Epoca lui Constantin. Aspecte sociale, politice şi religioase în zona danubiană şi în restul Imperiului

Constantin cel Mare

eveniment liber sa spunÎn 2013, întreaga Europă aniversează „Anul Constantin”, pentru a marca împlinirea a 1700 de ani de la promulgarea de către Constantin cel Mare a Edictului de la Milano, prin care creştinii din Apusul Imperiului Roman primeau libertatea de credinţă, după vreo 250 de ani în care perioadele de persecuţii anticreştine se alternau cu epoci de relativă toleranţă.

Accademia di Romania organizează, pe 6 şi 7 decembrie, un colocviu internaţional închinat epocii lui Constantin, care începe odată cu domnia acestui împărat şi continuă pe tot parcursul secolului al IV-lea şi chiar ulterior. Din punct de vedere politic şi administrativ, este vremea când se desăvârşeşte construcţia instituţională începută de Diocletian, care pusese bazele viitorului sistem bizantin. Din punct de vedere religios, Imperiul traversează o epocă complexă, de coabitare a vechiului păgânism cu creştinismul, între Edictul de la Milano (313) şi edictele lui Theodosie din ultimul deceniu al secolului al IV-lea, când păgânismul este interzis oficial.

imparatul constantin-cel-mare

Constantin cel Mare

Dezbaterile vor fi conduse de doi membri de onoare ai Academiei Române, Emilian Popescu de la Bucureşti şi Cesare Alzati de la Universitatea Catolică din Milano (şi dr.h.c. al mai multor universităţi româneşti), bun cunoscător al istoriei românilor, cărora li se alătură Andrea Giardina, profesor emerit la Scuola Normale Superiore din Pisa, neîndoielnic cel mai mare specialist italian în momentul de faţă privind istoria Imperiului Roman (cu cărţi traduse şi în româneşte) şi Arnaldo Marcone (Roma), cel mai important istoric italian al lui Constantin cel Mare.

epoca lui constantin foto

Comitet ştiinţific: Mihai Bărbulescu (Accademia di Romania), Lietta De Salvo (Universita’ degli Studi di Messina), Iulian M. Damian (Accademia di Romania).

Programul colocviului:

• Vineri, 6 decembrie, orele 15.00–17.30

Deschiderea colocviului. Moderator: Andrea Giardina (Scuola Normale Superiore, Pisa)

Lietta De Salvo (Università degli Studi di Messina), Cuvânt introductiv

Giorgio Bonamente (Università degli Studi di Perugia), Profiluri tetrarhice în politica lui Constantin (Profili tetrarchici nell’azione politica di Costantino)

Roberto Cristofoli (Università degli Studi di Perugia), Politica şi memoria lui Maxentiu înepoca lui constantin cel mare Oratio ad Sanctorum Coetum (La politica e la memoria di Massenzio nell’Oratio ad Sanctorum Coetum)

Coriolan Opreanu (Institutul de Arheologie și Istoria Artei Cluj-Napoca), Relațiile politico-diplomatice dintre Imperiul Roman și Barbarii din Nordul Dunării (IV sec.) (Relazioni politico-diplomatiche e economiche tra l’Impero Romano e i Barbari a Nord del Danubio (IV sec.)

Rita Lizzi Testa (Università degli Studi di Perugia), Transformări la nivelul elitelor sociale în epoca lui Constantin (Le trasformazioni delle élites sociali nell’èra costantiniana)

Orele 18.00–20.00, moderator: Emilian Popescu (Academia Română, București)

Mihai Zahariade (Istituto di Archeologia, Bucarest), Din nou cu privire la foedus din 332 dintre Imperiu şi Goţi (Di nuovo sul foedus del 332 tra l’Impero e i Goti)

Enrico Silverio (Foro di Roma), Era lui Constantin şi soarta instituţiilor de securitate ale Romei: probleme şi perspective (L’età di Costantino e la sorte delle istituzioni di sicurezza della città di Roma: questioni e prospettive)

Lucietta Di Paola (Università degli Studi di Messina), Ordo clericorum şi dignitates civiles in epoca costantiniana. Câteva reflecţii (Ordo clericorum e dignitates civiles in epoca costantiniana. Alcune riflessioni)

Marilena Casella (Università degli Studi di Messina), Constantin şi Iulian: o antiteză amplificată (Costantino e Giuliano: un’antitesi amplificata)

constantin-cel-mare imparatul romei• Sâmbătă, 7 decembrie, orele 9.00–11.00, moderator: Cesare Alzati (Università Cattolica del Sacro Cuore, Milano)

Emilian Popescu (Academia Română, București), Creştinismul pe teritoriul României în epoca lui Constantin (Il cristianesimo in Romania al tempo di Costantino)

Alexandru Barnea (Università di Bucarest), Martirii din Dobrogea (sec. III–IV) – I martiri della Dobrugia (III–IV sec.)

Doina Benea (Universitatea din Timişoara), Dacia în timpul lui Constantin, între păgânism și creștinism (La Dacia al tempo di Costantino, tra paganesimo e cristianesimo)

Nelu Zugravu (Universitatea din Iaşi), Un ecou anticonstantinian în timpul lui Aurelio Vittore (Una eco anticostantiniana in Aurelio Vittore)

Carla Falluomini (Università degli Studi di Torino), Influenţa limbii latine populare asupra limbii gotice (La cristianizzazione dei Goti: le fonti linguistiche)

Orele 11.30–13.30, moderator: Arnaldo Marcone (Università degli Studi Roma Tre)

Sorin Nemeti (Universitatea din Cluj-Napoca), Constantin, Goţii şi răspândirea creştinismului la Nord de Dunăre (Costantino, i Goti e la diffusione del cristianesimo a Nord del Danubio)

Mihai Căţoi (Comisia Română de Istorie și Studiere a creștinismului, București), Corecţii şi completări la istoria Audianismului (Correzioni e integrazioni alla cronologia dell’Audianesimo)

Anna Maria Liberati (Museo della Civiltà Romana, Roma), Interpretarea erei lui Constantin în istoriografia italiană din anii ’30 şi până în prezent (A proposito di una interpretazione dell’èra costantiniana dagli anni Trenta del Novecento ad oggi in Italia)

Cesare Alzati (Università Cattolica del Sacro Cuore, Milano), Constantin: o paradigmă variată şi receptarea sa (Costantino: un variegato paradigma e la sua fortuna)

Concluzii: Arnaldo Marcone (Università degli Studi Roma Tre).

A apărut nr. 86 al revistei „Lettre Internationale”

lettre internationale nr 86 2013

revista revistelor culturale rubrica liber sa spunPublicăm mai jos, articolul de prezentare a acestui număr al revistei.

Către cititorii noştri

În afara grupării pe secțiuni, între articolele publicate în acest număr există numeroase relații, pe care redacția se simte datoare să le pună în evidență.

Dezamăgirea unora față de politica Statelor Unite este simbolizată, ne spune István Deák, și prin schimbarea numelui pieții Roosevelt din Budapesta cu cel inițial, Széchényi. Autorul incitantului eseu Stalin ar fi putut fi oprit? reconsideră responsabilitățile implicate în declanșarea Războiului Rece. Îndemnăm pe cititori să lege acest articol de contribuția lui Ivan Krastev, care arată, printre altele, rolul acestui război de tip special în inițierea Uniunii Europene. Dialogul lui H.-N. Jocks cu Paul Virilio ne oferă o retrospectivă fascinantă a accelerării continue în economie, știință și societate, având unele consecințe neașteptate. El trebuie corelat neapărat cu analiza lui Frank Rieger asupra „delirului eficienței” în societatea informațională, dar și cu corespondența Rodicăi Binder care, din perspectiva prezentului, privește, nu înapoi cu mânie, ci cu îngrijorare, către viitor.

Pentru militari, lecturile nu sunt obligatorii, dar le pot fi de folos. Thomas Powers ne spune că „Războinicul Petraeus” a citit cu atenție tot ce s-a scris despre războaiele pierdute de francezi în Indochina și de americani în Vietnam, iar ceea ce a înțeles a aplicat cum a putut mai bine în Irak și Afganistan. Miruna Fulgeanu ne povestește istoria fascinantă a unei reviste literare care, înființată la București și transplantată, apoi, la Londra, s-a bucurat de notorietate internațională și de o longevitate rară.

În privința „Europei”, cei dinăuntrul Uniunii sunt critici – Ivan Krastev și Jacques Rupnik explică de ce –, în timp ce aceia care o privesc dinafară, ca Héctor Abad, o văd ca pe Tărâmul Făgăduinței (și el explică, destul de lucid, de ce). Václav Belohradský se poziționează dialectic: implicat, dar și detașat. Articolul său, prin analiza pe care o face societății postseculare, trebuie corelat cu cel extrem de pătrunzător al lui Ion Vianu, „Credință, Dumnezeu, ateism: perspective”, iar, prin exemplele luate din lumea cehă, cu savuroasa corespondență a lui Mircea Țicudean despre relația dintre autoritate și ebrietate.

Acordăm, și în acest număr, o mare atenție reflecțiilor despre societatea informațională. Contribuțiile lui Colin McGinn și Gheorghe M. Ștefan, amândouă despre inteligența artificială, se completează. Primul argumentează împotriva asimilării inteligenței cu recunoașterea de forme, al doilea respinge ideea că mintea ar fi un fel de calculator foarte complex, pledând pentru o structură simplă, dar capabilă să învețe. Achim Bonte, Klaus Ceynowa și Raffaele Simone reflectează în mod nuanțat asupra destinului bibliotecilor și al cărții tipărite în era digitală.

Fetita-tatii-Ion-Tuculescu

Ion Țuculescu, Fetița tatii

Secțiunea „Arte” prezintă două contribuții penetrante ale lui Boris Groys care analizează, pe urmele lui Walter Benjamin, statutul reproducerii virtuale a operei de artă și arată noul rol pe care muzeul de artă contemporană îl joacă în viața socială. Mircea Valeriu Deaca ne oferă o analiză aprofundată a ambiguității imaginii în cinematograful contemporan, iar Constantin Hostiuc abordează cu instrumente sofisticate o artă considerată frustă și marginală: graffiti.

Trei contribuții constituie secțiunea „Religie”: dacă Ion Vianu reflectează asupra prezentului și viitorului credinței, Jacques Arnould și Adrian Mihalache semnalează prezența practicilor religioase în zonele în care nu te-ai aștepta să le întâlnești: cercetarea spațiului intergalactic și navigarea în spațiul virtual.

În secțiunea „Idei literare”, enigmaticul roman Finnegans Wake al lui James Joyce are parte de analiza lui C. G. Sandulescu. Ilustrul anglist nu vrea să decodeze subiectul, ci să evidențieze felul în care autorul a făcut să fuzioneze limbile europene într-un tot care pare a fi contrariul Turnului Babel. Este de remarcat imaginea cu lista limbilor utilizate, scrisă de însuși James Joyce. Henri Zalis examinează vitalitatea curentului naturalist, folosind ca piloni de pod opera lui Eugen Barbu, care se bucură de un succes târziu, dar important, la Paris, și pe aceea a lui Radu Aldulescu, care redă, în romanele sale, pitorescul și mizeriile zilelor noastre. Philippe Videlier „bate câmpii cu grație”, cum ar zice G. Călinescu, prin zona literaturii SF.

În fragmentele de literatură incluse în „Biblioteca Lettre Internationale”, vă oferim, pentru a vă incita, fragmente din câteva cărți în curs de apariție în „Raftul Denisei”. Citiți de două ori nuvela lui Éric-Emmanuel Schmitt, pentru a vă delecta pe deplin de ambiguitatea referințelor temporale. Lăsați-vă fascinați de Fascinația Annei Patchett, care vă plimbă prin exoticul Manaos, amuzați-vă de situația bizară descrisă de Tom Rachman și gustați senzația de mister din paginile lui Care Santos.

Am menționat mai sus corespondențele primite de la Rodica Binder și de la Mircea Țicudean. Carmen Firan ne scrie din America despre experiența insolită prin care a trecut în drum spre Arkansas, unde urma să petreacă sărbătorile pascale într-un spațiu ieșit în afara istoriei. Mihail Rîklin abordează comportamentul noilor categorii sociale din Rusia, care se bucură de bunăstare. Veți afla care sunt rădăcinile istorice ale consumului ostentativ de tip rusesc, cum s-a manifestat el în vremea țarilor, în vremea comuniștilor și în aceea a lui Putin.

Încercați să vă orientați lectura în conformitate cu indicaţiile de mai sus. Plăcerea lecturii secvențiale va fi augmentată de aceea a lecturii transversale.

Adrian Mihalache

 Insula creatiei petru udrea

Petru Udrea, Insula creației

Sumarul nr. 86 / vară 2013

Retrospective

István Deák – Stalin ar fi putut fi oprit?

Thomas Powers – Războinicul Petraeus

DIALOG Heinz-Norbert Jocks – Paul Virilio: La Rochelle, moartea la mare

Miruna Fulgeanu – Adam International Review

Europa

Ivan Krastev – Europa și criza

Héctor Abad – Pe cele doua maluri ale lumii

Jacques Rupnik – Moștenirile disidenței și apariția unui spațiu public european

Václav Belohradsky – Panica identitară în societatea postseculară

Societatea informațională

Colin McGinn – Homunculus

Gheorghe M. Ștefan – Mintea de copil a lui Turing

Frank Rieger – Delirul eficienței

Achim Bonte, Klaus Ceynowa – Biblioteca și internetul

DIALOG „Le Point” – Raffaele Simone: Internetul: „cunoștințe bricolate”

Arte

Boris Groys – Modernitate și contemporaneitate – De ce muzeul?

Mircea Valeriu Deaca – Imaginea suspectă

Constantin Hostiuc – Brave new wor(l)ds

Religie

Ion Vianu – Credință, Dumnezeu, ateism: perspective

Jacques Arnould – Cucerirea spațiului și practicile rituale

Adrian Mihalache – Practici religioase în ciberspațiu

Idei literare

C.G. Sandulescu – Teoria estetică a lui James Joyce

Henri Zalis – De la bine la rău din perspectiva naturalismului

Philippe Videlier – Manuscrisul din cufăr

Biblioteca „Lettre Internationale”

Éric-Emmanuel Schmitt – Triunghi amoros

Tom Rachman – Imperfecționiștii

Ann Patchett – Fascinație

Care Santos – Încăperi ferecate…

Corespondențe

Mihail Rîklin – Excese rusești

Rodica Binder – Mai puțin, mai încet?

Carmen Firan – Sărbători, arme și furtuni

Mircea Țicudean – Bohemica fluidelor

Revista poate fi comandată online pe www.e-icr.ro

Răzbelul

razboi independenta romaniei 1877 caragiale

Am fost tentat să folosesc nu numai în ilustrație grafia lui Caragiale din titlul celor două texte apărute în același an, 1877, la interval de șase luni, pe care le publicăm în fișierul pdf atașat acestui comentariu: Resbelul. În ediția Cioculescu din 1938 (1) el este transcris exact așa, Resbelul, cum apare în mica jucărie „Claponul”, în mai 1877 și, apoi, în cealaltă variantă, din Calendarul „Claponului” pe anul 1878. Dar nu cred că aș fi obținut vreo altă nuanță, suplimentară față de grafia mai ușor de receptat astăzi, Răzbelul, pe care o folosesc și editorii volumelor Opere, I (2000); ediția a doua, revăzută și adăugită, 2011 (în vol. II). Cele două false „cronici de război”, cum le numesc editorii (vol. din 2000 și 2011), pun la zid cu artă de maestru stilul neghiob al unor relatări din presă despre Războiul de Independență și stupiditatea din anumite cercuri politice, pe care Caragiale le observa în acele luni fierbinți, când a încercat și tentația unui cotidian cu știri și corespondențe de război la zi, „Națiunea română”, sfârșit dezastruos (istoria lui în curând pe Portalul „Centenar Caragiale”). Deși texte de tinerețe, ele nu sunt cu nimic mai prejos față de arta scriitorului din perioada de maturitate. Nu văd vreo diferență valorică sau vreo nesiguranță în șarja verbală și în capacitatea scriitorului de a scoate maximum de efect artistic din „scheme” de gândire precare și din exprimarea în consecință.

Dar, înainte de alte considerații, să ne oprim la cuvântul cu pricina, care apare în titlu. Resbel (în grafia epocii, provenind din modelul latinizant de scriere, z fiind o nuanță de pronunțare a lui s), este o creație artificială a anilor 1860–1870, prin contaminarea lui răs(z)boi cu latinescul bellum (război), după cum arată Alexandru Philippide (2). Cuvântul război e de origine slavă (din războj). Răzbel (rezbel, resbel) are astăzi nuanță peiorativă și aproape sigur că și în epoca lui Caragiale era resimțit la fel. Oricum, în cele două texte, el este folosit astfel, pentru a crea efectul de distanțare specific satirei.

Prin urmare, două mari imperii și, la mijloc, țărișoara noastră se află în pragul confictului armat, în textul publicat în primul număr al „Claponului” și în plin război, când Caragiale îl rescrie pentru Calendarul „Claponului”. Citește comentariul integral și cele două texte ale lui Caragiale pe Portalul „Centenar Caragiale”. Reproducere foto: paginile 53–58 (Răzbelul) din Calendarul „Claponului” pe anul 1878.

Costin Tuchilă

(1) I. L. Caragiale, Opere, tomul V, Articole politice și cronici dramatice, ediție îngrijită de Șerban Cioculescu, București, Fundația pentru Literatură și Artă „Regele Carol al II-lea”, Bulevardul Lascăr Catargi, 39, 1938.

(2) Principii de istoria limbii, 1894.

Lansarea pe DVD a filmului documentar „Un secol pentru România”

film un secol pentru romania

Luni, 21 ianuarie 2013, ora 11.00, la sediul Institutului Cultural Român din București (Aleea Alexandru nr. 38), va avea loc o conferință de presă prilejuită de lansarea pe DVD a filmului Un secol pentru România.

Produs de Televiziunea Română după un scenariu al istoricului Adrian Cioroianu, filmul Un secol pentru România urmărește zece țeluri pe care statul român le-a avut de-a lungul ultimei sute de ani, până la a deveni pe deplin parte a Europei.

Lansarea prefațează conferința cu tema Constituirea României Moderne, susținută de acad. Dan Berindei, care va inaugura miercuri, 23 ianuarie, ciclul Conferințelor ICR.

Citim în „Cartea fistichie” a Oficiului nostru exterior (Foreing-Office)

centenar caragiale bobarnacul cartea fistichie chilipir diplomat europa

După cum veţi observa, doamnelor şi domnilor, Europa era privită cu ochi destul de „ascuţit” chiar şi de Domnul Caragiale (chiar dacă în glumă în acest caz!), în privinţa întârzierilor în a se hotărî să recunoască repede şi cu sârg propunerile, hotărârile luate aici, pe malurile Dâmboviţei.

Chiar din titlu observăm că Domnul Caragiale scrie despre o carte fistichie, stârnind deopotrivă curiozitatea, dar şi umorul involuntar, pentru că se referă la o instituţie cu ştaif, Oficiul exterior al ţării sau, cum spunem azi, Ministerul de Externe. Ce cuvânt, fistichiu! Domnul Caragiale apelează la un cuvânt turcesc, fistikî, adică de culoarea fisticului, verde-gălbui, sau figurativ: bizar, ciudat, curios, excentric, extravagant, fantasmagoric, fantezist, inexplicabil, insolit, năstrușnic, neobișnuit, original, paradoxal, singular, straniu etc. pentru a ne lămuri ce conţinea ea, cartea. Citește comentariul integral și articolul lui Caragiale pe Portalul „Centenar Caragiale”.

 Pușa Roth

Târg de artă românească la Bruxelles

Situată în plin centrul Bruxelles-ului, unde se desfăşoară Târgul de Crăciun din capitala Europei, Arthis – Casa de Cultură Belgo-Română (Rue de Flandre, nr. 33, 1000 Bruxelles) organizează pentru a patra oară consecutiv, în perioada 5–9 decembrie 2012, între orele 10.00–18.00, o prezentare de artă românească, unică prin diversitatea artiştilor participanţi şi prin calitatea operelor ce vor fi expuse. Într-un cadru artistic deosebit veţi putea găsi cadoul ideal pentru mult aşteptatele sărbători.

Numeroşi artisti plastici români vă propun creaţiile lor, special concepute pentru acest eveniment: Nicolae Groza, Leontin Tibacov, Alexandra Rusu, Valentina Stoica, Valentina Tolbaru, UNAgrup, dar şi tineri artişti şi profesori de la Facultatea de Artă din Bucureşti, Secţia Textile. Creaţiile copiilor de la atelierele Arthis se vor regăsi în expoziţie.

În acest context inedit, tineri muzicieni români și belgieni vă propun concerte excepționale în spiritul sărbătorilor de iarnă: colinde româneşti şi internaţionale, piese celebre de muzică clasică interpretate de Mariana Iacob – mezzosoprană, Ani Todorova – soprană, Ingrid Shang – vioară şi Ioana Mihai – pian, muzică pop, jazz, muzică populară, dar şi muzică de café-concert.

Anul acesta invitată de onoare este Asociația Heidenroslein din Baia Mare, care va prezenta produse tradiţionale din zona Maramureşului.

Detalii pe www.arthis.org.

Festivalul Internaţional de Literatură Bucureşti

În perioada 7–9 decembrie 2011, la Clubul Ţăranului din cadrul Muzeului Ţăranului Român din București se va desfăşura cea de a patra ediţie a Festivalului Internaţional de Literatură Bucureşti (FILB). Vor fi prezenţi scriitori, nume importante ale literaturii europene contemporane reunite prin tema „ţara adoptivă”.

„Ţara adoptivă – spun organizatorii Festivalului – nu e neapărat o ţară. Ea este o limbă, o literatură, o cultură în care ne-am dori să trăim sau să existăm.” Printre invitaţii celei de-a patra ediţii se numără scriitorul britanic Paul Bailey, reintrat în atenţia cititorilor români o dată cu traducerea romanului Unchiul Rudolf; scriitorul german de origine sârbă Bora Ćosić, autorul volumului Cea mai faimoasă familie din istoria omenirii, tradus şi în limba română, Jean Mattern din Franţa, cunoscut publicului din România prin romanele Băile Kiraly şi Lapte şi miere, Lidija Klasić, scriitoare şi jurnalistă de origine sârbă stabilită în Germania, Roman Simić din Croaţia, organizatorul Festivalului european „Short Story in Zagreb”, Goce Smilevski din Macedonia, laureatul din 2010 al Premiului pentru Proză al Uniunii Europene şi Gheorghi Gospodinov din Bulgaria, prozator şi dramaturg al cărui volum Un roman natural va fi tradus în limba română.

Festivalul Internaţional de Literatură Bucureşti (FILB) este un proiect independent, iniţiat şi coordonat de Oana Boca, Vasile Ernu şi Bogdan-Alexandru Stănescu.

Programul FILB:  http://www.filb.ro/.