Evenimentele Muzeului Național al Literaturii Române în perioada 25 octombrie–30 noiembrie 2016

mircia-dumitrescu-scena-boema-cu-nichita-si-adam-puslojic

eveniment liber sa spunÎn perioada 25 octombrie–30 noiembrie 2016, Muzeul Național al Literaturii Române, în parteneriat cu Academia Română, Fundația Națională pentru Știință și Artă, Institutul Cultural Român, organizează în Amfiteatrul I. Heliade-Rădulescu al Bibliotecii Academiei Române, la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” și în Sala de Lectură „Nicolae Georgescu-Tistu” a Facultății de Litere,  o serie de evenimente culturale:

Maestrul Mircia Dumitrescu, o nouă personală, cu ocazia aniversării a 75 de ani de viaţă

Marţi, 25 octombrie 2016, ora 13.00, în Amfiteatrul „I. Heliade-Rădulescu“ al Bibliotecii Academiei Române din Bucureşti (Calea Victoriei 125), a fost vernisată expoziţia personală a graficianului Mircia Dumitrescu, membru corespondent al Academiei Române, cu ocazia aniversării a 75 de ani de viaţă. Mircia Dumitrescu este cel mai important ilustrator și îngrijitor de carte din România. Continuă lectura „Evenimentele Muzeului Național al Literaturii Române în perioada 25 octombrie–30 noiembrie 2016”

A apărut nr. 90 al revistei „Lettre Internationale” / vara 2014

lettre internationale

Către cititorii noștri

Unul câte unul, supraviețuitorii celui de-al Doilea Război Mondial părăsesc scena vieții, pentru a se duce într-o lume pe care o speră, probabil, mai bună. Acest fapt îi alertează pe justițiarii din generațiile ulterioare, conștienți că ar putea pierde prilejul unei ultime reglări de conturi. Vinovații, nu cei mai mari, dar cei mai longevivi, le-ar putea scăpa printre degete, nepedepsiți. De aici, interesul pentru reevaluarea unor momente emoționale din timpul războiului, precum și intentarea unor procese cam tardive. Am prezentat în numărul anterior cazul lui Cornelius Gurlitt, moștenitorul unei colecții de artă cu origini dubioase. Între timp, Gurlitt a murit, fără ca secretul colecției ascunse să fie dezvăluit. Benjamin Korn ne reamintește, în numărul de față, de masacrul înfăptuit, spre sfârșitul războiului de trupele SS germane și franceze, în mica localitate fără însemnătate strategică Oradour sur Glane. A fost o izbucnire de cruzime fără sens, dar are vreodată cruzimea un sens? Culmea absurdului este, spune Korn, că s-ar fi făcut confuzia dintre Oradour-ul victimă și un alt Oradour, situat pe o altă apă, în care Rezistența Franceză ar fi fost mai activă. Rațiuni politice au făcut ca vinovații să fie lăsați în uitare, iar astăzi, când ultimii dispar, nevoia de justiție este brusc reactivată. Michael Walzer și Rodica Binder ne oferă două studii interesante de imagologie. Primul se referă la evrei, pornind de la o afirmație a lui Marx, cum că societatea banului (capitalistă) s-ar fi constituit prin evrei, chiar dacă și fără evrei, având în vedere că aceștia nu erau neapărat mari finanțiști. Autorul întreprinde o fină interpretare a piesei lui Shakespeare, Neguțătorul din Veneția, încercând să explice de ce figura lui Shylock era interesantă pentru publicul unui oraș ca Londra, care, la vremea respectivă, avea un număr neglijabil de locuitori evrei. Portia, arată Walzer, este, în raționamentele ei ingenioase, mai evreică decât orice evreu, de aici și ideea că pragmatismul capitalist s-a impus prin evrei, chiar dacă fără ei. Rodica Binder abordează curajos problema plină de capcane a romilor, pe care nu ezită să-i numească țigani, fără ghilimelele de rigoare. Ea ne arată cum studiile docte privind istoria acestei etnii și construcția culturală a imaginii sale sunt pe deplin acceptate, în timp ce relatările unor experiențe directe de interactivitate cu romii sunt blamate, în numele corectitudinii politice. Philippe Videlier reînnoiește narațiunea istorică, repovestind fapte din trecut cu ochiul ironic al omului de azi. Revolta de pe Potemkin este prezentată alternativ, din perspectiva participanților, dar și din cea rezultată din însemnările zilnice ale țarului, sau din presa internațională a timpului. La București s-a desfășurat până de curând Bucharest Biennale, bienala de artă contemporană, organizată de centrul Pavilion. Curatorul Gergö Horváth dezvoltă conceptul care a stat la baza manifestării, iar criticul de artă Vladimir Bulat evaluează distanța dintre anvergura teoretică a discursului și împlinirea vizuală a demersului. Secțiunea de arte vizuale mai conține un studiu captivant de Gerardo Piña-Rosales despre Artemisa Gentileschi, artistă pe nedrept mai puțin cunoscută decât tatăl ei, Orazio. Punctul de vedere este vădit feminist, ceea ce nu diminuează forța argumentelor. Marcăm împlinirea a o sută de ani de la nașterea pictorului și graficianului de renume Eugen Drăguțescu, prin studiul comprehensiv și empatic al Iolandei Malamen. Dar artele vizuale includ astăzi și zone considerate mai demult de domeniul decorativului. Dan Pleșa oferă o analiză pertinentă a creației tânărului artist Daniel Bălănescu, ale cărui lucrări ilustrează copertele acestui număr. Artistul s-a format în domeniul tapiseriei, pe care a știut să-l depășească, fără însă a-l părăsi. Paula Barbu pune la locul cuvenit creația vestimentară și propune o incursiune captivantă în sursele de inspirație etnice ale modei, de la exotism la sincretism. Artele spectacolului sunt prezente prin dramaturgie, scenografie și dans. Adrian Mihalache găsește conexiuni între modurile în care Shaw și Caragiale priveau, în aceeași perioadă, situația din Balcani, făcându-ne să înțelegem, în fine, „ce căuta neamțu-n Bulgaria”. Oana Stoica ne prezintă un dramaturg de viitor, pe Csaba Székely, iar Vera Molea o scenografă din trecut, pe Elena Barlo. Dialogul deosebit de incitant al Aurei Gherguț cu Farid Fairuz (pseudonimul coregrafului Mihai Mihalcea) ne familiarizează cu problematica, provocările și încercările dansului contemporan.

james-joyce-ulysses

Unul dintre cele mai stranii romane din literatura universală este Finnegans Wake de James Joyce. Dacă Ulysses, de bine, de rău, se mai înțelege, grație comentariilor erudite și a construcției inspirate de ilustrul model homeric, Finnegans Wake, scris într-o limbă inventată de Joyce, rămâne incomprehensibil și, evident, intraductibil. Lidia Vianu și G. C. Săndulescu, coordonatorii unui proiect de anvergură de cercetare a operei lui Joyce, desfășurat sub egida Universității București și concretizat prin publicarea online a zeci de volume de interpretări originale, au reușit să taie nodul gordian. În loc să caute, ca alți exegeți, intriga ascunsă și personajele minimal sugerate, ei argumentează că adevăratul subiect al cărții este limbajul însuși, creat de Joyce printr-o genială fuziune a mai multor limbi europene. Româna este prezentă și ea, după cum se arată detaliat și sistematic în articol.

fernando pessoa

Fernando Pessoa

Tot un roman greu de înțeles și de receptat ca un tot unitar este Cartea neliniștii a lui Fernando Pessoa. Thomas Cousineau recurge la un impresionant ansamblu intertextual, pentru a da seama de semnificațiile ei. Shakespeare, Ovidiu, Dante, Virgiliu sunt explorați și chiar exploatați, pentru a se reuși punerea în context a unei cărți care reprezintă mai curând însăși subminarea ideii de carte. Ne face plăcere să redescoperim cărți astăzi uitate, care, la vremea lor, reprezentau mari succese de librărie. De fapt, și multe din cărțile păstrate în programele școlare și în manuale tot uitate sunt, pentru că sunt mai puțin citite decât citate. George du Maurier, bunicul lui Daphné, mult mai cunoscută, aceasta din urmă, datorită ecranizărilor (deasupra cărora domnește Rebecca), era un om de lume, fin grafician, care-și publica desenele în celebrul ziar umoristic „The Punch”. Era prieten cu Henry James, romancier apreciat de cunoscători, dar ignorat de masa de cititori. Acesta i-a oferit pe tavă un subiect generos, despre o cântăreață care recurge la practici paranormale pentru a nu-și pierde vocea. George du Maurier s-a executat și a scris romanul Trilby, un mare succes comercial. Se pare că Henry James și-a regretat gestul care l-a privat de un succes personal. Pe vremea aceea, nu existau drepturi de autor asupra produselor derivate, cum ar fi adaptările teatrale. Piesa omonimă a avut, și ea, un imens succes, iar pălăria purtată de protagonistă, la premieră, una cuasi-masculină, cu borul din spate ridicat, a devenit un model clasic, numit, bineînțeles, trilby. Ilustrăm fragmentul din roman și studiul Anei-Maria Florea cu desene din creația autorului. Merită să reflectăm dacă o scriere supraviețuiește mai bine într-o bibliografie decât într-o pălărie.

Adrian Mihalache

Sumar nr. 90 / vara 2014

Retrospective

Michael Walzer – Evrei imaginari

Rodica Binder – Europa și „țiganii”: între clișee, prejudecăți și realități

Philippe Videlier – Supraviețuitorul de pe Potemkin

Thanassis Valtinos – Nevoie urgentă de un(t)delemn

Benjamin Korn – Reconstituire: Oradour

Thomas Knauf – La revedere, voi, imagini: amintiri dintr-o eră glaciară

Arte vizuale

Gerardo Piña-Rosales – Secretul Artemisei

Gergö Horváth – Aprehensiune. Înțelegând prin frica de a înțelege

Vladimir Bulat – Îngrășământ pentru cactuși

Iolanda Malamen – Desenul ca stare de spirit

Dan Pleșa – Daniel Bălănescu: incitare, evadare și traversare

Paula Barbu – Etno-moda

Teatru

Adrian Mihalache – Ruritania lui G.B. Shaw sau ce căuta neamțul în Bulgaria

Oana Stoica – Forța noii dramaturgii – Csaba Székely și Trilogia Minelor

Vera Molea – Elena Barlo: portret în culorile talentului

DIALOG Aura Gherguț – Farid Fairuz: Vreau să șterg din dicționar cuvântul „definitiv

Limbaje

Peter Brooks – Straniul caz al lui Paul de Man

Felix Nicolau – Critica filosofică față în față cu critica literară

Lidia Vianu, C. G. Săndulescu – Limba română în opera lui James Joyce

Thomas J. Cousineau – Complexul lui Dedal

Biblioteca Lettre Internationale

Günter Grass – Ani de câine

Care Santos – Aerul pe care îl respiri

James Meek – Inimă parazită

Jean-Christophe Rufin – Cordonul roșu

George du Maurier – Trilby

Ana-Maria Florea – Trilby: despre dragoste și candoare

Economie și ecologie

Ion Vianu – Perspective postapocaliptice

Mircea Coșea – Eficiența economică a demersurilor ecologiste

Corespondențe

Carmen Firan – Pe timp de vară

Mircea Țicudean – Farmecul rar al cumințeniei

Preț: 10 lei.

Revista poate fi comandată online pe www.e-icr.ro