Flori pentru suflet – Remember Florian Pittiș

remember-florian-pittis-concert-parc-titan

eveniment liber sa spunEvenimentul Flori pentru suflet – Remember Florian Pittiș este organizat pentru al treilea an consecutiv de Primăria Sectorului 3, pe 18 aprilie 2015, începând cu ora 17.00, în Parcul Titan din București. Accesul publicului este liber.

Sâmbătă, 18 aprilie, în Săptămâna luminată, muzica și poezia, idealurile și valorile, se vor întrepătrunde într-un spectacol emoționant – Remember Florian Pittiș. La eveniment vor participa nume de rezonanță ale scenei românești, care au scris istorie în muzică și care sunt indisolubil legate de Florian Pittiș: Marius Bațu, Florin Chilian, Zoia Alecu, Mircea Vintilă & Brambura, Ducu Bertzi, Vița de Vie, Nicu Alifantis & Zan, Teo Boar, Vlady Cnejevici, Mircea Baniciu.

florian-pittis

Florian Pittiș

Evenimentul Flori pentru suflet – Remember Florian Pittiș este o sărbătoare prin care prietenii și publicul cinstesc amintirea Moțului, dar și o formă de a continua munca de o viață a lui Florian Pittiș: dorința de a transmite idealuri de libertate și de cultură generațiilor mai tinere, de a sădi în suflete pasiunea. A fost un om care a inspirat generaţii întregi să citească, să asculte muzică, să trăiască frumos.

logo liber sa spunVezi: Arhiva categoriei Muzica

Florian Pittiș la rubrica „Remember” de Annie Muscă

florian pittis foto arhiva anda pittis

Revista Teatrală Radio

eterne reveniri in luna octombrie annie musca rtrAstăzi, 4 octombrie 2014, ne amintim de actorul Florian Pittiș  (4 octombrie 1943–5 august 2007).

Seducător, spontan și generos, nu cunoștea sensurile ranchiunei, iar numele Domnului suna nemuritor de tandru în graiul lui. Perfecționist, exersa totul, citea, studia. Făcea gimnastică, iar alimentația îi era echilibrată înaintea fiecărui spectacol. A adus pe scenă zeci și zeci de eterne ipostaze, chiar dacă lumea teatrului pare o lume efemeră, de-o seară.

Trăia clipa, iar pasul îi era iute. Mereu în ritm cu noul. Te cântărea din ochi, fuma Carpați, iar luxul nu era targetul lui, așa cum nu-i păsa de raiting. Rebel, dar profund în sensul real al cuvântului, Florian Pittiș a iubit enorm teatrul, muzica și poezia. Prin ele, a rămas în noi.  

remember florian pittis

Parfumul copilăriei rubrica remember annie musca revista teatrala radio

Florian s-a născut la 4 octombrie 1943, în București, într-o familie aleasă, cu adorație și respect pentru cultură, muzică și literatură. Mama, pe nume Ana, era secretară de școală, iar tatăl, Nicolae Pitiș, născut la 1900 era aviator, şef de școală de pilotaj, comandant de escadrilă. Un străbun de-al lui Florian era preotul Bonifachie Pitiș din Șcheii Brașovului, figură istorică interesantă. Pentru cel care a purtat numele unei sărbători creștinești de bucurie, anii de maturitate păstraseră amprenta educației primite în familie.

Numele „Moțu” s-a născut din alintul bunicii paterne, iar dublul „t” din numele de familie, care a făcut furori în mintea noastră, ca nume de scenă, se „datorează” unei greșeli de înregistrare la starea civilă.

A urmat cursurile Liceului „Gheorghe Lazăr” din București, fiind coleg de clasă cu viitoarea actriță Jeanine Stavarache, alături de care intrase în cercul de teatru coordonat de actorul Petre Gheorghiu, și tot lângă ea își va susține lecția de absolvire. Citește integral în Revista Teatrală Radio. Amplu portret monografic, rolurile lui Florian Pittiș în teatru, în filme, pe micul ecran, în teatrul radiofonic, muzică interpretată de Florian Pititș, Moment poetic cu Florian Pittiș, fragment audio-video din „Nunta lui Figaro”, fotografii rare, imagini-document.

Annie Muscă

Moment poetic cu Florian Pittiş la Sala Radio

Florian Pittis - Moment poetic

eveniment liber sa spunEditura Casa Radio vă invită vineri, 3 octombrie 2014,ora 12.00, în foaierul Sălii de concerte Radio România, la un Moment poetic în interpretarea lui Florian Pittiş. Audiobookul, realizat în colaborare cu Serviciul Patrimoniu Cultural şi Arhive, a apărut în colecţia „Fonoteca de Aur”Seria „Spectacolul poeziei”,  prezentat de Titus Vîjeu, cu o evocare de Andrei Şerban.

poster moment poetic pitits

Născut pe 4 octombrie 1943, Moţu Pittiş a ieşit mult prea devreme din scenă, pe 5 august 2007. Datorită înregistrărilor din Fonoteca Radio România, realizate în perioada 1989–2004, avem privilegiul de a-l asculta interpretând versurile marilor poeţi Mihai Eminescu, Alexandru Macedonski, Ion Barbu, Gherasim Luca, Nicolae Labiş, Ştefan Aug. Doinaş, Mircea Cărtărescu.

Peste un secol de poezie românească, o extraordinară voce dăruită teatrului şi radioului public, o pictură sonoră complicată: romantică, impresionistă, cubistă, suprarealistă, postmodernă. Vocile dramatice, reci, ludice ale poeţilor sunt orchestrate de vocea unică a artistului, într-un spectacol de poezie atemporal.

florian pittis teatru si poezie casa radio

Florian Pittiș

Lansarea CD-ului Moment poetic cu Florian Pittiş va fi onorată de prezenţa îndrăgitei artiste Mariana Mihuţ, a lui Ovidiu Miculescu – Preşedinte Director General al Societăţii Române de Radiodifuziune, a Oltei Şerban-Pârâu – directorul Centrului Cultural Media Radio România, precum şi a cunoscuţilor oameni de Radio Ruxandra Săraru, Camelia Stănescu şi Titus Vîjeu. 

„Ascultând aceste înregistrări îl recunosc neschimbat: Moţu, tânărul neastâmpărat etern. Fie că declamă versurile lui Eminescu sau Gherasim Luca, ale lui Labiş, Macedonski sau Ion Barbu, e tot timpul el, îi aduce pe poeţi la el, cu spiritul lui ghiduş, Puck sau Ariel făcând giumbuşlucuri, uneori melancolic şi sentimental, alteori descoperind subtexte hazlii unde nu te aştepţi, alteori identificându-se cu un stil de declamaţie retoric, ce arată respectul lui faţă de marii recitatori ai trecutului”, exclama regizorul Andrei Şerban, prietenul bun şi colegul de generaţie al lui Florian Pittiş, imediat după ce a ascultat acest spectacol radiofonic, în vara lui 2014.

Mai multe detalii: www.edituracasaradio.ro

logo_casa-radioFlorian Pittiş, Moment poetic

Versuri de Mihai Eminescu, Alexandru Macedonski, Ion Barbu, Gherasim Luca, Nicolae Labiş, Ştefan Aug. Doinaş, Mircea Cărtărescu rostite la Radio între 1989–2004

Ediţie prezentată de Titus Vîjeu, cu o evocare de Andrei Şerban

Colecţia „Fonoteca de Aur”/Seria „Spectacolul poeziei”

Durată CD: 56’08”
Preţ de vânzare directă (Librăria Casa Radio, comenzi on-line la www.edituracasaradio.ro): 15.00 lei.

Sâmbătă, 4 octombrie 2014, în Revista Teatrală Radio, la rubrica Remember de Annie Muscă veți citi un amplu portret monografic dedicat lui Florian Pittiș, ilustrat cu numeroase fragmente audio-video.

remember florian pititș annie musca

Florian Pittiș

florian pittis

calendarAstăzi, 5 august 2014, sunt deja 7 ani fără Florian Pittiș, cifră simbol a anilor petrecuți Dincolo…

În octombrie 2014, ziua de 4 va deveni „Ziua Florian Pittiș” la rubrica Remember din Revista Teatrală Radio!

Până atunci, gând bun către admirabilul Florian Pititș (4 octombrie 1943–5 august 2007)!

Annie Muscă

70 de ani de la moartea lui Antoine de Saint-Exupéry

antoine-de-saint-exupery

calendar70 de ani au trecut de la dispariția lui Antoine de Saint-Exupéry, celebrul pilot aflat într-o misiune de recunoaștere deasupra Mării Mediterane.

Era 31 iulie 1944…

Împlinise 44 de ani…

Romancier și poet, aviator și jurnalist de front, Antoine de Saint-Exupéry s-a născut la Lyon, la 29 iunie 1900, în nobila familie a contelui Jean-Marc de Saint-Exupéry, inspector în asigurări, care dispărea tragic într-un accident de tren.

Copilul Tonio, cum îl alintau în familie, avea doar patru ani.

O stradă din Fribourg-ul helvet îi poartă numele pentru că aici a studiat la vârsta de 11-12 ani.

Despre destinul fabulos și despre moartea sa, considerată încă misterioasă, s-au scris multe cărți.

antoine-saint-exupery-annie-musca

Antoine de Saint-Exupéry

Experiența de aviator, întâmplările la limită, meditația asupra vieții pornind de la riscurile profesiei, sentimentul de singurătate pe care ți-l poate da zborul la mare înălțime sunt vizibile în primele romane ale scriitorului, Courier Sud (Curierul de Sud, 1929) și Vol de nuit (Zbor de noapte, Premiul Femina, 1931). Citadela, carte publicată postum, în 1948, cuprinde însemnările autorului din timpul războiului, într-o proză la rândul ei de remarcabilă valoare artistică.

scrritori secolul XX saint exupery micul prinț

Dar, desigur, popularitatea i-a adus-o romanul publicat în 1943. Le Petit Prince (Micul prinț, 1943) de Antoine de Saint-Exupéry este cartea cea mai citită și răspândită în lume, tradusă în aproximativ 110 limbi. „Numai cu inima poți vedea bine, lucrurile esențiale rămân ascunse ochilor”, spune Saint-Exupéry.

În 1994, Teatrul Național Radiofonic prezenta celebra povestire ascultătorilor, prin vocea inimitabilă a lui Florian Pittiș. Acest spectacol pentru copii, dramatizare de Mioara Târzioru, în regia lui Cristian Pepino, i-a avut în distribuție și pe Mariana Zaharia, Şerban Cellea, Boris Petroff, Candid Stoica, Sibilla Oarcea şi pe copiii: Tudor Emanuel Fertig şi Florin Burlacu. Regia de studio: Violeta Berbiuc. Regia muzicală: Simona Tudor. Regia tehnică: Vasile Manta. Producător: Irina Soare.

Annie Muscă

Ascultă

„Micul prinț” de Antoine de Saint-Exupéry

figuri celebre antoine de saint exupery

casa natala saint exupery

Casa natală a lui Saint-Exupéry, Lyon

aviatori celebri

in memoriam antoine de saint exupery

Radio România 85 (16)

istoria radioului la radio3net liber sa spun 85 ani 2013 1 noiembrie

ANII 2004–2008

2004

Martie: Cu prilejul aniversării a celor 50 de ani de existenţă, Radio Cluj organizează „Caravanele Radio Cluj”, împreună cu Radio România Actualităţi.

Aprilie: Este deschis biroul permanent Radio Romînia Actualităţi la Berlin.

21 aprilie: Radio Craiova îşi ia titulatura de Postul Regional de Radio „Oltenia” Craiova.

22 aprilie: Radio Tineret împreună cu MTV România organizează spectacolul „MTV Romanian Music awards”.

24 aprilie: Se desfăşoară la Radio Craiova prima ediţie a manifestării „Week-end la Casa Radio Oltenia”.

Mai: Radio Iaşi organizează pentru ascultătorii săi mai multe manifestări sub genericul „Week-end cu prietenii” (întreceri sportive, concurs de şah, muzică).

orchestra_nationala_radio

Iunie: Orchestra Naţională de Radio susţine concerte de succes la Roma, Bruxelles, Haga.

7 iunie: La Radio Târgu Mureş se inaugurează emisiunea „Vara vacanţelor”.

În cadrul ceremoniei de decernare a premiilor VIP, Societatea Română de Radiodifuziune primeşte premiul pentru contribuţia sa în reflectarea realităţii.

Radio Reşiţa are în grila de programe emisiuni ce se adresează sătenilor precum: „Roadele pământului”, difuzată în fiecare duminică la ora 10.05.

La Radio Reşiţa, în fiecare vineri, la ora 14.10, se difuzează în cadrul emisiunii „După-amiaza cu prietenii”, rubrica „Memoria documentelor”.

11–13 septembrie: Radio România împreună cu Radio Deutsche Welle, sub patronajul Bundestagului, organizează la Bonn „Academia de vară”.

Radio România transmite, pe cele trei canale, emisiuni religioase: La Radio România Actualităţi: „Cuvânt și suflet” (marţi şi miercuri), „Floarea darurilor” (joi), Biserica şi societatea (vineri),, „Împărtăşire din cuvânt”(sâmbăta), „Convorbiri creştine (duminica). La Radio România Cultural : „Creatori între sacru şi profan / Ziduri de lumină(joi). „Miracole şi fapte”/„Credinţă şi Cunoaştere (sâmbăta) / „Comorile credinţei”; „ABC al credinţei (duminica); „Liturghia de duminică (duminica).

Septembrie: Radio Reşiţa difuzează prima producţie de teatru radiofonic, piesa Nopţi albe sau Matruska, a dramaturgului turc Tuncer Cucenoglu.

La Radio România Cultural se difuzează în premeiră un nou tip de spectacol teatral, Cinci personaje în interpretarea unui actor, recital complex al unui actor. Realizatori: Costin Tuchilă și Pușa Roth. În 26 septembrie se difuzează primul spectacol din această serie, Dramele puterii. Cinci personaje în inerpretarea actorului Dan Condurache, regia: Cristian Munteanu.

21 octombrie: La Berlin are loc concursul de Radio şi Televiziune „Premiul Europei”. La această competiţie SRR a intrat în posesia trofeului „Cap de Minotaur în labirint”.

Cu prilejul Tâgului Internaţional de Turism, Radio România Actualităţi primeşte diploma de audienţă pentru transmisiunile şi interviurile realizate cu ocazia acestei manifestări.

florian_pitis

Florian Pittiș

1 noiembrie 2004: Are loc lansarea oficială a emisiei digitale prin internet a postului Radio România Tineret, care se va numi Radio 3Net, idee vizionară și proiect pus în practică de directorul postului, Florian Pittiș. După încetarea din viață a lui Florian Pittiș (5 august 2007), postul se va numi Radio3Net „Florian Pittiș”, la adresa www.radio3net.ro

Noiembrie: Se realizează „Studiul unic de audienţă radio” , sondaj privind cota de piaţă a celor mai mari posturi de radio. Radio România Actualităţi este lider de piaţă cu o cotă de piaţă de 24,7% şi un număr de 3.500.000 de ascultători.

Radio România Muzical este recepţionat pe frecvenţa 104,8 Mhz, în loc de 97,9 Mhz.

Radio România Cultural poate fi recepţionat şi pe FM.

Jules Verne

Jules Verne

Radio România Internaţional iniţiază un concurs „Jules Verne în România” cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la moartea scriitorului.

8 noiembrie: Revista programelor de radio îşi schimbă formatul şi denumirea în „Universul Radio România”.

14 noiembrie: Este iniţiat proiectul de teatru, de succes, Un tramvai numit Popescu.

Postul Antena Satelor dedicat mediului rural îşi schimbă grila de programe şi va emite în unde medii pe frecvenţele 1314khz pentru Banat şi Dobrogea, 630khz pentru Dâmboviţa, Prahova, Ilfov şi Giurgiu, 531Khz în Ialomiţa şi Buzău.

Noiembrie: Societatea Română de Radiodifuziune deschide un nou post „Radio Sighet” receptionat pe frecvenţa de unde 1404 Khz. Emisiunea va fi transmisă şi în limbile română, ucraineană şi maghiară, între orele 7.00-8.00 şi 17.00-18.00.

Radio Timişoara face o donaţie de câteva sute de volume de carte contribuind la înfiinţarea unei biblioteci româneşti la Graz (Austria).

2005

În 2005, după emisia pe internet a unora dintre canalele sale, Radio România începe să-și difuzeze programele în sistemul digital DAB-T în București și împrejurimi.

Ianuarie: Radio România realizează o emisiune multiplex, premieră pentru presa românească, un perteneriat radiofonic naţional pentru românii din Republica Moldova, Ucraina, Ungaria, Serbia, Muntenegru şi Bulgaria.

Radio România Muzical organizează manifestarea sub genericul „Porţi deschise spre cultura europeană” prin care transmite în direct din sălile de concert europene. Pentru început se fac transmisiuni din Hamburg.

Radio Timişoara difuzează emisiunea „Astra Română”, cu durata de 10 minute, ora 19.00 de luni până joi. Emisiunea este dedicată românilor din afara graniţelor.

28 ianuarie: Radio Bucureşti organizează Gala Premiilor pentru 2004. Se acordă Premiile de Excelenţă ce vizează documente, cultură, civilizaţie urbană, publicistică şi excelenţă internaţională.Totodată, se vor decerna şi Premiile Redacţionale Radio Bucureşti.

Radio România Internaţional obţine premiul „România Pitorească” din partea Asociaţiei Jurnaliştilor şi scriitorilor de Turism din România.

Februarie : Este iniţiat programul „Ne auzim la Majestic” care-şi propune dialogul Teatrului Naţional Radiofonic cu publicul, prin audiția cu public în fiecare luni, la ora 11.00 a spectacolului în premieră din săptămâna în curs. Debutul manifestării: piesa Stăpânul tăcerii de Horia Gârbea.

Teatrul Naţional Radiofonic îşi continuă proiectele prin care iese în faţa publicului prin montarea piesei Brand de Ibsen în ambientul Catedralei Luterane.

Martie: Radio România Cultural organizează cea de-a cincea ediţie a Galei Premiilor.

Redacţia emisiunilor educative iniţiază un nou ciclu difuzat săptămânal pe postul Radio România Cultural, intitulat „Știinţa şi religia”. Acest ciclu de emisiuni se asociază unui şir de acţiuni organizate de Fundaţia americană Tempelton.

Radio România Muzical organizează un concert cu Oratoriul „Patimile şi Invierea Domnului” de Paul Constantinescu.

Martie: INSOMAR realizează un sondaj de opinie din care reise că aproximativ 50% din piaţa audio şi zona informaţiilor este ocupată de către Radio România.

Radio România Cultural organizează cea de-a cincea ediţie a Galei Premiilor.

4 aprilie: Radio România Actualităţi iniţiază concursul spectacol „Europa dragostea mea – te cunosc, câştig”.

Aprilie: Radio România Muzical iniţiază în cadrul emisiunii „Forum coral” un ciclu dedicat corului Academic Radio, în fiecare joi la ora 15.30.

radio-vechi

În foaierul Sălii de concerte „Mihail Jora”, este deschisă expoziţia unică în România, „Radiouri de epocă”.

Radio România Muzical difuzează o serie de emisiuni sub genericul „Anul George Enescu”.

24 aprilie: Teatrul Naţional Radiofonic difuzează în premieră pe ţară piesa Francesca da Rimini de Gabrielle d’Annunzio, în regia lui Cristian Munteanu.

Radio Constanţa mediatizează programul „Drogurile sunt cu adevărat periculoase pentru viaţa ta”, iniţiat de Asociaţia Română de luptă împotriva drogurilor”.

Radio România Actualităţi lansează emsiunea „Ora de italiană”, o istorie a muzicii italiene din ultimii 50 de ani, ce se difuzează în fiecare luni la ora 23.00.

Radio România Cultural propune o nouă formulă de emisiune muzicală „Cvintet muzical”, de la ora 12.00.

Radio România Actualităţi iniţiază o emisiune care se doreşte o tribună a ascultătorului „Vorbeşte-mi despre Radio”, difuzată în fiecare zi de miercuri în prima şi a treia săptămână a lunii.

Radio România Actualităţi lansează prima ediţie a emisiunii interactive „În puterea nopţii” de luni până joi, între orele 23.03–23.59.

Prin autoritatea Convenţiei Culturale a Statelor Unite ale Americii, directorul Postului de Radio Reşita primeşte Premiul Internaţional pentru Pace pe anul 2005.

lipatti_la_pian

Dinu Lipatti

Radio România Muzical difuzează timp de o săptămână emisiuni dedicate lui Dinu Lipatti.

Radio România Muzical difuzează în fiecare sâmbătă, între orele 16.00–18.00 o emisiune ce are ca invitaţi personalităţi culturale ce îndrăgesc muzica clasică.

2006

Anul 2006 este dedicat lui Mozart (250 de ani de la naşterea sa) la Radio România. Totodată, Stagiunea de concerte a SRR este dedicată marelui compozitor.

Martie: Radio România Actualiăţi acordă premiile muzicale pe baza voturilor ascultătorilor postului.

Radio România Cultural organizează editia a VI-a a Galei premiilor oferite de acest post de radio.

3 mai: Redactorii Postului Public de Radio se întâlnesc cu ascultătorii pentru a sărbători „Ziua Mondială a Libertăţii Presei”.

Emisiunea „Dialoguri europene”, difuzată de trei ori pe săptămână pe Postul Radio România Actualităţi, primeşte premiul pentru cea mai eficientă campanie media pentru susţinerea concurenţei loiale. Premiul este acordat în cadrul „Galei Platforma CEFTAG (Platforma Central Europeană).

Iunie: Societatea Română de Radiodifuziune prin Postul Radio România Muzical, sub auspiciile Uniunii Europene de Radio, organizează preselecţia pentru Concursul Internaţional de Interpretare „Concertino Praga”, destinat tinerilor muzicieni.

19 iunie: Radio România Cultural lansează o nouă emisiune matinală, zilnică „Espresso” (orele 7.20–9.00).

1 iulie: Radio România Muzical transmite în direct din capitala Olandei „Maraton Mozart la Concertgebonw Amsterdam”.

Radio România Actualităţi realizează emisiuni dedicate demersurilor legate de aderare ale României la UE.

August: La Radio România Actualităţi întră în funcţiune un nou sistem digital de producţie şi emisiuni RadioMan. Într-o primă etapă, sistemul va funcţiona numai în timpul programului de seară, între orele 20.05-21.00.

August: Cu prilejul Anului Ibsen (100 de ani de la moartea dramaturgului norvegian), Radio România Cultural realizează programe speciale dedicate acestui eveniment.

3 august: Radio Timişoara va emite în frecvenţa FM (105,9) cât şi prin satelit.

Într-un sondaj realizat de Consiliul Naţional al Audiovizualului, România Actualităţi figurează ca fiind cel mai ascultat post în ceea ce priveşte ştirile politice.

SRR_Temisana

Radio Bucureşti, postul public al Capitalei premiat de Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti pentru abordarea cu profesionalism a problemelor economice şi ale mediului de afaceri.

SRR semnează un parteneriat de colaborare cu Radio Slovacia.

Radio România Actualităţi primește Premiul de Excelenţă pentru Promovarea Pieţei de Capital la a cincea ediţie a Galei Premiilor Pieţei de Capital.

9 noiembrie: „Revista programelor Radio” îşi schimbă denumirea în „Radio România”.

2007

9 ianuarie: Ediții ale programului Radio România Muzical găzduiesc Festivalul de Muzică de la Edinburgh 2006, în cadrul căreia se va difuza Integrala Simfoniilor de Beethoven şi Anton Bruckner.

SRR primeşte Premiul de Excelenţă pentru promovarea non-violenței din partea „Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi din Camera Deputaţilor.

26 ianuarie: Societatea Română de Radiodifuziune încheie un acord de cooperare cu Radioul Public din Bulgaria.

Începând cu 19 februarie 2007, Radio România Muzical poate fi ascultat în toată ţara şi în numeroase ţări europene, program transmis prin Satelitul Thor III.

11 martie: Radio România Actualităţi decernează premiile muzicale ale postului.

24 martie: Radio România Muzical, post unic dedicat muzicii clasice şi jazz-ului, împlineşte 10 ani de existenţă.

9 mai: În unele ţări ale Europei se desfăşoară proiectul „Martor literar european”. Toate emisiunile dedicate zilei Europei sunt ascultate pe site-ul proiectului, găzduit de Radio 3Net. Proiectul se desfăşoară simultan în cinci ţări europene.

Reprezentanţii Radio România premiaţi de către Comisia Europeană cu prilejul Concursului „Reporter european”.

16 aprilie: Radio România, un număr record de premii şi nominalizări la premiile Clubului Român de Presă.

17 aprilie: Agenţia de Presă Rador lansează un nou format de newsletter. Acesta va avea două ediţii transmise zilnic între orele 14.00- 20.00.

20 aprilie: Acord de colaborare între SRR şi Radiodifuziunea Socioculturală din Marele Ducat de Luxemburg.

Mai: Radio România primeşte cele mai multe premii şi nominalizări la festivitatea „Premiile Clubului Român de Presă”.

Radio România devine membru al Comisiei Radio a Uniunii Europene de Radio şi Televiuziune.

Târgul de Carte Gaudeamus trimite România în calitate de invitat de onoare la Târgul de Carte pentru Copii şi Tineret de la Saarbrucken, Germania.

24 mai: Festivalul „Prix Marulic”, organizat în fiecare an de Radio Croaţia, reuneşte producţii radiofonice (documentare şi piese de teatru) din toata lumea. Radio România este producătorul piesei câştigătoare, Bucharest Underground şi invită publicul la avanpremiera piesei la Hotelul Majestic.

Radio România devine membru al Consiliului Director COPEAM( Conferinta permanentă a audio-vizualului mediteranean). Membru COPEAM era din anul 2002.

15 iunie: Agentia RADOR organizează la cea de-a doua ediţie a „Zilelor Agenţiilor de Presă”, la Palatul Parlamentului, atelierul „Cum utilizăm informaţia de presă”.

Iunie–august: Radio România şi Loteria Româna organizează trei spectacole muzicale sub genericul „Radio România Estival”.

Radio România şi Arcub se alătură de cei mari şi cei mici la serbarea Zilei Copilului din Parcul Cişmigiu.

Iulie: Festivalul de Muzică Tânără „Prometheus” 2007, în direct la Radio 3Net.

5 iulie: Dublă lansare la Casa Radio. Grupul editorial RAO şi Radio România, sub înaltul patronaj al Ambasadei Bulgariei lansează volumele Ciocoii noi cu Bodyguard de Dinu Săraru (ediţie în limba engleză) şi Abisurile dragostei de Kiril Hristov.

sunt tanar doamna pittis

30 septembrie: Radio România şi Casa de Producţie Roton lansează joi, 2 octombrie, la ora 16.00, albumul Sunt tânăr, Doamnă…, care omagiază figura regretatului Florian Pitiş.

3 octombrie : Radio 3Net „Florian Pitiş” decretează ziua de 4 octombrie ziua „Florian Pitiş”.

22 decembrie 2007: Lansarea volumului Timpul care a învins teama. Decembrie 1989–decembrie 2007, ediție realizată de Pușa Roth, în prezența foștilor președinți ai României, Ion Iliescu și Emil Constntinescu și a numeroase personalități din lumea politică și culturală.

2008

20 martie: Radio România şi Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu organizează în perioada 18–22 martie a treia ediţie a Târgului Gaudeamus de la Sibiu.

15 octombrie: Deschiderea Stagiunii teatrale 2008–2009, ocazie cu care se sărbătoresc cele 8 decenii ale Radio România. Nouăsprezece teatre ale capitalei îşi lansează stagiunile în faţa trecătorilor din Bucureşti, celebrând 80 de ani de radiofonie românească.

30 septembrie: Radio România şi Editura CD Press lansează joi, 2 octombrie la Centrul de Presă al SRR, cartea Maşinăria electorală de Cristina Vasiloiu.

În octombrie apare volumul Vocaţia performanţei. Formaţiile Muzicale Radio 1999–2008, antologie de cronici muzicale realizată de Costin Tuchilă, Editura Ars Longa Iași, dedicată aniversării a 80 de ani de existență a Radioului

24 octombrie: Expoziţia „80 de ani de radiofonie şi Radio Românesc 1928–2008” se deschide în holul Studioului de Concerte „Mihail Jora”.

27 octombrie: Are loc audiţia cu public a spectacolului Pescăruşul împăiat de Matei Vişniec, premieră absolută difuzată la Radio România Cultural.

28 octombrie: BNR lansează moneda aniversară Radio România. Este confecţionată din argint şi cântăreşte 31 de grame.

3 noiembrie: Postul de Radio Antena Satelor a fost distins cu Marele Premiu al Fundaţiei Naţionale de Civilizaţie Rurală „Nişte Ţărani”, pentru „apărarea, promovarea şi progresul civilizaţiei rurale româneşti şi la consacrarea identităţii naţionale şi de spirit”.

19 noiembrie : Începe cea de-a XV-a ediţie a Târgului Internaţional „Gaudeamus – Carte de Învăţătură” organizat de Radio România.

Radio România este co-organizator al celei de-a XV-a Conferinţe Co.Pe.A.M. (Conferinţa Permanentă a Audiovizualului Mediteranean), în cadrul acesteia a fost adoptată „Declaraţia de la Bucureşti – Carta multiculturalităţii”, document propus de preşedintele director general al Societăţii Române de Radiodifuziune. Propunerea şi adoptarea acestui document s-a realizat cu ocazia celei de-a 60-a aniversări a Declaraţiei drepturilor omului, în deplin acord cu principiile Convenţiei internaţionale pentru promovarea şi apărarea diversităţii culturale a UNESCO (document semnat şi de România).

1 noiembrie 2008: Radio România sărbătoreşte 80 de ani de la transmisia primei emisiuni radiofonice, 80 de ani de experienţă şi profesionalism, de promovare a culturii şi a valorilor româneşti, 80 de ani de radio românesc. La aceeaşi dată, îşi începe emisia primul radio public online din lume dedicat copiilor – Kids Radio.

La 18 noiembrie 2008 este promulgată legea pentru completarea art. 24 din Legea privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune. Astfel „finanţarea Direcţiei Formaţii Muzicale se asigură de către Societatea Română de Radiodifuziune integral de la bugetul de stat”.

La 18 decembrie 2008, Radio România lansează oficial Kids Radio, din a cărui echipă de moderatori fac parte redactori ai Radio3Net şi copii-moderatori.

Anul 2008 aduce schimbări postului public de radio în ceea ce priveşte identitatea vizuală atât la nivel de corporaţie, cât şi pentru şase dintre posturile sale. Astfel, la 2 iulie 2008, Radio România şi posturile Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio Antena Satelor, Radio România Internaţional şi Radio România Regional au adoptat noile logo-uri. Fiecărui post în parte i-a fost atribuită o culoare în funcţie de emisiunile şi specificul acestuia.

Documentar realizat de Pușa Roth și Costin Tuchilă

Episodul 17, anii 2009 – 2013, click aici.

Draga Motzu,

Daca nu te grabeai, astazi probabil ca te aniversam la etajul 5 al Radiodifuziunii Romane. Ieri probabil ti-as fi luat sorici, felul tau preferat, pentru ca astazi sa ti-l aduc, rulat, cu fundita, pe post de cadou.
Tu ne-ai fi invitat, la pranz, la fel cum faceai de Sarbatori, in birou: angajati, colaboratori ai redactiei, ai postului, diversi colegi din Radio. Tanti Rodica ar fi alergat (ma rog, s-ar fi agitat) printre noi, sa supravegheze cu atentie daca toti mancam, daca avem ceva in pahar, daca ne simtim bine. Si te-ar fi mustruluit si pe tine sa mananci, cum iti facea zilnic. Noi ti-am fi cantat, am fi pornit combina audio cu un program oarecare, mai pe gustul tau, mai pe gustul nostru. (Iti mai faceam si farse cu muzica aia, mai stii?).
Tu ti-ai fi ascuns emotiile dupa niste bancuri „jucate” magistral, ai mai fi ironizat una-doua aberatii institutionale, noi ne-am fi bucurat inca o data ca putem fi aproape de tine si ca am avut norocul sa te cunoastem.
Dar te-ai grabit sa pleci, sa inviti alte „dimensiuni” la petrecerea ta. Chiar, or sti ca iti place soriciul, sa iti ia astazi?
Tanti Rodica a iesit la pensie. E adevarat ca nici noi nu prea mai aveam rabdare cu dansa, insa ii ducem dorul.
Zilele senine si frumoase de la etajul 5 s-au imputinat. Traim alte vremuri. Aproape ca nu ne mai cunoastem intre noi. Fiecare e ocupat sa vina, sa isi faca treaba cat mai discret (simt ca nu e asta totusi cuvantul potrivit) si sa se duca in soarele grijilor lui cat mai repede. Sa nu „fluiere in biserica”.
La Radio au aparut oameni noi. Nu am avut timp sa imi dau seama daca sunt la fel de interesati de colectiv, echipa, valori comune. Sau poate eram noi prea rasfatati in mediul acela special, boem, incarcat de cultura si de creatie, in general.
Motzu, sa ne promiti ca vei gandi iar un post de radio ciudat (asa ni se parea Radio3Net, cum adica pe Internet, ce radio mai e ala?). Stiu ca atunci cand va fi sa fie, te gasesc cu o constructie avangardista, ca si Radio3Net, poate un radio pe raze de soare, pe aripi de inger, cine stie. Sigur o sa vin cu un CV in mana.
O sa beau astazi o cafea cu cativa colegi si o sa lustruim, poate, cu maneca hainei, grijulii, placuta metalica de pe usa biroului tau si pe care scrie „Radio3Net – Florian Pittis”.

Medalion Cristian Munteanu

În săptămâna 22–28 august 2011, seria de „Mari spectacole” ale Teatrului Național Radiofonic, difuzate la Radio România Cultural (ora 1.30), este dedicată regizorului Cristian Munteanu, care ar fi împlinit, în 25 august, 75 de ani.

Născut în 25 august 1936, la Bucureşti, Cristian Munteanu (m. 31 ianuarie 2008, Bucureşti) a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti în 1959. Regizor mai întâi la Teatrul din Piatra Neamţ, a fost angajat în 1962 la Radiodifuziunea Română, ca regizor artistic. După decembrie 1989, a devenit primul redactor-şef al Redacţiei Teatru, care fusese până atunci secţie a Redacţiei Emisiunilor Culturale. Practic, Cristian Munteanu a pus bazele activităţii distincte a acestei redacţii în forma în care se desfăşoară ea astăzi.

Cele patru decenii şi jumătate dedicate de regizorul Cristian Munteanu teatrului radiofonic înseamnă peste o mie de spectacole cu piese din toate epocile de creaţie, de la antici la contemporani, ilustrând toate speciile de teatru, de la cele consacrate la formule moderne, cum sunt documentarul teatral sau emisiunile scenarizate.

Artist desăvârşit, unul dintre numele cele mai mari ale teatrului radiofonic, Cristian Munteanu avea darul de a inspira acea seninătate absolut necesară actului creator. Seninătate care înseamnă, în artă, echilibru, bun gust, adecvare a mijloacelor faţă de scopul propus, maturitate. Seninătate care se poate traduce, în cazul artei interpretative, şi printr-o detaşare de bun augur faţă de aspecte fără relevanţă în plan stilistic. Cele mai multe dintre spectacolele sale sunt astăzi înregistrări de referinţă, aflate în Fonoteca de Aur. Amintesc câteva: Broaştele de Aristofan, Orestia de Eschil, Odiseea de Homer, Electra de Sofocle, Cel ce se pedepseşte singur de Terenţiu, Henric al IV-lea, Othello, Troilus şi Cresida şi Cymbeline de Shakespeare, Tragica istorie a doctorului Faust şi Eduard al II-lea de Marlowe, Arden din Feversham, Viaţa e vis de Calderón de la Barca, Faust, Torquato Tasso, Iphigenia în Taurida şi Clavigo de Goethe, Maria Stuart şi Intrigă şi iubire de Schiller, Ruy Blas şi Marion Delorme de Victor Hugo, Roşu şi negru de Stendhal, Pasărea albastră de Maurice Maeterlinck, Brand şi Rosmersholm de Ibsen, Duhul pădurii de Cehov, Lungul drum al zilei către noapte, Anna Christie, Din jale se întrupează Electra, Dramele mării de Eugene O’Neill, Ciocârlia de Jean Anouilh, Cumpăna amiezii de Paul Claudel, Procesul şi Castelul de Kafka, Serenadă târzie de Alexei Arbuzov, Deşertul tătarilor de Dino Buzzati, Labirintul de Fernando Arrabal, Istoria ieroglifică de Dimitrie Cantemir, Răscoala de Liviu Rebreanu, Avram Iancu, Zamolxe şi Arca lui Noe de Lucian Blaga.

În toate, amprenta stilistică a regizorului este inconfundabilă. Ea se traduce printr-un simţ aparte al construcţiei teatral-radiofonice, aspect esenţial în această formă de artă, care, adresându-se unui singur simţ, auzul, recompune un univers întreg. Există fără îndoială reguli nescrise ale acestei specii, teatrul radiofonic, pe care Cristian Munteanu îl considera forma cea mai rafinată de teatru. Dar nici una dintre ele nu poate suplini disciplina interioară a artistului, care presupune, pe lângă o cultură teatrală vastă, asimilată organic, fermitatea opţiunii stilistice şi, astfel, capacitatea de reinterpretare optimă a unui text. Regizorul, mărturisea Cristian Munteanu, trebuie să facă o orchestraţie. O orchestraţie, îmi permit să adaug în context, care începe chiar de la forma potenţial radiofonică a textului dramatic. Pe bună dreptate, Cristian Munteanu susţinea că oricâtă invenţie şi fantezie s-ar suprapune peste un text care nu a fost adaptat corespunzător tehnicii teatrului radiofonic, rezultatul va fi sortit eşecului. Că uneori trebuie, cu regret, să elimini fragmente sau să modifici chiar elemente structurale ale piesei, e de la sine înţeles. Fără această suferinţă, devine imposibil să faci pasul spre transformarea plauzibilă a unui text pentru radio. Este o lecţie pe care am detaliat-o adesea în compania lui Cristian Munteanu, ale cărei secrete le-am asimilat de la un artist puţin dispus, temperamental, să dea lecţii.

Luni 22 august veți asculta Orestia de Eschil, înregistrare de tinerețe a regizorului (1966), cu Olga Tudorache, Vasile Gheorghiu, Ileana Predescu, Gilda Marinescu, Mircea Albulescu, Leopoldina Bălănuţă, Dan Nasta, George Oancea, Nicolae Luchian-Botez, Lucia Mureşan, Emil Liptac în distribuție.

Marţi 23 august, am programat Othello de William Shakespeare, cu Mircea Albulescu (Othello), Ştefan Iordache (Mefisto), Dana Dogaru (Desdemona), alături de George Constantin, Florian Pittiş, Dan Condurache, Dan Nasta, Monica Ghiuţă, Irina Mazanitis, Gheorghe Cozorici, Ion Pavlescu, Sorin Gheorghiu, Constantin Dinulescu, Alfred Demetriu (înregistrare din 1983). Vor urma, miercuri și joi, două dramatizări după Kafka, Procesul și Castelul. În prima, din 1992, în distribuție apar Adrian Pintea, George Constantin, Dana Dogaru, Gheorghe Cozorici, Diana Gheorghian, Ion Pavlescu, Florian Pittiş, Valentin Teodosiu, Petre Lupu, Constantin Dinulescu, Mitică Popescu, Dorina Lazăr, Mircea Constantinescu. În Castelul (1983), Virgil Ogăşanu, Gina Patrichi, Ion Marinescu, Marga Anghelescu, Mircea Albulescu, Octavian Cotescu, Olga Tudorache, Ion Caramitru, Florian Pittiş, Adrian Georgescu, Costel Constantin, Corado Negreanu, Jean Reder, Ileana Stana Ionescu, Sandu Sticlaru, Gheorghe Buznea, Gheorghe Cozorici.

Vineri 26 august, vă propunem un spectacol mai recent, Moartea lui Ivan Ilici, dramatizare de Puşa Roth dupa nuvela lui L. N. Tolstoi (2006). În distribuţie: Mihai Constantin, Ruxandra Sireteanu, Eusebiu Ştefănescu, Petre Moraru, Ştefan Velniciuc, Gavril Pătru, Delia Nartea, Claudiu Istodor, Valentin Uritescu, Ion Siminie, Constantin Dinulescu, Petre Nicolae, Ion Arcudeanu, Aurelian Georgescu, Gheorghe Pufulete. Cu participarea preotului Cristian Deheleanu de la Biserica Sf. Gheorghe cel Vechi din Bucureşti.

Pentru ziua de sâmbătă 27 august, am ales Comedia măgarilor de Plaut (2005), cu Alexandru Arşinel, Petre Lupu, George Ivaşcu, Dorina Lazăr, Delia Nartea, Mircea Constantinescu, Alexandru Bindea, Mihai Bisericanu, Coca Bloos, Claudiu Istodor, Bogdan Caragea, Marius Rizea.

Medalionul dedicat regizorului Cristian Munteanu se va încheia, duminică 28 august, cu Ciocârlia de Jean Anouilh. În distribuţie: Mirela Gorea, Gheorghe Cozorici, George Constantin, Mircea Anghelescu, Mihai Dinvale, Florian Pittiş, Adina Popescu, Ileana Predescu, Valeria Ogăşanu, Corado Negreanu, Mihai Stan, Gelu Niţu, Valentin Uritescu, Tatiana Iekel, Ştefan Hagimă, Cicerone Ionescu, Boris Petrof (înregistrare din 1988).

Costin Tuchilă