„Acasă la tata” în cinematografe

Poster Acasa la Tata

eveniment liber sa spunDebutul în lungmetraj al regizorului Andrei Cohn, Acasă la tata, va fi lansat de Mandragora la sfârșitul acestei săptămâni. Din 6 noiembrie 2015 producția va rula în cinematografele din București și în alte 23 de orașe. Continuă lectura „„Acasă la tata” în cinematografe”

„Cinema, mon amour”, prima producţie premiată la Festivalul de Film de la Sarajevo 2015

Docu Rough Cut Boutique Awards_sursa SFF

Documentarul Cinema, mon amour, în regia lui Alexandru Belc a câştigat premiile Cat&Docs Award (2.000 euro) şi Croatian Radio Television HRT Award (2.000 euro) decernate în cadrul secţiunii Docu Rough Cut Boutique a Festivalului Internațional de Film de la Sarajevo, ediția 2015 (14–22 august). Din echipa proiectului, la festival au fost prezenţi regizorul filmului, Alexandru Belc alături de Tudor Giurgiu (producător) şi Ioachim Stroe (editor). Atelierul de dezvoltare a proiectelor de film documentar a avut loc în perioada 17–21 august, reunind specialişti din domeniu şi echipele filmelor selectate în sesiuni de grup, întâlniri individuale şi sesiuni intense de story editing. Continuă lectura „„Cinema, mon amour”, prima producţie premiată la Festivalul de Film de la Sarajevo 2015”

Festivalul Internațional al Filmului de Foarte Scurt Metraj

Festivalul propune o selecţie de filme foarte scurte venite din întreaga lume şi o a doua selecţie naţională de filme româneşti. Durate filmelor nu depăşeşte 3 minute, aceasta fiind singura regulă care trebuie respectată. Toate genurile sunt prezente: ficţiune, documentar, animaţie, film experimental. Amatori sau profesionişti, începători sau celebri, clasici sau inovatori, regizorii acestor foarte scurt metraje vin din toate colţurile lumii.

Continuă lectura „Festivalul Internațional al Filmului de Foarte Scurt Metraj”

Atacul de la Berna

atacul de la berna film

eveniment liber sa spunJoi, 12 februarie 2015, ora 18.00, la Muzeul de Istorie a Bucureştiului (Palatul Suţu, Piaţa Universităţii) va rula filmul Atacul de la Berna, un documentar realizat de Lucia Hossu Longin în colaborare cu IICCMER.

Manifestarea este organizată de Fundaţia „Ion Gavrilă Ogoranu” şi Federaţia Română a Foştilor Deţinuţi Politici Luptători Anticomunişti. Un episod dramatic din lupta de rezistenţă anticomunistă, 14–16 februarie 1955. Trei zile care au ţinut Europa cu sufletul la gură. Cinci tineri refugiaţi români ocupă Legaţia RPR de la Berna, luând ostatici membrii personalului diplomatic. Un ofiţer al Securităţii cade în confruntare. Românii atrag atenţia Occidentului asupra atrocităţilor din România comunistă. După trei zile, cei cinci se predau. Ei predau autorităţilor elveţiene documentele sustrase din ambasada RPR, dovedind că aceasta acoperea un cuib de spionaj sovietic. Unii istorici au afirmat că grupul a acționat într-adevăr în folosul unui serviciu străin de informații, care dorea să găsească documente legate în mod special de programul de parașutare a agenților români sub acoperire în țările din blocul răsăritean.

După un proces răsunător, sunt condamnaţi la pedepse foarte mici. Un val de simpatie cuprinde întregul Occident. După doi ani, şeful grupului, Ovidiu Beldeanu, este răpit din Berlinul de Vest de un comando criminal al Securităţii. Adus în ţară, este judecat şi condamnat la moarte. A fost executat la 18 februarie 1960.

logo liber sa spun

 Film pe site-ul Liber să spun

Filmul „Aferim!” va avea premiera mondială astăzi

aferim berlinale 65

corespondenta rubrica liber sa spunSingurul lungmetraj românesc din competiția Festivalului Internațional de Film de la Berlin, Aferim!, în regia lui Radu Jude, va avea premiera mondială astăzi, 11 februarie 2015.

Evenimentul este programat la ora 17.00, ora României, la Berlinale Palast, locația principală al celui mai important festival internațional de film al începutului de an.

AFIS AFERIM!

Echipa filmului va păși pe covorul roșu începând cu ora 16.30, și va putea fi urmărită într-o transmisiune live și pe pagina oficială a festivalului:

http://www.berlinale.de/en/im_fokus/live-streaming/index.html

Premiera mondială va avea loc în prezența actorilor Teodor Corban, Cuzin Toma, Mihai Comănoiu, Alexandru Dabija, a coscenaristului Florin Lăzărescu, monteurului Cătălin Cristuțiu, scenografei Augustina Stanciu, designerului de costume Dana Păpăruz, producătorului Ada Solomon, dar și a regizorului Radu Jude.

Aferim! este unul dintre cele mai așteptate filme ale Festivalului de la Berlin. Prestigioasa revistă de specialitate IndieWire a inclus pelicula în topul lungmetrajelor pe care editorii publicației le recomandă.

După premiera mondială o parte din echipa filmului va participa la o sesiune specială de întrebări și răspunsuri, Q&A, care va avea loc la Berlinale Open House.

teodor corban aferim

Unul dintre proiectele cinematografice românești de amploare din ultimii ani, Aferim!, în regia lui Radu Jude, este un un film istoric a cărui acțiune are loc în Țara Românească a începutului de secol XIX. Un zapciu, interpretat de actorul Teodor Corban, însoțit de fiul său (Mihai Comănoiu) caută un rob fugar (Cuzin Toma).

Radu Jude intră în competiție cu nume mari ale cinematografiei mondiale, printre care Werner Herzog, Terrence Malick, Peter Greenaway sau Jafar Panahi.

Juriul Berlinale 2015 este format din regizorul Darren Aronofsky (SUA), Daniel Brühl (actor, Germania), Bong Joon-ho (regizor, Coreea de Sud), Martha De Laurentiis (producător, SUA), Claudia Llosa (regizor, Peru), Audrey Tautou (actriță, Franța) și Matthew Weiner (producător/scenarist, SUA).

Juriul va decide câștigătorii celor 8 premii: Ursul de Argint pentru oAFIS BERLINALE mic contribuție artistică remarcabilă (acordat pentru imagine, montaj, muzică, costume sau scenografie), Ursul de Argint pentru cel mai bun scenariu, cel mai bun actor, cea mai bună actriță, cel mai bun regizor, Premiul Alfred Bauer dedicat unui film ce deschide noi perspective cinematografice, Premiul Juriului, precum și marele trofeu, Ursul de Aur, acordat producătorului.

Trofeele vor fi decernate în cadrul ceremoniei care va avea loc sâmbătă, 14 februarie 2015, seara la Berlinale Palast.

Aferim! este o producție Hi Film, în coproducție cu Klas Film Bulgaria, Endorfilm Cehia, Mulberry Development România, cu participarea Nu Boyana Film Studios, U-Films, Production XMG Media, Abis Studio, Division Camera, în asociere cu EZ Films si cu participarea HBO România. Un film realizat cu sprijinul Cinema City, tocmai.ro, Timișoreana, MEDA, Dr Oetker, Aqua Carpatica, Libra Internet Bank și Fundația pentru o Societate Deschisă. Finanțat de Centrul Național al Cinematografiei, Bulgarian National Film Center, Czech Cinematography Fund, Programul MEDIA al Uniunii Europene. Un proiect susținut de Eurimages.

Parteneri de comunicare: Europa FM & Mediafax Group.

Partener de monitorizare: mediaTrust Romania.

Parteneri media: Zile și Nopți, Cinemap, FILM, Cinemagia, Mediafax.ro, ApropoTV.ro, Gandul.info, One.ro, Liternet, Cinefan.ro, CinemaRX , filmreporter.ro, All About Romanian Cinema (aarc.ro), MovieNews.ro

Facebook: https://www.facebook.com/aferimfilm

Instagram: instagram.com/aferimfilm

Trailerul filmului poate fi văzut aici: https://www.youtube.com/watch?v=mmTYOY_jQWc

Cătălin Anchidin

Corespondență de la Berlin

logo liber sa spunVezi și: Filmul „Aferim!” la Berlin

Ada Solomon în competiție cu Jafar Panahi și frații Dardenne la Festivalul Internațional de Film de la Berlin

A 65-a ediție a Festivalului Internațional de Film de la Berlin

Participare românească la Festivalul Internațional de Film de la Berlin, 2014

Film pe site-ul Liber să spun

Ilustrația săptămânală

ilustratia saptamanala revista interbelica tudor teodorescu braniste breaking news

din istoria presei romanesti rubrica liber sa spunSpunea bunul meu prieten, Costin Tuchilă, că nu noi (noi, ziariştii de azi) am inventat „roata” în materie de jurnalism, referindu-se evident la publicaţia „Ilustraţia săptămânală” care a apărut la Bucureşti, între 10 noiembrie 1923–29 martie 1924, la Editura „Cultura Naţională”, format 42 cm, 8 pagini (zi de apariție: sâmbăta; prețul: 6 lei). Redactor al revistei era Tudor Teodorescu-Branişte*). Este o publicaţie în care ştirea ilustrată primează, iar stilul concis şi fără comentarii subiective demonstrează că se poate face gazetărie de calitate atunci când subiectele sunt de interes general. Am putea compara o astfel de publicaţie cu un buletin de ştiri sau, ca să fim şi mai aproape de ziua de azi, adică în pas cu moda jurnalistică, cu un „breaking news”, evident, fără comentarii „interminabile”, de cele mai multe ori. Nu fac referire la cineva anume, dar dacă studiem cu atenţie presa românească, am putea relua formate interesante, idei de substanţă, modele care nu s-au perimat odată cu trecerea timpului. Or, „Ilustraţia săpămânală”, chiar dacă a apărut doar câteva luni, este un asemenea model. Titlurile apăreau în limbile română, franceză şi germană.

Prima ştire ilustrată de pe pagina întâi a primului număr, din 10 noiembrie 1923, are ca subiect deschiderea Parlamentului, iar în fotografie este M. S. Regele, citind mesajul de deschidere. În cea de-a doua fotografie (p. 2) este „Suita miltară a M.S. Regelui pe banca ministerială. În incintă: deputaţi şi senatori”.

deputati si senatori perioada interbelica rege suita militara

O altă ştire se referă la remanierea guvernului Brătianu, iar în fotografie sunt prezentaţi noii miniştri, care au ieşit din Palat, după depunerea jurământului. Tot la capitolul ştiri politice este anunţat Congresul Partidului Naţionalist Democrat, iar în fotografia de grup se află şi Nicolae Iorga.

vincent d indy la bucuresti 1923

Pagina 3 este dedicată culturii. Ilustraţia săptămânală informează cititorii despre sosirea la Bucureşti a marelui muzician Vincent d’Indy: „Maestrul Vincent d’Indy este directorul celebrei «Schola Cantorum» din Paris… Muzician celebru, compozitor pretutindeni apreciat, d. Vincent d’Indy este gloria Franţei musicale de astăzi”. În fotografie, alături de Vincent d’Indy apar, de la stânga la dreapta: „(rândul I): d-l Mihai Bârsan, d-na Vincent d’Indy, d-l George Georgescu, d-l Alfred Alessandrescu; (rândul II): d-l Bârsan, directorul orchestrei de la Iași, d-l Ștefan Popescu, compozitor, d-l Dan Simonescu.”

„Celebrul regisor Max Reinhardt, împlinind 60 de ani a fost obiectul unei strălucite sărbători” este ştirea care însoţeşte fotografia (Foto Atlantic).

max reinhardt

Max Reinhardt

Fotografia lui Alphonse de Chateaubriand, din aceeași pagină 3, este însoţită de următorul text: „Academia Franceză a acordat premiul pentru roman d-lui Alphonse de Cateaubriand pe temeiul ultimei sale cărţi: La Prière”. (Foto Atlantic). Primele două fotografii de pe pagina 5 se referă la propaganda bolşevică făcută prin afişe ilustrate lipite pe pereţii exteriori ai vagoanelor de tren (prima fotografie), iar în cea de-a doua, titrată Confiscarea bunurilor în Rusia, apar membrii comisiei care „cercetează odoarele confiscate”.

bolșevici abuzuri rusia interbelica

Pe pagina 8 este o fotografie deosebită pentru acele vremuri, o fotografie ce surprinde saltul uui actor de pe o stâncă pe alta, la o înălţime ameţitoare. Riscurile filmului, considera fotoreporterul revistei „Ilustraţia săptămânală”, dar noi am adăuga: riscurile meseriei!

riscurile filmului stire ilustrata

Răsfoind, virtual, această revistă, am remarcat faptul că imaginea, aici fotografia, poate suplini o explicaţie amănunţită. Frumuseţea acestei publicaţii este dată de ştiinţa celui care a conceput-o. Deşi este o apariţie meteorică din prima jumătate a secolului XX, din punctul nostru de vedere reprezintă un reper pentru o presă de calitate.

Pușa Roth

istoria presei romanesti revista ilustratia saptamanala nov 1923

Paginile 5, 6, 7 ale primului număr al  revistei „Ilustrația săptămânală”, sâmbătă, 10 noiembrie 1923. Sursa: Biblioteca Digitală a Bucureștilor.

*) Tudor Teodorescu-Braniște (12 mai 1899, Pitești–23 martie 1969, București), prozator, gazetar, memorialist, traducător. Colaborator şi redactor al multor publicaţii: „Rampa”, unde a debutat în 1915, „Curentul”, „Vremea”, „Adevărul” (prim-redactor), Cuvântul liber”, „Jurnalul”, „Jurnalul de dimineață” etc. Între 1922–1926 a fost secretar al Editurii „Cultura Națională”. Din 1929 a colaborat la Radio, cu rubrica „Revista săptămânii literare și artistice”. A publicat volumele de proză: Suflet de femeie (nuvele și schițe, 1920), Șovăiri (1921), Fundătura cimitirului nr. 13 (roman, 1932), Prințul (roman, 1944); Primăvara apele vin mari (roman, 1960); Pavilionul de vânătoare (roman postum, 1986); cronici literare, amintiri, portrete literare: Oameni și cărți (1922), Oameni de ieri… (1938), Oameni și paiațe (1967), Scara vieții (1976); Doctrina bâtei: naționalism, reacționarism, antisemitist (1936). A tradus din Benjamin Constant, André Maurois, Leopold Stern. Din 1948 până la începutul anilor ’60 i s-a luat dreptul de semnătură.

Filme românești la Festivalul Internațional de Film de la Istanbul, ediția 2013

pozitia-copilului-film

Cea de-a XXXII-a ediție a Festivalului Internațional de Film de la Istanbul a debutat vineri, 29 martie 2013, în cadrul unei ceremonii la Lütfi Kırdar Convention and Exhibition Center. Festivalul este cel mai prestigios eveniment din Turcia dedicat filmului și oferă timp de două săptămâni cinefililor din Istanbul posibilitatea întâlnirii cu filme din toată lumea organizate în 22 de secțiuni, alături de cursuri de cinema și dezbateri. Cinematografia românească este reprezentată în acest an de filmele Despre oameni și melci, regia Tudor Giurgiu, și Poziția copilului, în regia lui Călin Peter Netzer, ambele filme având premiera în Turcia în cadrul festivalului.

Poziția copilului a fost difuzat în secțiunea „From The World Of Festivals”, secțiune dedicată filmelor ce au câștigat premii importante la pricipalele festivaluri de film ale lumii și reflectă ultimele tendințe ale lumii cinematografice. Filmul a rulat în cinematografele festivalului în zilele de 7, 9 și 10 aprilie, la premiera în Turcia fiind prezent și regizorul Călin Peter Netzer. Despre oameni și melci a fost difuzat în secțiunea „Antidepressant”, secțiune ce cuprinde filme cu teme ce variază de la satiră politică la comedie de situație, comedie neagră sau comedie romantică. Filmul a rulat în zilele de 5, 7 aprilie și va rula şi pe 14 aprilie.

anca-damian

Anca Damian

De asemenea, în cadrul festivalului, regizorul român Anca Damian prezidează anul acesta juriul secțiunii „Human Rights in Cinema”, secțiune în cadrul căreia se decernează Premiul FACE (Film Award of the Council of Europe). „Human Rights in Cinema” este menită să ridice probleme legate de drepturile omului și o mai bună înțelegere a importanței acestora. Regizorul Anca Damian a câștigat anul trecut Premiului Special al juriului cu filmul Crulic – drumul spre dincolo. La competiția „Human Rights” de anul acesta participă 10 filme ale unor regizori din Bosnia, Australia, Afganistan, Coreea de Sud, Statele Unite, Liban, Serbia, Canada și Turcia. Din juriu fac parte Philippe Boillat, din partea Consiliului Europei, Roberto Olla, director executiv al Eurimages și regizorul Dan Setton. Participarea regizorului român la festival este sprijinită de Institutul Cultural Român Istanbul.

Prima ediție a Festivalul Internațional de Film Istanbul a avut loc în anul 1982. Festivalulistanbul film include atât proiecţii de filme noi cât și retrospective, proiecții de filme mute acompaniate de muzică live, concursuri de benzi desenate, expoziții și workshop-uri de specialitate. Secțiunile festivalului cuprind competiții naționale și internaționale, în trecut cinematografia românească fiind premiată în repetate rânduri. La Istanbul sunt prezenți regizori de film, actori și producători din întreaga lume, având o excelentă publicitate în media audiovizual.

În cadrul strategiei de promovare în Turcia a noii cinematografii românești, Institutul Cultural Român Dimitrie Cantemir Istanbul sprijină și prezența celor doi regizori la festival. De șase ani, ICR Istanbul se implică în participarea filmelor românești la diverse festivaluri din Turcia, participare încununată și cu premii, răspunzând interesului constant față de cinematografia românească, informează ICR „Dimitrie Cantemir” Istanbul.

„Moarte subită” de J. K. Rowling

moarte subita

La Editura Trei a apărut recent romanul Moarte subită de J. K. Rowling. Traducere de Constantin Dumitru-Palcus.

Când Barry Fairbrother, în vârstă de 40 de ani, moare pe neaşteptate, comunitatea intră în derivă. Idilicul orăşel englezesc, cu o piaţetă pavată şi o mănăstire străveche, ascunde de fapt un război mocnit între mai multe tabere: între bogaţi şi săraci, între adolescenţi şi părinţi, între soţi şi soţii, între profesori şi elevi… Pagford nu este deloc ceea ce pare la prima vedere. Cel mai mare conflict îl stârneşte însă locul lăsat liber de Barry în consiliul parohial. Cine va triumfa într-o luptă electorală plină de patimă, duplicitate şi dezvăluiri neaşteptate?

Roman despre o lume în miniatură, Moarte subită este prima carte pe care J. K. Rowling o dedică cititorilor adulţi.

„Talentul de povestitor al lui J. K. Rowling se îmbină cu abilitatea ei de a crea personaje memorabile într-un roman tipic englezesc, un angrenaj pus în mişcare de blândeţe şi furie.” – „The Observer”.

„O radiografie tăioasă şi plină de umor negru a societăţii contemporane, împărţită pe clase… O remarcabilă poveste despre moralitatea vremurilor noastre.” – „Daily Express”.

Moarte subită constituie evocarea strălucită şi captivantă a societăţii britanice de astăzi.” – „The Mirror”.

„Un roman mare, ambiţios, strălucitor, profan, amuzant, emoţionant, care ilustrează magnific Anglia de azi… J. K. Rowling are o adâncă înţelegere atât a fiinţei omeneşti, cât şi a literaturii.” – „Time Magazine”.

j k rowling

J. K. Rowling

J. K. Rowling este autoarea bestellerului Harry Potter, serie de şapte romane publicate între anii 1997 şi 2007, care s-a vândut în peste 450 de milioane de exemplare în întreaga lume, a fost tradusă în peste 74 de limbi şi ecranizată în opt filme de mare audienţă.

J. K. Rowling a primit Ordinul Imperiului Britanic pentru servicii aduse literaturii pentru copii. De asemenea, a fost recompensată cu numeroase premii şi distincţii, printre care Premiul „Prinţul de Asturias”, Legiunea de Onoare oferită de Franţa şi Premiul Hans Christian Andersen.

Autoarea britanică sprijină un număr mare de cauze caritabile prin Trustul Volant şi este fondatorul „Lumos”, organizaţie caritabilă care luptă pentru îmbunătăţirea vieţii copiilor defavorizaţi.

Școala de Duminică

scoala de duminica

Duminică, 10 martie 2013, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale” din București, începe o nouă sesiune de cursuri prin programul Școala de Duminică. Pentru al patrulea an consecutiv, universitatea cu cea mai veche tradiție din țară în domeniul teatru și cinematografie, își deschide porțile nu doar pentru studenți. Timp de 10 duminici, indiferent de vărstă, pregătire sau expereință, profesorii Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale”, îi așteaptă pe toți cei pasionați de film și teatru să își îmbunătățească și exerseze calitățile într-un mediu profesionist, cu valoare recunoscută.

Cursurile din sesiunea primăvară 2013 sunt:

1. Actorie – Conf. univ. dr. Mircea Gheorghiu şi Asist. univ. dr. Mihai Brătilă

2. Educația și expresia vorbirii – Lect. univ. dr. Viorica Vatamanu

3. Actorie de film – Lect. univ. dr. Florin Kevorkian

4. Fotografie – Conf. univ. dr. Sorin Ilieșiu și Lect. univ. dr. Dragoș Popescu

5. Actorie pentru tineri (12–18 ani). Worshop intensiv – Asist. univ. dr. Dana Rotaru

6. Scenografia și arta costumului – Conf. univ. dr. Adriana Raicu

7. Dans contemporan și expresivitate corporală – Lect. univ. dr. Lorette Enache

8. Noțiuni introductive în regia de teatru – Lect. univ. dr. Liudmila Szekely Anton și Conf. univ. dr. Felix Alexa

9. Scenaristică de scurt metraj – Conf. univ. dr. Doru Nițescu

teatru

Școala de Duminică este un proiect educativ destinat tuturor categoriilor de vîrstă, indiferent de pregătirea profesională, girat de Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale’’, ce oferă un cadru profesionist de pregătire teoretică şi practică celor care vor să dobândească noţiuni elementare şi practici avansate în domenii în care, astăzi, se investeşte extrem de puţin în învăţămîntul românesc.

Școala de Duminică îşi propune să implementeze un model educaţional bazat pe câteva noţiuni de bază: accesul la cultură şi la noţiuni fundamentale din domeniile de referinţă teatru şi film, promovarea unor cursuri concepute interactiv, diseminarea informaţiilor de specialitate şi formarea unui mod de a gândi teatral şi cinematografic.

La finalul cursului, fiecare participant, va obţine un atestat de absolvire eliberat si recunoscut de UNATC.

Mai multe detalii despre structura fiecărui curs, taxe, reduceri şi descrierea temelor pentru cele 10 întâlniri, puteţi găsi pe site-ul: www.scoaladeduminica.unatc.ro.

Înscrierile se fac la sediul Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale” la Rectorat (etajul 1), între orele 11:00 și 16:00 (acte necesare: copie carte de identitate) sau trimiţând pe adresa de mail scoaladeduminica@yahoo.com o copie după CI şi opţiunea pentru cursul ales.

Persoană de contact: Beatrice Meda, tel.: 0726239797.

E-mail: scoaladeduminica@yahoo.com

www.facebook.com/ScoaladeDuminică

Expoziţie Ion Bârlădeanu, „Făt-Frumos cel urât” la H’Art Gallery

ion birladeanu

Un ceas de mână, un porumb şi un avion nu au foarte multe lucruri în comun, însă în expoziţia Făt-Frumos cel urât aceste elemente se regăsesc în majoritatea colajelor expuse. „Este o serie de la sfârşitul anilor ’70–începutul anilor ’80, un fel de început al colajului lui Nea Ion Bârlădeanu în care el lua personaje, le destructura, le schimba trăsăturile, cola ochi peste figuri de oameni şi îşi crea filmele lui extrem de groteşti şi de suprarealiste, aş putea spune. Tot timpul spune o poveste. De obicei colajele lui sunt cinematice. El a vrut să fie regizor de film, dar nu a putut să îşi permită aşa, că şi-a folosit toţi actorii şi a făcut filmele lui gratis.” Dan Popescu, cel care a selectat din sute de colaje realizate de Ion Bârlădeanu în ultimii 30 de ani, ne prezintă pentru prima dată în România 53 de lucrări pe care Nea Ion – cum îl numesc prietenii pe autor – le-a arătat, cum zice el, „numai unor oameni deştepţi”. „Nea Ion are o plajă de receptare foarte largă, fiind un autodidact, fiind un om care a avut o viaţă furtunoasă, un om simplu şi direct. El se adresează atât oamenilor care nu ştiu neapărat – să zicem – codurile artei contemporane, cât şi profesioniştilor. Reacţia este în general pozitivă. Nea Ion Bârlădeanu are – să zicem – material de cel puţin încă 6-7 expoziţii pe diferite teme şi în diferite perioade. Lumea ar trebui să se aştepte la o prezenţă a lui ceva mai frecventă decât până acum.”

ion barladeanu colaj

Colajele lui Nea Ion te acaparează aşa cum o face şi artistul când începe să povestească despre fiecare lucrare în parte. „Am realizat nişte opere pe care nu le poate face nimeni”, spune Ion Bârlădeanu. „Cea mai tare lucrare e Broscoiul, la care am muncit o zi întreagă. Am pozele jos. Nu pot să le aduc eu pe toate acum. Eu am vreo trei sute de kg numai de poze tocate. La început nu ştiam să fac dintr-astea. Acum mă joc. Într-o lună pot face 100 de lucrări. Durează decupajul. Eu cât stau de vorbă, pot să tai 20 de poze. Nici nu ai timp să observi. E o arta abstractă, cu totul aparate.”

În drumurile sale s-a întâlnit cu artişti pe care îi preţuieşte şi despre care îi place să povestească. „Eu sunt mare cineast. Când am fost la Paris, am vrut să stau de vorbă cu Alain Delon, dar nu l-am găsit. M-am întâlnit cu Doamna Angelina Jolie. E o femeie simpatică în realitate. Pentru mine este o fată de treabă. Mă iubeşte. Cunosc oameni mari, celebri şi am rămas mirat de asta. Nu m-am aşteptat. Sunt mândru de treaba asta.”

colaj expo birladeanu

Dar poate cel mai interesant lucru despre Nea Ion este seriozitatea cu care se prezintă în faţa admiratorilor. „Eu am ambiţii la modă. M-am îmbrăcat în stilul ăsta ca să fiu deosebit faţă de ceilalţi. Nu o să-ţi vină să crezi, dar tot ce vezi matale pe mine, sunt de la gunoi.”

Făt-Frumos cel urât este mai mult decât o expoziţie de colaje. Este povestea în imagini a unui suflet de artist, o expoziţie deschisă în 13 februarie a.c. la H’Art Gallery din Bucureşti.

colaj de ion birladeanu

Dan Popescu este cel care l-a descoperit în 2008 pe Ion Bîrlădeanu. De la el aflăm: „Este născut în 1946 şi de mai bine de treizeci de ani a evitat să devină un «cetăţean onorabil». Pe vremea comunismului a schimbat toate muncile posibile. La douăzeci de ani pleacă din satul său natal (Zăpodeni, judeţul Vaslui) şi începe să muncească la stuf în Tulcea sau docher în Constanţa. În Bucureşti este pe rând gropar, tăietor la gater, paznic sau muncitor necalificat la Casa Poporului. După 1989 trăieşte din resurse marginale ocupându-se ca un freelancer de selectarea gunoiului într-o curte de bloc de pe strada Moşilor şi face mici servicii locatarilor. Nu îşi întemeiază o familie şi nu se mai angajează. În toţi aceşti ani, Ion Bîrlădeanu îşi întreţine însă un proiect artistic pe care îl arată «doar câtorva oameni deştepţi». El a făcut ceea ce orice artist ar trebui să facă fie literal, fie metaforic: a parcurs drumul riscant în acel no man’s land unde fiecare societate îşi leapădă măştile. Groapa de gunoi este unul dintre aceste locuri. Aproape toată informaţia culturală a unei culturi ajunge să fie aruncată la gunoi. E un loc bun pentru un autodidact şi pentru oricare căutător.”

Mădălina Corina Diaconu