Lansare de carte: „Jurnal cu și fără Nae Ionescu” de Elena-Margareta Ionescu

jurnal cu si fara nae ionescu

eveniment liber sa spunCu ocazia împlinirii a 75 de ani de la moartea lui Nae Ionescu (15 martie 1940), Editura Vremea vă invită la lansarea volumului Jurnal cu şi fără Nae Ionescu de Elena-Margareta Ionescu. Invitaţi: Anca-Irina Ionescu, nepoata autoarei, Sorin Lavric, scriitor, Paul Cernat, critic literar, Silvia Colfescu, directorul Editurii Vremea. Evenimentul va avea loc luni, 16 martie 2015, ora 16.30, la Librăria „Mihail Sadoveanu” din București (Bd. General Magheru nr. 6-8). 

Jurnal cu şi fără Nae Ionescu este o carte de dragoste. O dragoste tristă. Iubirea singuratică a unei femei părăsite, care trăieşte printre şi pentru amintirile ei. O pagină din intimitatea unei căsnicii celebre, în marginea vieţii omului care a modelat gândirea celei mai strălucite generaţii a României secolului XX.

Elena-Margareta Fotino şi Nae Ionescu s-au cunoscut în 1911, s-au căsătorit în 1916, au avut doi băieţi, apoi, în jurul lui 1930, s-au despărţit, fără a divorţa vreodată. Ea a continuat să îl iubească, el, să o stimeze şi să o ajute.

Nae Ionescu

Nae Ionescu

Elena-Margareta Ionescu, născută Fotino (1889–1971), a absolvit Facultatea de Litere şi Filosofie şi a urmat în paralel cursuri la Academia de Muzică şi Artă Dramatică, fiind o bună pianistă şi o fină comentatoare a concertelor audiate.

Era pasionată de muzică clasică şi citea volume de literatură şi filosofie, adesea în original, în franceză şi germană. A călătorit destul de mult în Europa, a fost primită de Regina mamă Elena, aflată în exil în Italia, a avut ocazia să asiste la jocurile olimpice de la Berlin din 1936 şi la o manifestaţie a cămăşilor negre la Roma.

În ciuda separării de soţul ei, Elena-Margareta Ionescu a întreţinut relaţii de amiciţie cu unii dintre apropiaţii şi studenţii soţului ei. Totuşi, existenţa ei a fost una solitară după această despărţire, jurnalul de faţă, care acoperă, cu pauze lungi, perioada 1918–1961, fiind o mărturie dureroasă despre o legătură ce nu avea datele necesare pentru a dura şi despre o dragoste care a continuat mult după ce relaţia s-a destrămat.

logo liber sa spunVezi: Arhiva categoriei Carte

Eveniment: Lansarea volumului „Modelul medinian și islamul global” de Christian Tămaș

Afis lansare Modelul medinian christian tamas

eveniment liber sa spunÎn cadrul Festivalului Minorităților Naționale „Împreună în Iași” (19–20 decembrie 2014), organizat de Asociația Culturală „Dionysos”, Centrul Cultural Arab-Iași și Editura Ars Longa lansează volumul Modelul medinian și islamul global de Christian Tămaș, apărut recent la Editura Ars Longa. 

Evenimentul va avea loc sâmbătă, 20 decembrie 2014, ora 11.00, la Muzeul Unirii din Iași (str. Lăpușneanu, nr. 14).

christian-tamas

Christian Tămaș

„Clima se schimbă, resursele naturale scad, populația crește. Aceștia sunt factorii care vor determina în viitor pozițiile islamului față de Occident și ale Occidentului față de islam, în condițiile în care se prefigurează tot mai mult o nouă polarizare a lumii, de data aceasta nu pe criterii ideologice, ci, poate, mult mai grav, pe criterii economice, ceea ce va duce la adâncirea inegalităților între societățile umane și între membrii lor, fapt care va antrena o recrudescență a resentimentelor până și acolo unde acestea nu au existat decât în stare latentă. Și istoria se va repeta, iar religia și ideologiile vor deveni, poate, din nou argumente justificative ale unor conflicte de proporții, așa cum s-a întâmplat de atâtea ori de-a lungul existenței zbuciumate a ființei umane.

Din această repolarizare, islamul ar putea avea de câștigat, fiind susceptibil de a deveni un pion esențial în încercarea de reconfigurare a lumii acestui mileniu, dat fiind că este singurul care poate arunca în joc un sistem ideologic și social bazat pe un orizont transcendental încă puternic și coerent.” – Christian Tămaș.

Întâlnire cu cel mai cunoscut filosof ceh

Václav Bělohradský

eveniment liber sa spunJoi, 9 octombrie 2014, la ora 14.00, în Sala de Consiliu a Facultăţii de Limbi şi Literaturi străine din București (str. Pitar Moş 7-13 et. I) va avea loc o întâlnire cu cel mai cunoscut filosof ceh, Václav Bělohradský.

Václav Bělohradský (n. 1944) a absolvit Facultatea de Filosofie a Universităţii Caroline din Praga cu o lucrare de licenţă despre Marchizul de Sade. După invazia sovietică a plecat în străinătate, a lucrat la Institutul de Filosofie din Genova, iar din 1990 este professor de sociologie politică la Universitatea din Triest. Este, de asemenea, profesor la Facultatea de Ştiinţe Sociale a Universităţii Caroline din Praga. Şi-a publicat lucrările iniţial în samizdat şi în editurile din exil din Anglia, SUA şi Canada. A fost semnatar al Cartei 77. Printre cele mai cunoscute titluri menţionăm: Interpretazioni italiane di Wittgenstein, Milano, 1972; Regionamento, azione, società. Sociologia della conoscenza in Vilfredo Pareto, Milano, 1972; Il mondo della vita: un problema politico, Milano, 1981. În limba cehă: Eseuri despre trecutul recent şi viitorul apropiat; Criza eshatologiei nonpersonalităţii (Londra); Banchetul (Toronto); Critica raţiunii (depolitizate) etc.

O primă traducere din opera sa este în pregătire la Editura Art din Bucureşti.

„Roman de Bucureşti” de Puşa Roth, la Teatrul Naţional Radiofonic

pusa roth teatru

Spectacolul Roman de Bucureşti de Puşa Roth, pe care Teatrul Naţional Radiofonic îl va difuza vineri, 23 august 2013, la ora 21.00, la Radio România Cultural, este o comedie amară, construită pe tema cuplului şi inspirată din realitatea cotidiană.

Subtitlul ei, „comedie de moravuri la moment”, e într-o măsură explicit pentru intenţiile satirice ale autoarei. Fina observaţie a societăţii contemporane, a comportamentelor, a clişeelor (inclusiv a celor lingvistice) este sprijinită de capacitatea autoarei de a crea tipuri vii prin situaţii, dar mai ales prin limbajul dramatic folosit cu virtuozitate. Autenticitatea celor patru personaje conferă remarcabilă expresivitate piesei Puşei Roth, montată de regizorul Leonard Popovici, cu o distribuţie excepţională: Virgil Ogăşanu, Dorina Lazăr, Adriana Trandafir, George Ivaşcu. Atmosfera creată de celelalte „voci“, cadrul sonor compus cu abilitate de George Marcu (regia muzicală), Mihnea Chelaru (regia tehnică), Janina Dicu (regia de studio) contribuie la realizarea unui spectacol încântător.

leonard-popovici-regie teatru radiofonic

Leonard Popovici

Câteva opinii despre piesa difuzată în premieră la 1 iunie 2003: „De la gradul zero al scriiturii ajungem, iată, la gradul zero al trăirii. Personajele Puşei Roth reprezintă un extract de nouă umanitate românească. Autoarea seamănă cu un fel de zeitate indiană, Shiva cel cu şase braţe. Există în această piesă construită pe ideea de contrapunct o notă cinică de factură caragialiană dar şi una tandru-romantică à la Tudor Muşatescu. Ele se reunesc în atitudinea unui scriitor care contemplă realitatea de azi cu bonomie şi cu tristeţe.” (Ioan Adam, „Radio România”, nr. 329, 9–15 iunie 2003); „Am fost impresionat să asist la o dramă scrisă în registru de comedie, ceea ce reprezintă o piatră de încercare pentru un dramaturg. Puşa Roth a dovedit că are vocaţie pentru un asemenea gen de teatru şi o felicit din toată inima pentru reuşită.” (Dan Tărchilă, idem); „Dacă aş mai fi director de teatru, aş pune imediat în scenă Roman de Bucureşti, pentru actualitatea ei.” (Constantin Dinischiotu, idem); „Ceea ce am ascultat astăzi nu e o piesă de teatru, ci o pagină de istorie pe care, din păcate pentru unii, din fericire pentru alţii, o trăim. Ficţiunea intervine la sfârşit. Optimismul autoarei se exprimă în final, în sensul că, mai devreme sau mai târziu, fiecare îşi găseşte macrameul pe care-l merită…” (Mircea Dogaru, idem); „O piesă, o dramaturgie de care teatrele noastre ar avea foarte multă nevoie. Impresia unora că nu există dramaturgie originală astăzi este cât se poate de falsă. Apreciez la rândul meu firescul, calitatea dialogurilor şi a replicilor, fineţea cu care autoarea ştie să surprindă în instantanee cotidiene câteva destine marcate de trecerea vremii, dar şi realizarea regizorală şi actoricească.” (Constantin Paraschivescu, idem); „Frumuseţea acestei piese constă în urâţenia vieţii pe care ne-o prezintă. Salut îndrăzneala autoarei de a aborda problematica actuală fără înverşunare, fără patimă, cu francheţe. Şi, nu în ultimul rând, modalitatea de a surprinde şi satiriza noul limbaj de lemn.” (Ion Dodu Bălan, idem); „În legătură cu această ultimă piesă [Roman de Bucureşti], comedie amară, i-am spune tristă prin sugestiile ei mai generale, e de menţionat că autoarea deţine o autentică măiestrie în a construi relaţii şi atmosferă fireşti, de actualitate, în replici succinte, cu nerv, haz şi miez, într-o acţiune cu patru personaje, gradată pe conturarea unui destin.” (Constantin Paraschivescu, „Teatrul azi”, nr. 9-10/2003).

roman de bucuresti comedie pusa roth teatru contemporan

Puşa Roth este autoarea pieselor Şambelan la viezuri, fantezie dramatică după Pagini bizare de Urmuz (Teatrul Naţional Radiofonic, 1999, Teatrul „Bacovia” din Bacău, stagiunea 1999–2000), Dulcea mea doamnă, Eminul meu iubit (Mihai Eminescu – Veronica Micle. Replici, în colaborare cu Costin Tuchilă, TNR, 2001; Teatrul Naţional din Bucureşti, stagiunea 2001–2002), Ringhişpilul (TNR, 2002), Mantaua după N. V. Gogol (TNR, 2004), Spaima zmeilor (TNR, 2004), Duios Anastasia trecea după D. R. Popescu (TNR, 2004); Limir-Împărat (TNR, 2005), Moartea lui Ivan Ilici după L. Tolstoi (TNR, 2006), Ieri după Shakespeare sau Visul unui preşedinte (TNR, 2007), Albă ca Zăpada (muzical pentru copii, TNR, nominalizat la RTR, 2007), Discurs într-un ciorap, dramatizare după volumul Confidenţe fictive de Nina Cassian (TNR, 2007), Motanul încălţat, muzical pentru copii (TNR, 2008), La Vulpea Roşie, muzical (TNR, 2010), Martori ai istoriei (teatru radiofonic serial, 2011).

A publicat volumele: Convorbiri comode, vol. I, București, Editura Viitorul Românesc, 2001; Şambelan la viezuri, teatru, Ploiești, Editura Premier, 2002; Dincolo de curcubeu e lumea, Bucureşti, Editura Viitorul Românesc, 2002; Convorbiri comode, vol. II, București, Chimprest Publicity, 2003; Roman de București, teatru, cu o prefaţă de D. R. Popescu, Bucureşti, Editura Adam,  2005; Un dialog al timpului câştigat, convorbiri cu filosoful pusa-roth-roman-de-bucuresti-2005-bibliografie-cartea-de-teatru-teatru-contemporanChristian Tămaş, Iași, Editura Ars Longa, 2006; Un clasic modern – Ion Dumitrescu, ediţie critică în colaborare cu Costin Tuchilă, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2006; Poezie de teatru. Puşa Roth în dialog cu Mircea Albulescu, Iași, Editura Ars Longa, colecţia „Summa cum laude”, 2008; Timpul care a învins teama. Decembrie 1989 – Decembrie 2007, Iași, Editura Ars Longa, Colecţia „Document”, 2008; Căutător de destine. Puşa Roth în dialog cu Dorel Vişan, Iași, Editura Ars Longa, colecţia „Summa cum laude”, 2008;  Anotimpuri de teatru. Puşa Roth în dialog cu Lucia Mureşan, Iași, Editura Ars Longa, colecţia „Summa cum laude”, 2009; Clasicii dramaturgiei universale, volumul I, în colaborare cu Costin Tuchilă, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2010; Carles Miralles, Anotimpurile Barcelonei, dialoguri realizate de Pușa Roth. Traducere din catalană, prefață și note: Christian Tămaș. Postfață: Costin Tuchilă, Iași, Editura Ars Longa, col. „Summa cum laude Internațional”, 2011; Povești pentru Eric, Povestea alfabetului, cărți pentru copii, Iași, Editura Ars Longa, colecția „Geppetto”, ilustrații de Nicoleta Bida-Șurubaru, 2012; Prezentul absent. Puşa Roth în dialog cu D. R. Popescu, Iași, Editura Ars Longa, colecţia „Summa cum laude”, 2013.

Vezi Pușa Roth – Dincolo de curcubeu e lumea.

Costin Tuchilă

George, referatul şi dilema

george tarnea amintiri studentie serban cionoff

amintiriCu George Ţărnea – vreau să spun: cu studentul George Ţărnea –, am fost coleg, la Facultatea de Filosofie a Universităţii Bucureşti, cam trei trei ani: când eram eu în anul I, George era în anul II, am trecut eu în II, George era în anul II bis, am trecut eu în… II bis, George era în II… tris! Şi aşa mai departe: eu, în anul IV, George în anul I – la drept, eu, în anul V, George, în anul I… de armată!

Nu am să mai intru, acum, în hăţişurile birocraţiei universitare spre a lămuri de unde i se trăgea lui George zăbovirea îndelungată în acel an II. În ceea ce mă priveşte, repetenţia mea s-a datorat împrejurării că în anul 1967 mama mea a fost condamnată în urma unei abjecte înscenări cu nişte dedesubturi asupra cărora nu vreau să mai stărui, fapt este că la examenul de economie politică socialistă (mai precis la restanţă), adică în septembrie 1967, un aşa zis profesor universitar, mare ştab la acea vreme pe la partid, la curent fiind cu denunţul cu care mă cadorisiseră aceiaşi nemernici care îmi „turnaseră” mama… acolo unde trebuie, mi-a spus-o pe şleau: „Mă, mă-ta (textual, n.n.) a fost condamnată pentru lipsă în gestiune, la farmacie, eu, ca activist de partid nu te pot trece la examenul de economie politică socialistă, fiindcă nu este corect.” Scurt pe doi!

Am povestit toate astea nu pentru a-mi face poză de „persecutat politic” (ipostază în care regăsesc, azi, nu fără oareşce uimire, nişte vajnici militanţi de acum douăzeci şi ceva de ani), ci doar pentru a ajunge la împrejurările în care am devenit coleg de an şi de grupă cu George.

Rămânând eu, aşadar, repetent tocmai la economie politică socialistă, normal şi firesc era ca tovul care mă lăsase repetent să urmărească neobosit prezenţa mea la cursurile şi la seminarele pe care se făcea că le ţine.

economie politica socialista

Tovul se numea H. N. şi fusese făcut conferenţiar universitar direct din activist de partid. Gura lumii mai povestea că, atunci când i s-a dat să aleagă între conferenţiar universitar şi profesor univeritar, ipochimenul ar fi ales să fie făcut conferenţiar, fiindcă, spunea el, la ei în comună sunt mulţi profesori dar niciun conferenţiar! Că, mai apoi, s-a dovedit că tovul… uitase să îşi dea examenul de bacalaureat (de maturitate, cum se spunea la vremea aia!), asta este cu totul altă poveste…

Pentru felul său de a fi, grobian, necioplit, lui „Haşul” i se scoseseră multe porecle, până când hâtrul nostru coleg, Dan Petrache, i-a zis „Majuru’” şi Majuru’ i-a rămas numele!

Multe şi felurite hachiţe avea Majuru’, dar, dintre toate, îi plăcea la nebunie să ne pună să ne luăm referate la seminar, referate pe care, după aia, să le facă el harcea-parcea.

Şi unde ne pomenim că, încă la primul seminar, ridică George al nostru mâna şi îşi ia referat! Referat pe care urma să-l prezinte fix peste două sau trei săptămâni!

Numai că – şi de-aici începe marea tevatură – la data cu pricina, ia-l pe George de unde nu-i! Absent nemotivat, aşa scria în condica de prezenţă a grupei. Aşa, săptămâna asta, tot aşa – ailaltă şi aşa mai departe. Firesc, Majuru’ turba, iar noi ne frecam mâinile de bucurie.

Până când, într-o bună zi (că bună a mai fost ziua asta pentru amuzamentul straşnic al întregii facultăţi!) intră Majuru’ în… ştiţi dumneavoastră unde. Iar acolo, peste cine dă? Peste George!!!

Turbat, Majuru’ strigă, mai să-şi spargă piepţii:

– Ţărneaaaaaaaaaaaaaa!!!!!!!!!

Dar nici George nu se lasă mai prejos:

– Vai, tovarăşe profesor, de când vă cauuuuuut?!

Şi, văzând că i-a luat piuitul lui Majuru’, continuă cu voce mieroasă:

– Eu am referatul gata, scris de mână, dar vroiam să vă întreb: îl vreţi scris la maşină cu indigo roşu sau cu indigo albastru?

După care, George a ieşit ţanţoş pe uşă şi dus a fost!

masina scris indigo

De referat nici că a mai fost nevoie, pentru că, la scurtă vreme după asta, studentul Ţărnea George a fost exmatriculat, fireşte, pentru absenţe nemotivate!

Şi, uite aşa, au rămas şi Majuru’ fără referat, dar şi George fără răspuns la dilema sa existenţială!

Şerban Cionoff

Mircea Flonta conferențiază la Institutul Cultural Român

Mircea Flonta

eveniment liber sa spunInstitutul Cultural Român continuă seria Conferințelor ICR miercuri, 20 februarie 2013, ora 18.00, cu prelegerea Există filosofia adevărată? Formele de viață filosofică între exclusivism și toleranță, susținută de prof. univ. dr. Mircea Flonta.

Există un singur fel, cel corect, de a face filosofie sau există mai multe practici filosofice, fiecare având propriile criterii de excelență? Care este „filosofia adevărată”: construcția de sistem, analiza conceptuală, reflecția liberă sau cercetarea academică? Putem vorbi de Filosofie (cu majusculă)? Există o definiție a filosofiei? Acestea sunt câteva din întrebările care vor face obiectul conferinței domnului prof. univ. Mircea Flonta.

luminita gliga composition blue 12

Luminița Gliga, Compoziție Albastru 12

Profesor al Facultății de Filosofie, membru corespondent al Academiei Române, Mircea Flonta a publicat numeroase cărți și articole de epistemologie, metafilosofie și filosofia biologiei. A tradus opere ale unor autori ca David Hume, Immanuel Kant, Albert Einstein, Moritz Schlick, Karl Popper şi Ludwig Wittgenstein. Cea mai recentă carte publicată este 20 de întrebări și răspunsuri despre Immanuel Kant (Humanitas, 2012).

Conferința va avea loc la sediul ICR din București, Aleea Alexandru nr. 38. Accesul publicului este liber.

Caragiale, scriitorul secolului al XXI-lea

centenar caragiale al gavrilescu studiu caragiale arta controversei

eveniment liber sa spunUn studiu doct, cu perspectivă enciclopedică asupra epocii, este C… de la Caragiale. Arta controversei de Al. Gavrilescu, apărut la începutul lui decembrie 2012. La o sută de ani de la moartea autorului, după atâtea exegeze ale operei sale, cele clasicizate sau altele, de dată mai recentă, care au insistat asupra modernității scriitorului, inclusiv din perspectiva secolului al XX-lea, pare că nu se mai pot spune multe lucruri noi, fie ca judecată de ansamblu, fie cu referire aplicată la un text sau altul. Nimic mai fals. Mai ales în privința esteticii caragialiene, așa cum se desprinde ea din publicistică, dar și implicit din operă, sunt încă multe de spus în contextul de idei și frământări ale epocii. Citind studiul lui Al. Gavrilescu, am avut sentimentul că I. L. Caragiale a fost discutat oarecum izolat, preluând câteva clișee (realism, naturalism, absurd etc.), dar fără a vedea cadrul larg, european în care poate fi înscris scriitorul român, care era de altfel la curent sau intuia perfect mișcarea de idei contemporană. Într-un fel, istoria noastră literară, cu unele excepții, l-a privit și pe Caragiale ca pe un fenomen local, izolat, născut în cadrul specific și determinat al literaturii naționale, fără a face legăturile necesare cu ideile europene, cu controversele și orizontul de așteptare general din epocă. Îndeosebi în ce privește teatrul, fascinația perfecțiunii formei și expresiei caragialiene, caracterul memorabil, „clasicitatea” personajelor puse în acțiune, replicile ajunse pe buzele tuturor au devansat discuția asupra esteticii, asupra fondului de idei care animau spațiul european și la care Caragiale era racordat ca nimeni altul, tot așa cum sunt racordați – îmi permit această comparație – scriitorii secolului al XXI-lea la ideile care ne animă pretutindeni. Citește cronica integral pe Portalul „Centenar Caragiale”.

Costin Tuchilă

Succese românești în Peru

Ediția de anul acesta a Festivalului Internațional de Poezie „Huarí, ventana cultural del Ande” (Huarí, fereastra culturală a Anzilor) din Perú, ediția a IV-a, dedicată poetului, prozatorului, criticului și profesorului peruan Antenor Samaniego (1919–1983), s-a desfășurat în perioada 7–11 noiembrie și a reunit poeți din peste 12 țări: Spania, Portugalia, Statele Unite, Canada, Palestina, Ecuador, Columbia (invitată specială), Argentina, Mexic, Venezuela etc.

Din România au fost invitați actorul Dorel Vișan și scriitorul și traducătorul Christian Tămaș. În cadrul Festivalului a fost prezentată versiunea în limba spaniolă a Psalmilor lui Dorel Vișan (Salmos, traducere și prefață de Christian Tămaș, Editura Ars Longa, 2012).

În cadrul festivalului, Dorel Vișan și Christian Tămaș au devenit Membri de onoare ai CADELPO (Casa del Poeta Peruano – Uniunea Poeților din Perú, cu 11 filiale în întreaga lume: Marea Britanie, Spania, Canada, Statelu Unite, Argentina, Mexic, Honduras, Ecuador, Brazilia, Venezuela și Chile).

Tot cu acest prilej, scriitorului Christian Tămaș i s-a decernat „Medalia de aur pentru excelență intelectuală”, conferită de Casa del Poeta Peruano în colaborare cu Universidad Nacional del Callao-Lima (Universitatea Națională din Callao-Lima).

Dorel Vișan și Christian Tămaș au fost incluși, de asemenea, în antologia literară Orografía de las Lenguas, editată de scriitorul José Guillermo Vargas și publicată la Editura Maribelina, Callao-Lima, în 2012.

 Detalii despre festival: ziarul „Primera Página”.

Seminarul ştiinţific „Ioan Petru Culianu”

Joi, 25 octombrie 2012, ora 18.00, în Sala Senatului a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (Bd. Carol I, nr. 11), va avea loc inaugurarea Seminarului Științific „Ioan Petru Culianu”. Seminarul va avea o frecvență lunară și va cuprinde un ciclu de conferințe susținute de personalități naționale și internaționale în domeniul științelor umaniste.

Programul manifestărilor:

• Conferința Noul hermetism – noua gnoză în știință, susținută de prof. univ. dr. Tiberiu Brăilean, directorul Departamentului Interdisciplinar Socio-Uman din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

• Lansarea primului număr al revistei „Human and Social Studies”, editată de Departamentul Interdisciplinar Socio-Uman din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza”. Revista va avea o frecvență de trei numere pe an. Este redactată în limba engleză și reunește nume de prestigiu din țară și din străinătate – în nr. 1: Geoffrey R. Skoll, Colegiul de Stat din Buffalo, SUA, Jean-Jacques Nattiez, Universitatea din Montréal, Thierry Magnin, Universitatea Catolică din Lyon, Tiberiu Brăilean, Universitatea „Al. I. Cuza” Iași, Christian Tămaș, Universitatea „Al. I. Cuza” Iași ș.a.

Revista este o publicație academică interdisciplinară al cărei scop este reunirea ideilor universale din domeniul religiei, filosofiei, științei și artei.

Bogdan Mihai Radu, Metamorfoză

• Prezentarea site-ului Departamentul Interdisciplinar Socio-Uman

• Prezentarea următoarelor volume ale membrilor Departamentului:

1. Omeconomia de Tiberiu Brăilean, Editura Junimea, Iași, 2012

2. ’(E)L. Avatarurile unui articol hotărât de Christian Tămaș, Editura Ars Longa, Iași, 2012

3. Istoria Bisericească de Filostorgiu, ediție bilingvă română-greacă, îngrijită de Adrian Muraru, traducere de Dorin Garofeanu, studiu introductiv, tabel cronologic și note explicative de Dragoș Mîrșanu, Editura Polirom, 2012

4. Walter Benjamin. Memoria fragmentării de Simona Mitroiu, Editura Universității „Al. I. Cuza” din Iași.

Participă: prof. univ. dr. Simona Modreanu, prof. univ. dr. Tiberiu Brăilean, dr. Christian Tămaș, lector univ. dr. Adrian Muraru, dr. Simona Mitroiu.