Proiecţia filmului „Comoara“ în cinematografele din Austria

Comoara _  VIENNALE

Filmul Comoara (2015) de Corneliu Porumboiu va fi prezentat în cinematografe din Viena, Graz, Linz, Wels şi Freistadt începând din data de 7 octombrie 2016. Lansarea în cinematografele din Austria are loc simultan cu cea din Germania.

Cu ocazia primei ediţii a „European Art Cinema Day“, sâmbătă, 8 octombrie de la ora 18, va avea loc proiecția filmului la Filmhauskino am Spittelberg, urmată de transmisiunea în direct a dialogului dintre regizorii Corneliu Porumboiu și Christoph Hochhäusler, de la fsk-Kino Berlin. Continuă lectura „Proiecţia filmului „Comoara“ în cinematografele din Austria”

„03.ByPass” – de vineri, 6 mai 2016, în cinematografe

POSTER 03 bypass

03.ByPass, cel de-al treilea lungmetraj semnat de Nap Toader, va rula de vineri, 6 mai 2016, în cinematografele din București și alte 18 de orașe. Continuă lectura „„03.ByPass” – de vineri, 6 mai 2016, în cinematografe”

„Orizont”, un thriller 100% românesc, va avea premiera mondială pe 20 noiembrie 2015

 

Orizont 2

În cinematografele din România din 12 februarie 2016

eveniment liber sa spunCel de-al treilea lungmetraj regizat de Marian Crișan, Orizont, va avea premiera mondială, la sfârșitul acestei săptămâni, în cadrul Tallin Black Nights Film Festival (13–29 noiembrie 2015).

Pelicula, o adaptare liberă după nuvela Moara cu noroc de Ioan Slavici, a fost inclusă în competiția oficială a celei de-a 19 ediții a prestigiosului eveniment din capitala Estoniei.

Premiera mondială va avea loc în prezența echipei vineri, 20 noiembrie 2015, de la ora 18.00 la Apollo Kino Solaris 3. Continuă lectura „„Orizont”, un thriller 100% românesc, va avea premiera mondială pe 20 noiembrie 2015”

Nae Caranfil deschide Festivalul Filmului Evreiesc de la Londra cu „Mai aproape de lună”

Closer to the Moon film

eveniment liber sa spunCel mai recent film al binecunoscutului regizor Nae Caranfil, Mai aproape de lună, a fost selectat să deschidă cea de-a 19-a ediție a UK Jewish Film Festival (Festivalul Filmului Evreiesc), unul dintre cele mai mari și mai cunoscute festivaluri de film din Marea Britanie, ce include, timp de 16 zile, 80 de filme în 5 orașe. Evenimentul reprezintă o premieră în istoria festivalului și anume alegerea unei coproducții România-SUA, regizată de un cineast român, ca film-gală de deschidere.

Gala de deschidere a UK Jewish Film Festival va avea loc în 7 noiembrie 2015 la British Film Institute în prezența regizorului Nae Caranfil și a mai multor actori din distribuție.
Continuă lectura „Nae Caranfil deschide Festivalul Filmului Evreiesc de la Londra cu „Mai aproape de lună””

Filmul „Eu când vreau să fluier, fluier” de Florin Şerban la Cinemateca ICR Viena

Poster-Eu-cand-vreau sa fluier,fluier

Institutul Cultural Român de la Viena organizează marţi, 30 iunie 2015, la ora 19.00, proiecţia filmului Eu când vreau să fluier, fluier (2010) în regia lui Florin Şerban. Evenimentul de la sediul ICR Viena (Argentinierstrasse 39, 1040 Viena) se înscrie în programul „RKi Wien – Rumänisches Kino in Wien”, care prezintă periodic producţii cinematografice româneşti. Continuă lectura „Filmul „Eu când vreau să fluier, fluier” de Florin Şerban la Cinemateca ICR Viena”

Priveşte altfel

priveste altfel

Miercuri, 17 iunie 2015, la ora 19.00, Marina Roman și Alexa Visarion vă propun o altfel de analiză a filmului Ana la Gallery (strada Leonida, nr. 9-11, Bucureşti), eveniment oganizat de Asociaţia Naţională pentru Arte Vizuale Contemporane și EIBAB – Bienala de Carte-obiect, Bucureşti 2015. Continuă lectura „Priveşte altfel”

Ursul de Argint pentru Radu Jude

-radu-jude ursul de argint

corespondenta rubrica liber sa spunLungmetrajul Aferim!, în regia lui Radu Jude, a strălucit sâmbătă, 14 februarie 2015, seara, pe scena de la Berlinale Palast când cea de-a 65-a ediție a Festivalului Internațional de Film de la Berlin (5-15 februarie 2015) și-a desemnat câștigătorii.

Singurul lungmetraj românesc din competiția Festivalului Internațional de Film de la Berlin, Aferim! a obținut  Ursul de Argint pentru Regie, acordat lui Radu Jude.

Red Carpet AFERIM! - photo credit FLORINGHIOCA (9)

Fotografie de Florin Ghioca

Premiile au fost desemnate de un juriu condus de regizorul american Darren Aronofsky și format din Daniel Brühl (actor, Germania), Bong Joon-ho (regizor, Coreea de Sud), Martha De Laurentiis (producător, SUA), Claudia Llosa (regizor, Peru), Audrey Tautou (actriță, Franța) și Matthew Weiner (producător/scenarist, SUA).

Red Carpet AFERIM! - photo credit FLORINGHIOCA (11)

Radu Jude a intrat în competiția de la Berlin cu nume importante ale cinematografiei mondiale, printre care Werner Herzog, Terrence Malick, Peter Greenaway sau Jafar Panahi.

AFIS AFERIM!

„The Hollywood Reporter” a calificat filmul lui Radu Jude drept „o lecție aspră de istorie, ușurată de umorul deocheat și de elementele western-ului clasic. Elegant turnat în alb-negru, pe peliculă de 35 de milimetri, al treilea lungmetraj al lui Radu Jude lasă impresia unui concurent puternic, grație aspectului său uimitor, subiectului actualAFIS BERLINALE mic și scenariului surprinzător de amuzant.” Revista „Variety” a considerat, la rândul său, că Aferim! este cel mai reușit și cel mai original dintre filmele lui Radu Jude și a constatat că regizorul român e în continuare preocupat de „jocurile de putere” și de „umilințele” la care oamenii se supun reciproc. Aferim! e o incursiune „excepțională și extrem de inteligentă într-o perioadă crucială a istoriei, un film în egală măsură inspirat și furios”. „Aferim!” înseamnă „Bravo!”, continuă criticul Jay Weissberg, „un cuvânt folosit cu profundă ironie pe parcursul filmului, dar care îi poate fi adresat, fără nici o urmă de ironie, regizorului.”

Imagini din filmul Aferim de Radu Jude

Imagini din filmul Aferim!

Unul dintre proiectele cinematografice românești de amploare din ultimii ani, Aferim! în regia lui Radu Jude este un un film istoric a cărui acțiune are loc în Țara Românească a începutului de secol XIX. Un zapciu, interpretat de actorul Teodor Corban, însoțit de fiul său (Mihai Comănoiu) caută un rob fugar (Cuzin Toma).

Aferim! este o producție Hi Film, în coproducție cu Klas Film Bulgaria, Endorfilm Cehia, Mulberry Development România, cu participarea Nu Boyana Film Studios, U-Films, Production XMG Media, Abis Studio, Division Camera, în asociere cu EZ Films si cu participarea HBO România. Un film realizat cu sprijinul Cinema City, tocmai.ro, Timișoreana, MEDA, Dr. Oetker, Aqua Carpatica, Libra Internet Bank și Fundația pentru o Societate Deschisă. Finanțat de Centrul Național al Cinematografiei, Bulgarian National Film Center, Czech Cinematography Fund, Programul MEDIA al Uniunii Europene. Un proiect susținut de Eurimages.

Parteneri de comunicare: Europa FM & Mediafax Group

Partener de monitorizare  mediaTrust Romania

Parteneri media: Zile și Nopți, Cinemap, FILM, Cinemagia, Mediafax.ro, ApropoTV.ro, Gandul.info, One.ro, Liternet, Cinefan.ro, CinemaRX , filmreporter.ro, All About Romanian Cinema (aarc.ro), MovieNews.ro

Facebook: https://www.facebook.com/aferimfilm

Instagram: instagram.com/aferimfilm

Trailerul filmului poate fi văzut aici: https://www.youtube.com/watch?v=mmTYOY_jQWc

Cătălin Anchidin

Corespondență de la Berlin

logo liber sa spunVezi și:  „The Hollywood Reporter”: „«Aferim!», un candidat serios la premiu”

Filmul „Aferim!” va avea premiera mondială astăzi

Filmul „Aferim!” la Berlin

Ada Solomon în competiție cu Jafar Panahi și frații Dardenne la Festivalul Internațional de Film de la Berlin

A 65-a ediție a Festivalului Internațional de Film de la Berlin

Participare românească la Festivalul Internațional de Film de la Berlin, 2014

Film pe site-ul Liber să spun

Emigrant în patrie

convorbiri cu mircea daneliuc cronica de ani bradea

cronica de cartePersonalitatea multiplă a lui Mircea Daneliuc își dezvăluie noi fațete în cartea de Convorbiri realizată de Alexandru Petria şi apărută recent la Editura Adenium. Cunoscut publicului mai ales ca regizor al unor producții de succes, cum ar fi: Glissando, A 11-a Poruncă, Patul conjugal, Senatorul melcilor, Marilena, ca să enumăr doar câteva, sau ca actor și de asemenea scenarist pentru aproape toate filmele sale, Mircea Daneliuc este și un scriitor prolific, calitate despre care se vorbește mai puțin, deși a dat literaturii române scrieri valoroase din genurile: roman, proză scurtă, teatru, nuvelă. Printre titlurile cele mai vehiculate se regăsesc: Pisica ruptă – roman, 1997, Marilene – roman, 1999, Apa din cizme – roman, 2000, Petru și Pavel – roman, 2003 sau recentul Ca un grătar de mici.

mircea daneliuc alexandru petria ani bradea

Mircea Daneliuc

Cartea – Convorbiri cu Mircea Daneliuc, autor: Alexandru Petria – se citește repede, mâncând paginile una după alta, dintr-o curiozitate bine întreținută pe tot parcursul ei. Anume aceea de a afla dacă felina se lasă ori nu îmblânzită de către dresor. Și nu se lasă, dar rezultă un spectacol pentru cititor, care are prilejul de a urmări în arenă dese momente încărcate de tensiune. Încă de la începutul discuției regizorul se declară un emigrant, deși nu a depășit teritorial granițele patriei sale, după cum precizează: mă aflu statornic în frumoasa noastră capitală. Lămurirea adusă intervievatorului creează deja o primă barieră de comunicare: „Emigraţia este operă, domnul meu. Lumea se înşală, crede că ar fi o distanţare de patrie făcută neapărat cu pantofii. Ea nefiind decât o chestiune de inimă…”, îndulcită totuși cu un dram de bunăvoință, strecurată la finele unei avertizări: „Nu mă mai căutați; vorbesc cu cine vreau eu, acuma cu dvs.”

dorel visan iacob film mircea daneliuc

Dorel Vișan în filmul Iacob (1988) de Mircea Daneliuc

Cărțile de interviuri au devenit şi la noi din ce în ce mai numeroase în ultima perioadă, succesul de public convingând tot mai multe personalități, din diverse domenii ale vieții culturale și artistice, să se lase chestionate, să-și răscolească prin biografii, în căutarea secretelor bine păstrate. Detaliile privind latura personală sunt cele mai căutate în acest gen de scriere (uneori în detrimentul schimbului de idei, ce s-ar putea dovedi nu mai puțin captivant), iar Alexandru Petria, cunoscând foarte bine această preferință a citorului, încearcă din răsputeri să-l scoată pe Mircea Daneliuc din haina rigidă, scorțoasă, de regizor, povocându-l aproape la tot pasul, încercând alunecarea în uman, în intimitate. Iată doar câteva exemple:

– Vorbiți-mi despre copilărie.

– Ce-ați vrea să știți? Credeți că interesează pe cineva?”;

„– Cum este Mircea Daneliuc văzut de Mircea Daneliuc?

Nu pot să intru în capcana asta. Sunt om bătrân.”;

– Aveați vreo poreclă? Dar părinții cum vă spuneau?

– N-am avut. Mi se spunea: mă!”;

„– Și fetele când au apărut apăsat?

– Prima, la cinci ani, o Marilenă, vezi cartea, iar celelalte, eșalonat, cât apucam să mă ridic de la podea din iubiri”,

pentru a adăuga, surprins că a permis apropierea: „Cum am alunecat în discuția asta?”, ba chiar ironic, atunci când întrebările de natură privată se înmulțesc insistent: „Bag samă că discuția profesională s-a încheiat….” Cât privește subiectul femei, se dovedeşte a fi cu adevărat un teren minat. Zadarnice sunt tentativele, aluziile, capcanele, speranțele nutrite de Alexandru Petria privind stoarcerea spectaculosului dintr-o astfel de discuție, regizorul vigilent respinge toate asalturile. Ca o concluzie la insistențele intervievatorului poate sta următorul paragraf:

„Femeile din viața mea au fost una singură. Ca să nu ne batem cuie în talpă fără folos. E drept că am mai cunoscut un număr absolut limitat, fără să primesc ajutor sau aruncarea aceea în sus necesară în artă. […] Le datorez în bună măsură atât cât am reușit să le înțeleg și să-mi construiesc scenele de cuplu sau de amor în filme și cărți.”

marilena film mircea daneliuc

Dar răceala cu care vorbește despre femeile din viața sa dispare ca prin farmec atunci când intervine scriitorul, talentul de narator, pentru că doar literatură putem numi frumusețea unei astfel de relatări: „Daneliuc o iubea pe R. ca la balamuc. O iubea de se tăvălea în drum. Asta, pentru că acumulase un sac de frustrări, nu i s-a mărturisit niciodată, n-avea curajul. Avea, în schimb, bicicleta Carpați și sub aripa din față scrijelise cu o sulă numele sfânt al lui R. Cu cuiul nu s-a putut. Acolo a și ruginit mai întâi…”

Citind cartea veți vedea, desigur, că regizorul nu rămâne prea mult în acestă zonă, o glumă, o nemulțumire privind întrebarea adresată îl fac să revină repede la ariceala binecunoscută.

mircea daneliuc

Admiratorii operei lui Daneliuc vor găsi în acest dialog ample referiri la turnarea filmelor sau la scrierea cărților, deși toate aceste informații sunt născute cu forcepsul, Al. Petria având un partener de discuții extrem de dificil, chiar se plânge la un moment dat de stilul expeditiv al răspunsurilor primite: „Azi scoateți din gură cuvintele mai anevoie ca un zgârcit banii din buzunar…” Remarcă ce pare totuși a-l îmblânzi pe regizor, încă neobișnuit cu ideea de a-și face publice cele mai intime amintiri: „Oricâtă bunăvoință aș avea, amintirile nu pot fi comunicate. Ele trăiesc într-un spațiu interior, privilegiat şi al meu. De îndată ce sunt scoase, devin în fapte. Apar seci, ofilite, chiar dacă uneori posedă umor.”

Cu toate că emigrarea simbolică, la care s-a autocondamnat, e formă de protest împotriva celor care i-au cenzurat producțiile sau au împiedicat promovarea lor, regizorul evită să nominalizeze sau să cadă în tentația de a acuza:

„– De ce vă feriți tot timpul să dați nume?

– Ca să nu se jegoșească discuția.”

glissando mircea daneliuc

Revenirea la unul dintre filmele sale de referință, Glissando, provoacă un răspuns acid, generat de un cuvânt aparent banal inclus în întrebare:

„– Am pus în discuție Glissando. Ce e acest fim pentru rebelul Mircea Daneliuc?

– Ce rebel? Nu mă consider deloc un rebel. Alții mă consideră. Nu fac decât să-mi pipăi ciclic osul spinal ca să mă asigur că încă îl am. Sigur, dată fiind concepția generală despre capul care se pleacă și la câte supărări am produs, par foarte rebel.”

Astfel de reacții, frecvente, nu fac decât să crească interesul cititorului, grație acestor ciocniri dialogul nu devine niciodată plictisitor. Câteva fraze culese din răspunsurile lui Mircea Daneliuc, pot deveni, așa scoase din context, adevărate cugetări: „Un scriitor fără lume e mai rău ca unul fără de stil, preferi să te uiţi la televizor; Cenzura nu-i pragul perfect, ci o apă fetidă, verzuie, mucioasă în care e nevoie să te scufunzi îngreţoşat şi să înoţi jos, la fund, până găseşti spărtura pe undeva; nu există scriitor mare care să nu ascundă un cineast, chiar nemanifestat, dar şi invers” sau: „Singurătatea e un lucru bun, iei cunoștință de tine. Numai singurătatea e creativă.” Autoexilatul Mircea Daneliuc se lasă totuși convins spre a-și poza sie însuși, pentru un portret în cuvinte: „Îmi privesc chipul de efeb în oglindă şi simt ceva ca o inimă de student. Din când în când mă înghimpă să mănânc sănătos la cantină, deşi sunt plin şi de alte dorinţe bizare. Îmi place carnea de cal. Îmi place vaca germană. Îmi plac seminţiile holandă, massai şi americană, pentru că ne-au îndreptat din vechime rătăciri şi greşeli. M-am născut prea devreme. M-am născut prea târziu. Mi-ar fi plăcut, mă gândesc, să fi trăit în epoca lui Pazvante, zis Chiorul. L-aş fi înţeles. Neavând încotro, filmez şi scriu mai lesne ca mulţi. Sunt monstrul din Praga. Îndrăgesc cârtitori întristaţi şi aş face ca Moise. Plimba-i-aş patruzeci de ani într-o pustie cât două judeţe, ademenindu-i la laudaţii cu pişcoturi sărate şi bere călâie, până s-ar naşte generaţii mai răsărite. Căci spune Ioan: unul va fi Semănătorul şi altul Secerătorul. Mama vrea să declar că Semănătorul sunt eu. Practic sporturi extreme. Dau la păstrăv cu muşte.”

regizori romani mircea daneliuc

Am schițat în doar câteva fraze cuprinsul unei scrieri captivante, care mie mi-a provocat o mare surpriză, descoperind o altă față a unei personalități voit inabordabile, Mircea Daneliuc, un ghețar amenințat să se topească sub valul, nerecunoscut, al propriei sensibilități.

„– Am impresia că sub masca de dur protejați cu atenție un timid.

– Nici pomeneală, sunt mai dur ca orice. Ca duraluminiul.”

Ani Bradea

Filmul „Sunt o babă comunistă“, proiectat în premieră la Budapesta

sunt-o-baba-comunista- film de stere gulea

Filmul Sunt o babă comunistă, regizat de Stere Gulea, va fi proiectat pe 1 martie 2014, de la ora 15.30, la Cinematograful Uránia din Budapesta, în cadrul „Festivalului Francofoniei”, cu sprijinul Institutului Cultural Român din capitala Ungariei.

Evenimentul se înscrie în seria manifestărilor cu care Institutul Cultural Român Budapesta participă la cea de-a patra ediţie a „Zilelor Filmului Francofon” (1-9 martie 2014) alături de Ambasada Franţei, Institutul Francez, alte ambasade şi institute culturale francofone acreditate la Budapesta. Sunt o babă comunistă este cel mai recent film al regizorului Stere Gulea, cu un scenariu semnat de regizor alături de scriitorul Lucian Dan Teodorovici, pe baza romanului omonim al lui Dan Lungu. Volumul a fost publicat în traducerea maghiară a Gabriellei Koszta în 2008 la Editura Jelenkor, cu sprijinul financiar al Centrului Național al Cărții, prin programul TPS (Translation and Publication Support Programme).

-sunt-o-baba-comunista

Stere Gulea spune despre filmul său: „Să se aştepte la ceva ce e puţin mai rar în filmul românesc din ziua de azi: normalitate, haz, oameni care ţin unul la altul, care au un simţ al solidarităţii dezvoltat. Sunt o babă comunistă e un film cu oameni normali, simpli, care ne face să vedem că lumea nu e plină doar de neajunsuri.” Din distribuţie fac parte actorii Luminiţa Gheorghiu, Marian Râlea, Anca Sigartău şi Ana Ularu.

Filmul va fi proiectat cu subtitrare în limba franceză şi traducere simultană la cască în limba maghiară.

România la Festivalul de Film al Uniunii Europene la Hong Kong – 2014

Romania la festival de la hong kong

România revine, după o absență de câțiva ani, pe scena Festivalului de Film al Uniunii Europene în Hong Kong, aflat la cea de-a V-a ediție. Pe parcursul a 14 zile de festival, în perioada 21 februarie – 5 martie 2014, în două mari cinematografe din Hong Kong, rulează în premieră 16 filme din ţări europene. Filmul Domestic (producţie 2013, regia Adrian Sitaru) a fost proiectat în premieră în Hong Kong, cu sprijinul Institutului Cultural Român și al Consulatului General al României la Hong Kong, marți, 25 februarie (ora 20.10, la Broadway Cinematheque, în Yau Ma Tei, Kowloon), iar sâmbătă, 1 martie ora 13.30, va fi proiectat la Palace IFC, în Central Hong Kong.

Alături de România, la festival participă alte 15 țări europene: Austria, Belgia, Cehia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Olanda, Polonia, Portugalia, Spania, Suedia, Elveția, Marea Britanie. Selecția din acest an include numeroase filme care au câștigat premii internaționale, precum filmul polonez Chce sie zyc, distins cu premiul pentru cel mai popular film la Montreal World Film Festival 2013, filmul britanic The Selfish Giant – premiul pentru cel mai bun film la Stockholm Film Festival 2013 sau filmul italian La grande bellezza – premiul pentru cel mai bun film, cel mai bun regizor, cel mai bun actor și cel mai bun editor la European Film Awards 2013, nominalizat la premiile Oscar 2014 la categoria „cel mai bun film străin”.

Trailer-ul Festivalului de Film al Uniunii Europene în Hong Kong poate fi urmărit aici: https://www.facebook.com/photo.php?v=361122524029088