului”, Liga culturală „Fiii Gorjului” Bucureşti, Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu” Târgu Jiu, Universitatea „Constantin Brâncuşi” Târgu Jiu.

Sponsor: SC Cotnari SA.

Sponsor official al Festivalului: Complexul Energetic Oltenia

Director al Festivalului: Ion Cepoi

Director de onoare al Festivalului: Horia Gârbea

Directori program: Viorel Surdoiu, Teodor Dădălău, Marinela Pârvulescu.

Încotro-i ţara, domnule sublocotenent?

descantec-de-primavara 

100 de ani de la naşterea acad. Marcu Botzan (30 martie 1913–8 martie 2011)

„Faceţi, Vă rog, efortul de a mai coborî din sferele înalte

ale unui Cioran sau ale altuia ca el, pentru a afla că umanitate –

pe româneşte omenie – se găseşte şi mult mai jos, şi – poate – mai autentică.”

Marcu Botzan

calendar„E de o vârstă cu piramidele naturale din Tibet şi Alpi şi cu catacombele din care izvorăşte de sute de mii de ani poteca de fir de argint a Oceanului, ce nici nu scade, nici nu sporeşte.” Aşa cuvânta pe la începutul secolului al XX-lea, mai exact în anul 1928, poetul român Tudor Arghezi despre fascinantul scriitor „polar” Henrik Ibsen. Aproape că la fel am fi tentaţi să spunem şi noi astăzi, în luna martie a începutului de veac XXI, despre academicianul Marcu Botzan, un creator al perfecţiunii profesional-umane şi un adept al multidisciplinarităţii, pe care eu l-aş poziţiona categoric lângă acei semizei ai spiritului omenesc, unde sculpturalitatea cuvântului aşezat între forţa ascuţită a raţiunii şi delicateţea rară a spiritului interior i se citeau nu numai între filele multelor sale cărţi scrise de-a lungul timpului, ci şi pe frumuseţea chipului său plin de lumină, demnitate şi modestie. Coordonatele de care stă agăţat destinul acestei personalităţi de tip renascentist, din păcate nu atât de cunoscută la nivel naţional pentru meritele sale diverse, se înscriu în perimetrul unei adimensionalităţi specifice numai familiei sufletelor rare şi tari.

Traseul biografic al vieţii unui om se conturează, uneori, tăcut, ca o litanie creştină, alteori,acad marcu botzan extrem de agitat, asemeni unei mări turbate ce plesneşte cu duşmănie ţărmul, sau, de ce nu, plat şi confuz, întocmai ca o apă tulbure şi stătută a destinului său lumesc. Parcursul existențial al celui ce a fost până mai ieri academicianul Marcu Botzan aparţine, indubitabil, primei categorii. Născut la Craiova în primăvara anului 1913, Marcu Botzan şi-a petrecut copilăria în praful uliţelor Podarilor Doljului, alături de ceilalţi copii ai satului – fapt care va deveni peste ani fundamentul literar al volumului de versuri Cântece şi descântece pentru un sat de altădată (1997) –, pentru ca mai apoi să urmeze Liceul „Carol I” din Craiova, cursurile Facultăţii de Agronomie din Bucureşti între anii 1931 şi 1936 şi, ulterior, pe cele ale Facultăţii de Construcţii din cadrul Institutului Politehnic din același oraș. A doua mare conflagraţie mondială a constituit însă un moment de răscruce în viaţa lui Marcu Botzan, cel care a străbătut un capitol unic de viaţă pe întinderea iată, aproape a unui secol, războiul transformând tânărul idealist din anii ’40 în modelul de echilibru uman şi intelectual de mai târziu, veritabila parabolă reuşită, de astă dată, a propriei sale vieţi miraculos ţesute de Dumnezeu Tatăl. Trebuie amintit în acest cadru contextual faptul că ampla activitate profesională a viitorului academician Marcu Botzan în domeniul complex al îmbunătăţirilor funciare se poate spune că s-a desfăşurat, aşadar, după ce acesta va fi traversat cu greu ambele fronturi, cel din Est şi cel din Vest, de la Odesa la Stalingrad şi, mai apoi, din ţară până la Budapesta.

adam baltatu ulita de sat

Adam Bălțatu, Uliță de sat

Lui Marcu Botzan, primii paşi în cercetarea ştiinţifică i-au fost îndrumaţi de către Gh. Ionescu-Şişesti, cea mai de seamă personalitate a agriculturii româneşti a secolului al XX-lea, iar din anul 1966, atunci când se înfiinţează în Bucureşti primul Institut de Cercetări de Îmbunătăţiri Funciare şi Pedologice, devine directorul său, în această calitate fiind un manager cu o gândire modernă, înfiinţând, astfel, toate secţiile şi laboratoarele instituţiei şi creând, de asemeni, numeroase câmpuri experimentale la nivel naţional. Prin cercetările iniţiate şi coordonate de către academicianul şi profesorul Marcu Botzan, s-au rezolvat în timp multe probleme de fond ale îmbunătăţirilor funciare, nesoluţionate până atunci şi legate de consumul de apă al plantelor în diverse condiţii pedoclimatice din ţară, dar şi de calculul normei de udare ori de bilanţul apei în sol, motive mai mult decât întemeiate pentru ca Marcu Botzan să fi fost ales membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice încă din momentul înfiinţării acesteia, iar din anul 1993 să devină şi membru titular al Academiei Române.

De la publicaţii în domeniul îmbunătăţirilor funciare, precum: Problemele de irigații si desecări ale Campiei Bărăganului (lucrare premiată de Academia Română în anul 1959 şi recunoscută şi pe plan internaţional); Culturi irigate, editată în trei ediţii consecutive, carte ce constituie baza de studiu a inginerilor şi a tehnicienilor de îmbunătăţiri funciare (Marcu Botzan obţine şi pentru aceasta lucrare un alt premiu al Academiei Române, ceea ce reprezintă o excepţie de la regulă în acest sens, ştiut fiind faptul că forul academic respectiv acordă unui autor doar un singur premiu pe parcursul întregii sale activităţi ştiinţifice); Bilanţul apei în solurile irigate (teza sa de doctorat); Verificarea hidroameliorativă a Luncii Dunării româneşti şi a Deltei, la lucrări care abordează şi alte teme conexe acestui domeniu ştiinţific deosebit de vast, cum ar fi: Apele în viaţa poporului român, Hidronimie românească sau botezul apelor, Corectarea mediului şi umanizarea naturii, Zeu şi fluviu Dunărea, Drumuri de apă, Începuturile hidrotehnicii pe teritoriul României, Mediu şi vieţuire în spaţiul carpato-dunăreano-pontic, academicianul Marcu Botzan realizează o incursiune științifică cu uşurinţa pe care ţi-o dă capacitatea cognitivă personală de a vedea dincolo de ceea ce se vede şi de a desluşi codurile realităţii înconjurătoare din toate unghiurile şi laturile ei fragile şi complicate deopotrivă. Sunt titluri care fac din Marcu Botzan o personalitate demnă de orice aulă academică internaţională. Lor li se adaugă cărțile de literatură: Cântece şi descântece pentru un sat de altădată, Baladă pentru Calea Soarelui, Încotro-i ţara, domnule sublocotenent? ori Neizbutita parabolă a lui Marcus Aurelius. Despre literatura lui Marcu Botzan, academicianul Eugen Simion scria: „După o viaţă de activitate ştiinţifică cu numeroase publicaţii în domeniu, acad. Marcu Botzan abordează – de câţiva ani – şi beletristica. Cu originalitate şi căldură umană.” Şi fără contrafaceri, fără prefăcătorie, am adăuga noi, din simplul motiv expus de el însuşi în anul 1955, şi anume acela că „numai adevărul îţi poate dezvălui curata, neprefăcuta omenie”.

dunare

Puţini ştiu că Marcu Botzan, această personalitate uriașă a culturii şi a ştiinţei româneşti, în domeniul îmbunătăţirilor funciare, era fiinţa umană care încă lăcrima, în 2005, la amintirile tulburi legate de coşmarul halucinant al destinului său şi intitulat simplu de către istorici „al doilea Război Mondial”. Marcu Botzan te reînvăţa să trăieşti exemplar emoţia curată şi mistica sa aparte. Dar şi mai puţini cunosc faptul că sculpta, iar fiecare dintre piesele create îşi ducea pe umeri geneza ei singulară. Având marele privilegiu de a cunoaşte acest punct de lumină a spiritului românesc şi universal cu doar câţiva ani în urmă, în liniştea casei sale din Piaţa Dorobanţi, cu prilejul aniversării a 92 de ani, întâlnire magică pentru mine datorată inginerului Nicolae Moraru, un alt specialist de marcă al aceluiaşi domeniu vast al îmbunătăţirilor funciare, am fost luată de mână, dusă până în camera alăturată, unde domnul academician îşi ţinea sculpturile. Acolo, pe îndelete, Marcu Botzan mi-a dezvăluit identitatea, sufletul fiecărei lucrări în parte. Nu le orânduise un traseu specific în posteritate, dar eu una mi-aş dori foarte mult ca toate aceste unicate ale academicianului Marcu Botzan, inclusiv picturile deosebite ale soţiei sale, să aibă un drum al lor firesc spre o sală de expoziţie ori spre incinta Academiei Române, al cărei membru era. E păcat ca această latură a creației sale, pe care nu şi-o dezvăluise deloc, din câte mi-a spus, să rămână în continuare necunoscută şi după dispariţia sa fizică dintre noi.

grau-de-baragan

La un moment dat, cel care a fost până pe data de 8 martie a anului 2011 academicianul Marcu Botzan scria cam aşa: „Faceţi, Vă rog, efortul de a mai coborî din sferele înalte ale unui Cioran, sau ale altuia ca el, pentru a afla că umanitate – pe româneşte omenie – se găseşte şi mult mai jos, şi – poate – mai autentică.” O invitaţie, iată, făcută posterităţii cu o delicateţe superioară sui-generis în cartea sa intitulată Încotro-i ţara, domnule sublocotenent?. Îi pot spune acum identificatorului cele trei tipuri de hazard manifestate în timp în mod individual ori prin suprapunere fenomenologică pe teritoriul ţării noastre – şi este vorba aici despre hazardul climatic, cel geomorfologic şi cel hidrologic –, că noi, cei de acum, suntem siliţi să coborâm, din nefericire, zilnic câte o altă treaptă existenţială spre întuneric, rareori mai fiind învredniciţi de către divinitate cu nădejdea de a găsi în sufletele mute de lângă noi bucuria luminii christice.

lunca dunarii

Faptul că Marcu Botzan a devenit acum parte a eternităţii divine ne face să ne amintim de spovedania lui din faţa erorilor flagrante ale războiului trăit din plin: „…am putut constata că o bucăţică de război este un mare şi unic prilej de a privi mai de aproape omul, această ciudată lighioană, cu neomenia dar şi cu omenia sa, la fel de mari, răsplătindu-se una prin cealaltă.” Iar dacă traiectul vieţii sale a cuprins în el latura modestiei şi rarisima textură a demnităţii umane specifice numai spiritelor superioare, atunci putem închide spaţiul acesta destinic circular al celui ce a fost acad. Marcu Botzan sub auspiciile generoase ale câtorva versuri aşezate într-una din scrierile lui, Neizbutita parabolă a lui Marcus Aurelius, singurele, de altfel, rămase de la împăratul Hadrian şi prinse în mult discutata Historia Augusta:

„Sufleţel blând şi rătăcitor

oaspe şi prieten al corpului

vei pleca acum în locuri

palide, uscate şi pustii

şi nu vei mai face glume ca de obicei!”

Magdalena Albu

Eveniment cultural: Târgul de Carte „Alba Transilvania”, 2012 (1)

A cincea ediție a Târgului de Carte „Alba Transilvania” (Alba Iulia, 4–6 mai 2012) a confirmat o dată în plus că această manifestare aflată sub patronajul spiritual al lui Lucian Blaga a devenit una dintre cele mai importante sărbători ale cărții românești.

Ca și anul trecut, Radio 3 Net „Florian Pittiș” și site-ul „Liber să spun” au fost parteneri media ai Târgului de Carte „Alba Transilvania”, organizat de Consiliul Județean Alba și Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba, având ca parteneri: Primăria Municipiului Alba Iulia, Alba Mall, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Alba-Hunedoara, Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba, Asociația Artă și Tradiții Meșteșugărești Alba, Inspectoratul Școlar al Județului Alba, Fundația Inter-Art Aiud, Asociația Agora Alba Iulia, Asociația Prietenii Muzeului.

În transmisii directe la Radio 3Net ați putut asculta relatări despre evenimentele programate în această ediție a Târgului, care a fost organizat pentru prima dată la Alba Mall. La edițiile precedente Târgul de Carte era găzduit de Pavilionul expozițional din Cetate. Acum însă, în acest loc, au început lucrările de restaurare a formei inițiale a castrului roman, care se întindea de pe amplasamentul actual al cetății Alba Carolina până în apropiere de actualul Hotel Cetate. Spațiul mult mai generos, circular din Alba Mall a permis organizatorilor o amplă desfășurare, standurile destinate fiecărei edituri având la rîndul lor un spațiu mult mai confortabil. Participarea la această ediție a Tîrgului „Alba Transilvana”, care a avut ca motto: „Cartea care te cucerește!”, a fost impresionantă: circa 60 de edituri, distribuitori, tipografi, bibliotecari, agenți literari. Pe lângă cele peste 100 de lansări de cărți, colecții și serii editoriale, Târgul de Carte de la Alba Iulia a cuprins și o serie de evenimente destinate tuturor vârstelor: activități interactive, dezbateri, momente artistice, expoziții de artă, activități interactive pentru elevi, totul într-un program riguros alcătuit și pus în practică exemplar.

După deschiderea oficială, Editura Fundaţia pentru Literatură şi Artă, reprezentată de acad. Eugen Simion a prezentat colecţia „Opere fundamentale”, lansată în ianuarie 2000, sub egida Academiei Române. Coordonată de acad. Eugen, colecția publică lucrările cele mai reprezentative ale literaturii române clasice şi contemporane, în ediţii de înalt nivel ştiinţific realizate de cei mai buni specialişti în domeniu. Fiecare ediţie din opera unui autor cuprinde, în afara textelor publicate integral, o prefaţă sau un studiu introductiv, tabel cronologic privind viaţa şi opera scriitorului, repere critice, note, comentarii şi, dacă e cazul, indici. Volumele, prezentate într-o casetă elegantă, sunt imprimate pe hârtie bibliofilă, fiind legate în imitaţie de piele şi imprimate pe cotor cu folie de aur; supracoperta este tipărită în două culori şi celofanată.

Vineri 4 mai, la prânz a fost prezentat Proiectul multianual derulat de Biblioteca Judeţeană „Lucian Blaga” Alba cu sprijinul Consiliului Judeţean Alba şi a unor edituri partenere – Ars Longa, Ardealul şi Princeps Edit. Proiectul îşi propune: introducerea în circuitul naţional şi internaţional a valorilor culturale locale şi comunicarea lor publică, element esenţial în promovarea identităţii şi dezvoltării spirituale a comunităţii locale în cadrul lansărilor de carte, sesiunilor de comunicări, meselor rotunde organizate sub egida Festivalului Internaţional „Lucian Blaga”; publicarea operei blagiene în mai multe limbi de circulaţie internaţională şi promovarea acesteia în ţară şi străinătate prin varii mijloace (târguri de carte, seminarii, sesiuni de comunicări, donaţii de carte, schimburi culturale ş.a.); publicarea unor ediţii anastatice ale operei lui Lucian Blaga, reeditarea unor scrieri importante ale acestuia. Cu această ocazie, Editura Ars Longa a lansat volumul multilingv Lucian Blaga, La cumpăna apelor, prezentat de Mioara Pop și Brânduşa Tămaş. Invitat special al târgului, actorul Dorel Vişan a recitat din poemele lui Lucian Blaga. Volumul cuprinde versiunile inedite în limbile franceză, spaniolă, engleză şi germană a douăsprezece poeme din ciclul La cumpăna apelor de Paul Villard, Christian Tămaş, Rodica Albu, Anneliese Poruciuc și Andrea Bargan. Amănunte despre această strălucită inițiativă editorială:  Lucian Blaga în ediții multilingve, la Editura Ars Longa.

Editura Ardealul a prezentat edițiile anastatice Lucian Blaga, Pietre pentru templul meu (1920) și Lucian Blaga, Avram Iancu, dramă (1942). La aceeași editură au mai apărut Lumea ca teatru – teatrul ca lume de Ironim Muntean, Ion Brad în interviuri, antologie de Maria Cordoneanu, In magistri honorem Vasile Frățilă. 50 de ani de carieră universitară, volum coordonat de Ana-Maria Pop, volume prezentate de Eugeniu Nistor, Constantin Cubleșan, Mioara Pop.

Dorel Vișan a lansat în cadrul Târgului „Alba Transilvana” un volum de publicistică, intitulat elocvent Cine-i păzește pe paznici?, apărut cu puține zile în urmă la Editura Princeps din Iași. „Uneori, și astăzi mai ales – spunea Dorel Vișan în intervenția sa de la Radio 3 Net – paznicii trebuie și ei păziți. Ba chiar se impune să fie păziți.” Desigur, ca să fiu în ton cu domnia sa, însă – astăzi mai ales – depinde cine și cum îi păzește…

Criticul literar Daniel Cristea-Enache a lansat în cadrul acestei ediții a Târgului volumul Cinematograful gol (Editura Polirom, 2011), selecție de articole apărute în presă, pe care autorul le numește „reportaje sentimentale”. Au fost prezentate volume recente de Nora Iuga: Blogstory (Editura Casa de pariuri literare, 2011), Petrecere la Montrouge (Cartea Românească, 2012), Sexagenara și tânărul (Editura Polirom, 2012). Ultimul este ediția revăzută și adăugită a romanului publicat la aceeași editură în 2004 și tradus în Bulgaria, Slovenia, Germania, Spania, Italia.

Un amplu și variat program a fost cel susținut de Editura Ars Longa în seara zilei de vineri 4 mai, în care au fost lansate atât volume recent apărute, cât și colecții editoriale. Poetul Ion Miloș, invitat de onoare al Târgului, a lansat cel mai recent volum al său, Printre nămeţii Nordului, apărut la Editura Ars Longa, cu o prefață de Christian Tămaș. Colecția de literatură arabă „Alif” a fost prezentată de prof univ. dr. George Grigore (Universitatea din București) și de Gabriel Bițună (masterand la aceeași universitate). Aşa cum îi arată şi numele (alif este denumirea primei litere din alfabetul arab, colecţia a fost fondată pentru a găzdui traducerile în limba română ale unor opere contemporane de prim rang, produse în spaţiul cultural tributar, într-un fel sau altul, limbii arabe. Gabriel Bițună a citit versuri din volumul său, Tributarii, poeme scrise în română și arabă, în care se amestecă armonios elemente din ambele culturi. Cu această ocazie a fost lansată noua carte a filosofului și scriitorului Christian Tămaș, ’(E)l: avatarurile unui articol hotărât (Ars Longa, 2012), prezentat de Costin Tuchilă. Acest volum al lui Christian Tămaș este un studiu foarte aplicat și incitant chiar și pentru nespecialist, dedicat „pe de o parte unui zeu, pe de alta, unui articol hotărât. O alăturare aparent paradoxală, care prinde contur pe măsura înaintării pe calea unei hermeneutici subtile și pline de neprevăzut căreia i s-au dedicat un mare număr de cercetători în încercarea de a descifra un palimpsest marcat de profunzimea și de bogăția unor mari culturi adăugate, de-a lungul istoriei, în straturi succesive, a căror parcimonie documentară care ni s-a transmis lasă larg deschise porțile unui ipotetic dificil de argumentat și încă și mai dificil de preschimbat în certitudine.” În cadrul Serii de poezie care a urmat, au fost prezentate volumele Trupul lunii de Flavia Cosma (Canada), Duh peste ape, Drum spre Eleusis, Pelerin la Tusculum de Traian Diaconescu. Despre aceste volume de versuri au vorbit Costin Tuchilă, Felicia Colda, George Grigore, Christian Tămaș.

Editura Ars Longa a conferit la această ediție a Târgului de carte „Alba Transilvana” Premii pentru excelență și continuitate: domnului Ion Dumitrel, președintele Consiliului Județean Alba, pentru merite deosebite în susținerea valorilor culturii române; doamnei Mioara Pop, director al Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba, pentru merite deosebite în promovarea culturii naționale; domnului Dorel Vișan, pentru o viață dedicată artei; domnului George Grigore, prof. univ. dr., Universitatea București și Ambasador al Alianţei Civilizaţiilor pentru România, pentru merite deosebite în promovarea culturii arabe în România; domnului Ion Miloș, Premiul „Multum in parvo”, pentru o viață dedicată căutării esențelor.

Despre alte evenimente din cadrul recentei ediții a Târgului, într-un articol viitor.

Costin Tuchilă

Foto: Monica Avram, Brândușa Tămaș