Expoziție de pictură Franco Giannelli

Franco Giannelli AFIS expozitie sibiu

eveniment liber sa spunJoi, 9 iulie 2015, la ora 16.00, în Sala de expoziţii temporare a Palatului Brukenthal din Sibiu (Piaţa Mare nr. 4-5) va avea loc vernisajul expoziției de pictură Franco Giannelli Dialog. Prezintă: Puşa Roth, scriitor. Curatori: Elisabeta Petrescu şi Robert Strebeli. Expoziția va fi deschisă până în 30 august 2015. Program de vizitare: marţi – duminică: orele 10–18. Lunea şi prima zi de marţi din fiecare lună, închis. Continuă lectura „Expoziție de pictură Franco Giannelli”

Adio, flori! Bun venit, primăvară!

adio flori bogdan mihai radu

eveniment liber sa spunArtistul Bogdan Mihai Radu vă așteaptă miercuri, 4 martie 2015, ora 19.00, la Galeriile BMR, din Strada Semicercului nr. 10, București, la vernisajul expoziției Adio, flori! Bun venit, primăvară!.

Evenimentul va reprezenta ultima expunere florală și anunță trecerea într-o nouă etapă artistică a pictorului Bogdan Mihai Radu, care a fost în dese ocazii comparat cu maestrul florilor, Ștefan Luchian.

expozitie flori bogdan mihai radu

„Marca BMR este asociată în primul rând cu florile, dar simt că trebuie să mă detașez de ele din punct de vedere artistic și să mă concentrez pe teme și abordări noi, în concordanță cu ceea ce simt și sunt în acest moment al vieții mele: un pictor orientat spre piețele mai dinamice si mai efervescente ale Occidentului, mai abstracte și non-figurative. Nu spun, nicidecum, că nu voi mai picta flori niciodată, dar o voi face în mod exclusiv și privat, o dată pe an, la începutul primăverii”, anunță artistul.

Prin tematica abordată, expoziția este în primul rând un omagiu adus femeii la început de primăvară, dar și un prilej pentru ca pictorul să aducă la cunoștința publicului primele patru lucrări ale lui Matei Stoian (13 ani), unul dintre elevii care s-au remarcat constant la Prima lecție de pictură cu Bogdan Mihai Radu.

Spațiul generos al galeriei este un cadru perfect de reîntâlnire a prietenilor și iubitorilor de artă, iar gazda evenimentului, împreună cu actrița Rodica Popescu-Bitănescu, care va avea cuvântul de deschidere, a pregătit o serie de surprize frumoase pentru toate doamnele și domnișoarele.

bogdan mihai radu flori

flori pictura

adio flori bogdan mihai radu 2

pictura bogdan mihai radu

Flori de Bogdan Mihai Radu

logo liber sa spunVezi: arhiva categoriei Pictură

Ştefan Câlţia. Locuri

stefan caltia locuri

eveniment liber sa spunVineri, 31 octombrie 2014, la ora 18.00, la Muzeul de Artă din Timişoara va avea loc lansarea albumului de pictură Ştefan Câlţia. Locuri, apărut la Curtea Veche Publishing. Cu această ocazie, Ştefan Câlţia va acorda autografe. Participă: prof. univ. dr. Victor Neumann (directorul Muzeului de Artă din Timişoara), Iren Arsene (directorul Curtea Veche Publishing), Patricia Bădulescu (unul dintre cei trei curatori ai expoziţiei), Cristina Bazavan (jurnalist, blogger).

pictorul stefan caltia

Ștefan Câlția

Pornind de la expoziţia-eveniment Ştefan Câlţia. Locuri, desfăşurată în perioada 3 octombrie–5 decembrie 2014 la Muzeul de Artă din Timişoara, editura propune un album-cadou pentru toţi iubitorii de poveşti şi pictură.

stefan caltia personaj_cu_floare_si_pasari

Ștefan Câlția, Personaj cu floare și păsări

„Albumul adună înăuntrul său un mănunchi de peste 70 de  lucrări dintre care multe neexpuse până acum ochilor publicului larg, dezvelite de intimitatea colecţiilor private şi învelite în cuvintele moi a şase autori. Textele ce însoţesc aceste imagini propun chei de lectură ale imaginarului construit de Ştefan Cȃlţia, prezintă etapele cele mai importante ale parcursului său biografic şi artistic şi evocă propriile contacte ale autorilor  (Victor Neumann, Dan C. Mihăilescu, Ioana Mandeal, Sandra Demetrescu, Patricia Bădulescu, Andrei Teleagă) cu munca acestuia. Accesibil, uşor curgător, întregul text al albumului se vrea a fi o poveste care să vină în completarea celor multe spuse prin imagini.”

Ştefan Câlţia - Vînzătorul de aripi - ulei pe pânză - 120x120 cm

Ştefan Câlţia, Vânzătorul de aripi

Albumul Ştefan Câlţia. Locuri face parte dintr-un proiect mai amplu care include expoziţia cu acelaşi nume, precum şi o serie de conferinţe.

Retrospectivă de pictură Emil Ciocoiu la Teatrul Naţional din București

emil ciocoiu Viziune in viitor

eveniment liber sa spunCea mai amplă expozitie de pictură de până acum, desfăşurată simultan în toate spaţiile expoziţionale de la Sala Mică, Sala Media şi noua Sală Studio (fosta Operetă), se va deschide joi, 26 septembrie 2013, sub titlul Emil Ciocoiu la TNB – Retrospectivă de pictură.

Ce eveniment putea fi mai potrivit să inaugureze, în noua stagiune 2013–2014, generoasele spaţii expoziţionale şi foaiere ale Teatrului Naţional „I. L.Caragiale” din București, aflat în plină metamorfoză şi devenire, decât Retrospectiva de pictură a unui cunoscut artist român şi european al penelului, Emil Ciocoiu?

Născut în România în 1948, Emil Ciocoiu este unul dintre cei mai importanţi pictori români ai momentului. Stabilit de mult timp în Germania, el are o carieră de excepţie, cu prezenţe pe simeze celebre ale lumii şi în colecţii renumite. Expoziţia de la Teatrul Naţional este prima retrospectivă a artistului, ocazionată de împlinirea a 65 de ani şi va aduce la Bucureşti peste 100 de lucrări de mare valoare realizate de Emil Ciocoiu, reprezentative pentru creaţia sa şi pentru ideile pe care le promovează. Curatorul expoziţiei este Marius Tiţa, autorul singurei monografii în limba română a pictorului Emil Ciocoiu.

retrospectiva emil ciocoiu

Acest eveniment, care face parte din programul TNB Parateatral – Arte vizuale, deschide şirul unor viitoare alte expoziţii menite să aducă pe simezele de „acasă” şi alţi artişti români afirmaţi dincolo de frontiere, într-un demers firesc de integrare a acestora în patrimoniul culturii naţionale. În cadrul aceluiaşi program, lucrări reprezentative ale unor reputaţi artişti plastici ca Ion Sălişteanu, Vladimir Şetran, Ion Stendl, Viorel şi Alexandru Mărginean, Olga Morărescu-Mărginean, Horia Flămând, aflate în custodia Teatrului Naţional, au fost deja expuse în foaierele noilor săli recent inaugurate. Acestor vecinătăţi onorante vine să li se alăture acum Emil Ciocoiu.

Tot joi, 26 septembrie 2013, la ora 12.00 va avea loc o pre-vizionare a amplei expoziţii retrospective a pictorului Emil Ciocoiu, expoziţie al cărei vernisaj va avea loc în aceeaşi zi, la ora 18.00.

Cu acest prilej se vor putea vedea cele peste 100 de lucrări expuse în toate noile spaţii expoziţionale ale Teatrului National, ghidaţi chiar de artist şi de curatorul Marius Tiţa. Expoziția va rămâne deschisă până în 25 noiembrie 2013. Invitat special la această întâlnire: Augusto Medici, directorul prestigiosului trimestrial italian de artă şi cultură „ContemporArt”.

muzica picturii emil ciocoiu

Emil Ciocoiu, Muzica picturii

Absolvent, în 1974, al Academiei de Artă „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti (clasa prof. Gheorghe Şaru), Emil Ciocoiu câştigă prestigioasa bursă Aman şi se impune ca unul dintre cei mai promiţători tineri artişti. În 1980 se stabileşte în Germania, la Aachen. Emil Ciocoiu şi-a construit o carieră de înalt prestigiu, cu numeroase expoziţii personale şi participări la expozitii de grup şi evenimente artistice din întreaga lume. Lucrarea sa Sharon Quartett face obiectul donaţiei pe care marele colecţionar de artă Peter Ludwig a făcut-o pentru muzeul de artă contemporană din capitala Chinei, Beijing.

emil ciocoiu flori

Emil Ciocoiu, Flori

În 2002, Emil Ciocoiu deschide o expoziţie chiar la sediul NATO de la Bruxelles, iar în 2006 la Palatul Berlaymont al Parlamentului European din Bruxelles, alăturându-şi arta şi prestigiul personal efortului naţional de a adera la organizaţia nord-atlantică şi, respectiv la Uniunea Europeană.

În 1996 a revenit pe simezele din România, pentru prima dată de la plecarea sa din ţară, cu o amplă expoziţie personală la Muzeul Naţional de Artă al României. În 2008 realizează trei expoziţii personale în România, la Bucureşti, Cluj-Napoca şi Craiova, urmate de altele la Galeria Galateca (2010 şi 2011) şi la Palatul Parlamentului (2012).

Adriana Popescu

Mai multe informatii  pe: www.ciocoiu.eu

„Flori de departe”, expoziție de pictură Luminița Gliga în Florida

orhidee pictura contemporana luminita gliga

Luminița Gliga, Orhidee III

eveniment liber sa spunÎn 13 aprilie 2013, la Holy Trinity Romanian Orthodox Church din Miramar (Florida) a avut loc vernisajul expoziției de pictură a artistei Luminița Gliga.

„Visul de a expune în Florida a început mai demult datorită unor invitații pe care le-am primit de a participa la târgurile de artă care se desfășoară în Miami în luna decembrie. Cele 30 de picturi care au alcătuit expoziția intitulată Flori de departe / luminita gligaFaraway Flowers au putut ajunge pe simezele din Florida sprijinită fiind de Catena (președinte: Anca Vlad). Am fost primită aici de oameni minunați, de aleasă simțire românească pentru «oaspeții» de acasă. John Banu, președintele Ligii Româno-Americane, Ovidius Lebădă, președintele Camerei de Comerț Româno-Americane și părintele Adrian Bălescu m-au impresionat în mod deosebit prin interesul și dăruirea de a se implica în acest eveniment.

Am avut onoarea și bucuria de a o întâlni și pe d-na Victoria London, Consulul Onorific al României la Miami, cu care am purtat discuții despre artă și despre pictura mea.

Flori de departe le consider florile mele de suflet pentru românii stabiliți în această parte a Americii și desigur, pentru întreg publicul care a participat la vernisaj. Ideea pentru tema expoziției Flori de departe mi-a fost sugerată de artistul american, bun prieten, F Ric Blum”, a declarat, în exclusivitate pentru „Liber să spun”, Luminița Gliga.

compozitie flori luminita gliga

C 017

orhidee luminita gliga

Orhidee II 

 luminita gliga expozitie flori

 Compoziție 08

ovidius lebada luminita gliga john banu flori de departe florida

Ovidius Lebădă, Luminița Gliga, John Banu la vernisajul expoziției Flori de departe

George, florăreasa şi „substituta”

aminitiri cu george tarnea de serban cionoff

amintiriSă tot fi fost prin martie 1969… Era pentru a treia sau a patra oară când intram cu Zoia în „Tosca”, dar de-acum toată lumea ştia că „e fata lui Nea Nicu”!

Nici nu am apucat să ne aşezăm la masa de lucru, fiindcă doamna Rica, ospătăriţa noastră de suflet, mi-a susurat în ureche:

– Vă roagă tovarăşu’ poet George să poftiţi până la garderobă.

„Tovarăşu’ poet George era, fireşte, George Ţărnea! Care m-a luat din scurt:

– Fratelo, stipendiază-mă şi pe mine.

Uitasem să vă spun, asta era o lege nescrisă a „Toscăi”, aveai-nu aveai bani, intrai, comandai şi până la urmă tot venea cineva să te stipendieze cu suma aferentă notei de plată.

– Nu am, George, sunt invitatul Zoei…

– Cere-i ei…

– Nu pot, crede-mă, George, nu am făcut-o şi nici nu pot să fac aşa ceva.

Peste numai câteva minute în cafenea a intrat Garufa, florăreasa. George i-a făcut un semn discret şi, când aceasta a venit la masa lui, i-a şoptit ceva arătând cu degetul spre masa noastră.

Ca din puşcă, a şi venit Garufa:

– Aoleooo, să o mănânce Garufa de frumoasă ce ie, fiica celui mai iubit fiu al partidului şi poporului!…

Eram, cum v-am povestit, în martie ’69 la numai câteva luni după acel memorabil miercuri, 21 august 1968, când, din balconul C. C.-ului, Nicolae Ceauşescu a rostit fulminanta sa cuvântare împotriva „invadării Cehoslovaciei de către armatele frăţeşti” ale unor state membre ale Tratatului de la Varşovia, fără România, desigur. Cuvântare care a avut un mare ecou internaţional şi i-a adus lui Nicolae Ceauşescu un prestigiu extraordiinar. (Ce a făcut, el, peste timp, cu acest prestigiu, asta este, de-acum, o cu totul altă poveste…).

În timp ce Garufa turuia fără oprire, Zoia se juca, amuzată, cu florile:

– Mamăăă, ce l-a mai porcăit tăticu’ lu matale pe rusnacu ăla dă Brejnev! Să îl pupi pe tăticu lu’ mata din partea lu’ Garufa şi să îi dai florile astea de la mine. Ia-le, e fără bani, aşa de cadou.

Şi, zdrong, un ditamai buchetul de flori în braţele Zoiei. După care s-a retras cu temenele şi pupici…

florareasa

Peste umăr, l-am văzut pe George zâmbind sarcastic.

N-am mai stat prea mult şi am plecat. Bineînţeles, peste un ceas eram înapoi, la „Tosca”, de data asta, însă, singur. George, tot la masă…

De unde, de ne-unde, a răsărit şi Garufa:

– Dom’ Beppy, dă-mi polu’! (Aşa învăţase Garufa să mă strige, fiindcă prietenii îmi spuneau Petty, după Petre, al doilea nume al meu de botez).

– Ce pol, fă, Garufo?

– Păi florile lu’ Ceauşica de unde? Că ie flori din gestiune şi trebuie să depun, deseară, încasările.

– Care Ceauşică?

– Cum care, ochioasa aia cu care erai la masă…

– Cine ţi-a spus că aia e fata lui Nea Nicu?

– Domnu’ George, poetu’.

De data asta, mingea era în terenul meu.

– Băi fraiero, şi-a bătut ăsta joc de tine, tipa nu e fata lui Ceuşescu e o „substitută” a ei…

– Cum adică?

– Adică, e una care seamănă cu ea, studentă la germanice, stă aici, în 6 martie (căminul studenţesc aflat peste drum de „Tosca”, pe Bulevardul 6 martie, cum se numea la vremea aceea).

Foc şi pară, Garufa s-a proptit la masa lui George:

– Domnu’ George, aia nu ie fata lu’ Nea Nicu, mie să-mi dai polul pe flori că nu plec de la masă nici dacă chemi Miliţia!

A fost rândul lui George să intre în panică, să vină la masa mea şi să mă roage smiorcăit:

– Dă-mi, măi frate, măcar un pol să-i plătesc ăsteia florile, că nu pleacă de la masă şi aştept… pe cineva.

Noroc, mare noroc a avut George că domnul Beca, unul dintre gestionarii cafenelei, l-a creditat cu ceva bănet „până se iau banii de la reviste” .

Şi uite aşa s-au achitat şi florile, Garufa a plecat mulţumită, iar George şi-a putut primi, senin şi zâmbitor, vizitatoarea aşteptată.

De prisos să mai spun că, atunci când i-am povestit tărăşenia, Zoia s-a amuzat teribil, drept pentru care i-a dat, ea, lui George banii.

Dar nu 20 de lei, ci 200!…

Şerban Cionoff

Pictură de Bogdan Mihai Radu

Bogdan Mihai Radu, Flăcări de pădure

Deschisă la mijlocul lunii septembrie, expoziţia de pictură semnată de Bogdan Mihai Radu la Galeriile de Artă Hanul cu Tei, nr. 19, Bucureşti va putea fi vizitată până pe data de 8 noiembrie 2012.

Pentru a putea pătrunde mai uşor în universul culorilor lui Bogdan Mihai Radu, vă prezentăm câteva opinii ale specialiştilor prezenţi la unele expoziţii ale artistului.

Bogdan Mihai Radu

„Bogdan Mihai Radu este artistul, care, cred eu, duce o luptă tacită cu forma, culoarea, tuşa şi textura. Stilul care, după o formulare celebră, este omul însuşi – înseamnă întruchiparea într-un singur cadru a universului creatorului care l-a plăsmuit. Oraşul, cerul, dar şi câmpul cu flori i-au inspirat lui Bogdan, ca şi nouă tuturor, starea de miracol care converteste banalul, anodinul şi terestrul în forme celeste. Este beneficiul său de a şti să facă artă din acest miracol într-un fel pe care, vă rog să mă iertaţi, nu mi-l pot explica – pictura lui Bogdan Mihai Radu mă trimite cu gândul şi cu simţirea la pânzele clasicului Corneliu Baba, dar şi la acelea semnate de Mircea Ciobanu ori de Margareta Sterian. Artistul a pornit iniţial pe calea aspră a autodidactului, dar, spunea un muzician celebru, poţi fi autodidact din întâmplare sau, dimpotrivă, din voinţă organizată. Sunt convinsă că artistul nostru aparţine acestei din urmă privilegiate caste. Bogdan Mihai Radu a pornit singur pe asprul drum al cunoaşterii de sine, al cunoaşterii tuturor celor care-l înconjoară. Îi doresc din toată inima să aibă putere pentru a persevera, să aibă şansa, care ar fi şi a noastră, de a-şi duce Opera la sfârşitul care l-ar putea onora plenar.” – Irina Cajal, doctor în istoria artei şi critic de artă.

„Pictura lui Bogdan Mihai Radu este facută bine şi deja matură, dar e făcută mai ales cu dragoste, cu o mistuitoare dragoste. Acestei afectivităţi a duhului şi a hărnicirii artistului, pictura îi răspunde cu un impulsiv parteneriat elegant, precum o excelentă şi dorită parteneră de dans. Ea, pictura, se lasă condusă cât şi cum se cuvine, ca să-şi poată dărui în sărbătoare culorile fascinant şi voluptuos de strălucitoare, de directe şi de prietene pentru privirea şi sufletul artistului şi al invitaţilor ce îşi îngăduie sau sunt îngăduiţi să se afle în faţa lucrărilor.” – Conf. univ. dr. Dorel Gaină, Universitatea de Artă şi Design Cluj-Napoca.

Bogdan Mihai Radu, Maci

„Pentru Bogdan Mihai Radu oraşul, cerul şi câmpul cu flori sunt lucruri importante. Oraşul, cerul şi câmpul cu flori i-au livrat mereu substanţa emoţională, intimitate cu exteriorul, poveşti reale şi ireale. Atunci când este interesat de subiect, Bogdan Mihai Radu lucrează în serii. Atingerea personală produce o lucrare tactilă. Informaţia despre un desen, o fotografie ori un câmp cu flori devine informaţie despre situarea culorii şi luminii. Culoarea şi lumina se schimbă mereu în funcţie de starea artistului. Cu tenacitate, artistul foloseşte subiecte foarte obişnuite, însă predispoziţia lui spre oraş, cer şi un câmp cu flori aduc o imaterialitate boemă în pictura lui. Bogdan Mihai Radu face parte dintre artiştii care au pictat la Barbizon sau Balcic şi şi-au redimensionat impactul vizual după starea acestor locuri. Starea artistului şi starea locurilor de tip Barbizon sau Balcic ne îndreptăţesc să credem că fiecare are nevoie de cel puţin un câmp cu flori.” – Liviana Dan, critic de artă, Muzeul Naţional Brukenthal Sibiu.

Pușa Roth

 Tablouri de Bogdan Mihai Radu

Flori de toamnă

Veneția

Scara infinitului

Viaţa la ţară

Privind în zare

La repetiţie

Florenţa

Bujor alb

Vas cu albăstrele

Lipscani

Iarnă la Strasbourg

Toamnă

Vezi site-ul artistului Bogdan Mihai Radu

Orchestra Națională Radio în Festivalul „RadiRo”

Privită cu scepticism de unii, prima ediție a Festivalului Orchestrelor Radio, „RadiRo” a fost, în ansamblu, o reușită. Desfășurat în perioada 23–29 septembrie 2012, la Sala Palatului și Sala Radio, festivalul organizat de Societatea Română de Radiodifuziune, avându-l ca director artistic pe dirijorul și pianistul Christian Zacharias, a adus la București trei dintre marile orchestre Radio ale lumii, alături de Orchestra Națională Radio și formații camerale de prestigiu. Intenția organizatorilor este ca această manifestare să se desfăşoare în fiecare an de pauză al edițiilor Festivalului şi Concursului Internațional „George Enescu”, să fie, dacă se poate spune așa, un mini-festival „Enescu”, atât ca participare internațională, cât și ca desfășurare și structură a programelor. Cu excepția Orchestrei Filarmonice Radio France, celelalte trei mari ansambluri simfonice, Orchestra Națională Radio, Orchestra RAI Torino și Orchestra BBC au susținut câte două concerte. Am urmărit programe complexe, muzică din epoci și în stiluri diferite, dirijori și soliști apreciați. Urmărind programele, se poate observa preferința pentru marile creații simfonice ale romantismului și ale epocii moderne: Schubert, Beethoven, Mendelssohn-Bartholdy, Brahms, Richard Strauss, Șostakovici. Nu a lipsit nici muzica românească, amintind și în acest fel de Festivalul „Enescu”: opusuri de George Enescu, Constantin Silvestri, Dan Dediu. S-ar putea spune chiar că accentul a căzut pe creația lui Schubert, inclus în programe cu Simfonia nr. 9, în Do major, marea simfonie a începutului de veac romantic, și cu două opusuri camerale dintre cele mai populare, Cvintetul cu pian „Păstrăvul” și Cvintetul cu două violoncele, în Do major; pe simfonismul beethovenian (Simfoniile nr. 5 și nr. 9), și pe cel al Șostakovici (Simfoniile nr. 4 și nr. 6), și pe creația concertistică a lui Brahms (Concertul pentru vioară și Concertul nr. 2 pentru pian și orchestră).

Bogdan Mihai Radu, Acopaniament floral

Orchestra Națională Radio a deschis festivalul, avându-l la pupitru pe Christian Zacharias, cu un program ambițios, prezentând în prima parte Trei antracte din opera „Rosamunda”, op. 26 (D 797) de Franz Schubert, apoi Simfonia nr. 9, în re minor, op. 125 de Ludwig van Beethoven. Remarcabil specialist în muzica romantică a primei jumătăți a secolului al XIX-lea, Christian Zacharias a oferit o versiune admirabilă a fragmentelor din muzica de teatru a lui Schubert, de un rafinament coloristic extrem, echilibrată, cu dozaje ideale ale sonorităților. Viziunea sa asupra Simfoniei a IX-a de Beethoven (cu participarea Corului Academic Radio, dirijat de Dan Mihai Goia) i-a surprins, poate, pe acei melomani deprinși cu versiuni monumentale, cu revărsări de mase sonore, adaptate de obicei sălilor imense de astăzi și, în consecință, cu orchestre supradimensionate, care nu mai au nici o legătură cu interpretările din epocă. Nu aș vrea să se înțeleagă că versiunea lui Christian Zacharias a fost una de „arheologie” muzicală; ea punea însă în valoare echilibrul perfect al simfoniei (fără exagerarea vreunui plan sonor) și mai ales relațiile timbrale atât de bogate, după un studiu foarte aplicat.

Maxim Vengerov și Orchestra Națională Radio. Foto: Virgil Oprina

Al doilea concert al Orchestrei Naționale Radio l-a avut la pupitrul dirijoral pe Horia Andreescu, care și-a încheiat programul cu Simfonia nr. 5 în do minor, op. 67 de Beethoven, concert care a prilejuit reîntâlnirea cu unul dintre marii violoniști din ultima vreme, Maxim Vengerov, care a încântat în Concertul de Brahms. Orchestra părea alta în acea seară, Horia Andreescu exploatând eficient dramatismul Simfoniei „Destinului” și reliefând abil detalii trecute uneori cu vederea, într-o expresie de ansamblu foarte potrivită celebrei partituri beethoveniene. Am ascultat în acest concert și o lucrare de Constantin Silvestri, readus astfel în atenția publicului de astăzi, Preludiu şi Fugă nr. 2, op. 17, o partitură care impresionează prin culorile armonice și orchestrația de efect.

Costin Tuchilă

Bijuterii handmade

Miercuri, 27 iunie 2012, ora 15.00, sunteţi invitați la cafeneaua L’Atelier (strada Memorandului, nr. 9, la etaj, Cluj-Napoca) într-un mediu creativ, să învăţaţi mai multe despre bijuteriile handmade, metoda cane, flori şi demonstraţii.

După un an de experimente şi aventuri creative cu bijuterii, Handmade în Constanţa aduce prima expoziţie cu vânzare.

„Am pregătit preţuri reduse și pachete speciale, pentru că vrem cât mai multă lume să se bucure de farmecul bijuteriilor handmade”, afirmă organizatorii.

Vezi: https://www.facebook.com/HandmadeinConstanta
https://www.facebook.com/latelier.cafecj