Pedagogia timpului liber

biblioteca metropolitana bucuresti

Joi, 14 martie 2013, între orele 10.00–12.00, un grup de studenți danezi și români, coordonaţi de lector Mihaela Cozărescu de la Universitatea Bucureşti, va vizita Biblioteca Metropolitană Bucureşti, Sediul central. Vizita, care se desfășoară în cadrul programului Pedagogia timpului liber are ca scop prezentarea programelor bibliotecii. Moderator/traducător: Simona Codrescu.

Program, Sala Mircea Eliade:

Orele 10.00–10.15: Cuvânt de deschidere, Director General dr. Florin Rotaru: Biblioteca Digitală a României; Simpozionul „Cartea România Europa”

10.15–10.30: Stagiunea camerală „Luni la ora 5 – După-amiaza unui interpret”. Prezintă: Costin Tuchilă

sala mircea eliade bmb

10.30–11.00: Microrecital de muzică românească susținut de sopranele Anca Păuleţ şi Alexandra Moroiu acompaniate la pian de Silvia Neamţu şi Mihaela Neacşu (studente şi absolvente ale Universităţii de Muzică din Bucureşti). În program: Și dacă de Diamandi Gheciu, Bade, pentru ochii tăi de Tiberiu Brediceanu, Ciocârlia de Mihail Jora, Doina Stăncuței de Tiberiu Brediceanu, Vai, bădiță, dragi ne-avem de Gh. Dima, Cine m-aude cântând de Tiberiu Brediceanu, Floricică de pe apă de Tiberiu Brediceanu.

11.00–11.15: Proiecte de loisir cultural din cadrul programului BMB Cultură şi Cartier. Lectură Publică şi Animaţie Culturală: Metamorfozele lecturii, Festivalul teatrelor de buzunar, Festival de film digital, BiblioLounge, Televiziunea Kartier TV. Prezintă: Horia Frunză

biblioteca-metropolitana-bucuresti-sediul-central

11.15–11.45: Animaţia culturală în bibliotecă. Exerciţii de mişcare: mingea magică, hep-boing-dip-dipi-di, samurai şi improvizaţie pe replici (replici din piese în limba engleză). Prezintă: Ioana Perescu

11.45–12.00, Etajul I: Vizionarea expoziţiei Omagiu mamei a artistei plastice Elena Constantinescu.

 

Istoricul Florin Rotaru va primi Medalia de Stat „Puşkin”

florin rotaru medalia puskin

eveniment liber sa spunAmbasada Federaţiei Ruse la Bucureşti marchează în data de 10 februarie 2013 Ziua Diplomaţiei Ruse, sărbătoarea profesională a oamenilor care îşi dedică viaţa susţinerii şi promovării intereselor internaţionale ale Federaţiei Ruse.

Cu acest prilej, luni, 11 februarie 2013, ora 17.30, în Sala de marmură a Cinematografului Studio din București va fi oferit un cocktail.

Având în vedere faptul că o parte importantă a activităţii diplomatice este reprezentată de colaborarea culturală, în cadrul evenimentului va avea loc ceremonia de înmânare a Medaliei de Stat „Puşkin” istoricului dr. Florin Rotaru, director general al Bibliotecii Metropolitane Bucureşti.

medalia pușkin

Medalia de Stat „Pușkin”

În continuarea acestei seri festive, publicul român este invitat la deschiderea Serilor de film rusesc cu genericul Medalion de familie – Aleksei Gherman, care va avea loc în prezenţa autorului, domnul Aleksei Gherman-junior.

Intrarea la cocktail şi la spectacolul de deschidere Medalion de familie – Aleksei Gherman se va face în urma confirmării de intenţie, pe adresa de email a Ambasadei: ambasadarusiei@mail.ru

Programul serilor Medalion de familie – Aleksei Gherman, Cinema Studio:

• 11 februarie 2013, ora 19.00: Soldatul de hârtie, 118 min, 2008 – gala de deschidere

• 12 februarie 2013, ora 18.00: Punctul de control, 96 min, 1971

ora 20.00: Garpastum, 116 min, 2005

garpastum

• 13 februarie 2013, ora 18.00: Ultimul tren, 82 min, 2004

ora 20.00: 20 de zile fără război, 101 min, 1976

• 14 februarie 2013, ora 18.00: Prietenul meu Lapşin, 100 min, 1984

ora 20.00: Din Tokio, 11 min, 2011; Scurtcircuitul, 95 min, 2009

florin rotaru

Florin Rotaru

Născut în 11 noiembrie 1952, Florin Rotaru a absolvit Facultatea de istorie–filozofie, specialitatea ştiinţe auxiliare ale istoriei, a Universității din Bucureşti, în 1978. Este doctor în istorie, cu o teză despre Istoria cărţii bucureştene de la 1582 până la 1859. Este expert în bunuri arheologice şi istorico-documentare: carte veche românească şi străină, bibliofilie, manuscrise româneşti şi documente istorice (Ministerul Culturii şi Cultelor, 2003); evaluator în informare-documentare acreditat de Consorţiul CERTIDoc, European Council of Information Associations (2007); expert în informare-documentare, Consorţiul CERTIDoc, European Council of Information Associations (2007).

carti vechi

În perioada 1978–1979, a lucrat ca expert la Muzeul judeţean Argeş, Oficiul pentru Patrimoniul Cultural Naţional, apoi, între 1979–1987, la Muzeul de Istorie a Municipiului Bucureşti, Oficiul pentru Patrimoniul Cultural Naţional, ca expert în carte veche românească şi străină, la Centrul de librării Bucureşti (1987–1990), Inspectoratul pentru Cultură al Municipiului Bucureşti (1990-1996), consilier al Ministrului Culturii şi Cultelor (1996), director general al Bibliotecii Metropolitane București (1996–2001; din 2004 până în prezent). În perioada 2001–2003 a fost secretar de stat în Ministerul Culturii şi Cultelor, cu responsabilități pentru cultura scrisă, lectura publică, educaţia permanentă şi instituţiile de spectacol. A elaborat și redactat Legea bibliotecilor no. 334/31.05.2002, prima lege a României moderne privind sistemul naţional de biblioteci; Legea pentru promovarea culturiicarte veche legatura scrise no. 186/9.05.2003; Legea pentru organizarea şi funcţionarea instituţiilor de cultură no. 292/2003. În perioada aprilie 2003–decembrie 2004, a fost senator, membru al Comisiei pentru Cultură, artă şi mijloace de informare în masă.

A publicat Bibliografia cărţii bucureştene de la origini până în prezent (4 volume, București, Editura Biblioteca Bucureştilor, 2006–2007), Repertoriul editurilor și tipografiilor bucureştene de la origini până în prezent (vol. I, Editura Biblioteca Bucureştilor, 2007), Istoria cărţii bucureştene de la origini până în prezent (vol. I, Editura Biblioteca Bucureştilor, 2007).

Este autor a numeroase studii și articole științifice, printre care: „Tragodia lui Sapor” de Alexandru Beldiman, „Convorbiri literare”, nr. 99, 1981; Îndreptarea legii din 1652 – exemplare cunoscute în judeţ Argeş. Însemnări manuscrise şi analiza lor codicologică, în volumul Valori bibliofile din patrimoniul cultural naţional, Arad, 1981; Un manuscris inedit din sec. al XIX-lea de la biserica Olari. Descriere codicologică, revista „Biserica Ortodoxă Română”, nr. 9-10, 1982; Anticarii – scurt istoric, „Contemporanul”, nr.14, 1 aprilie 1988; nr.15, 8 aprilie 1988; Anticariatele şi valorile bibliofile, „Contemporanul”, nr. 16, 15 aprilie 1988; Prospects and paradigms – Intamel expansion in Central and East Europe, revista „Metropolitan” (Marea Britanie), nr. 15, decembrie 1998; Lernen wir einander kennen, revista „Buch und Bibliothek”, (Germania), nr. 2, februarie 1999; Presa despre demontarea statuilor din Arad, „Magazin istoric”, martie 2005; Importanţa bibliografiei cărţii bucureştene de la origini până în prezent, în volumul de comunicări ştiinţifice Valori bibliofile ale patrimoniului cultural naţional, Ministerul Culturii şi Cultelor, Slatina, 2006; Mihail Cristidis, un editor uitat, „HISTORIA”, nr. 72, decembrie 2007; Coup d’oeil sur l’histoire des bibliothèques de Bucarest, revista „Bulletin des Bibliothèeques de France”, nr. 1/2008; A quick look at the reading access in Romania, „Naple Newsletter”, 2008.

carte-veche-gutenberg

A îngrijit și a scris prefețe la volumele: Geneza şi destinul unei ediţii. Mihai Eminescu, Versuri şi proză, Iaşi, 1890 (București, Editura Eminescu, 1990); Radu Florescu, Povestiri despre Dracula, text Petre Ispirescu îngrijit (București, Fundaţiei Culturale România, 1992); Nicolae Iorga, Istoria relaţiilor române, ediţie bilingvă franceză şi română, text îngrijit şi note, (București, Editura Semne, 1995); Gh. I. Brătianu, Basarabia. Drepturi naţionale şi istorice, ediţie bilingvă franceză şi română, text îngrijit şi note (București, Editura Semne, 1995); Gh. I. Brătianu, Moldova şi frontierele sale istorice, ediţie în limbile franceză, engleză, germană, italiană şi română, text îngrijit şi note, (București, Editura Semne, 1995); Românitatea Transnistriană, antologie, note şi text îngrijit (București, Editura Semne, Bucureşti, 1996); Basarabia română, antologie, note şi text îngrijit (București, Editura Semne, 1996); Suferinţele Basarabiei şi răpirile ruseşti, antologie, note şi text îngrijit (București, Editura Semne, Bucureşti, 1996); Selma Lagerlöf, Ierusalim, ediţie îngrijită (București, Editura Biblioteca Bucureştilor, 1998); Serghei Esenin, Moscova cîrciumărească, ediţie îngrijită şi addenda, București, Editura Biblioteca Bucureştilor, 1999); In memoriam – PRO PATRIA (sub coordonare, București Editura Biblioteca Bucureştilor, 2001).

Florin Rotaru a susținut cursuri de istoria cărții românești și străine, comunicări științifice și conferințe, a organizat expoziții de carte. A inițiat și organizat, la Biblioteca Metropolitană București, DACOROMANICA, cea mai importantă bibliotecă digitală românească accesibilă gratuit în Internet. Dezvoltarea ei prin îmbogăţirea continuă cu documente arbore genealogicdigitalizate se face permanent, în fiecare săptămână, pentru a fi un veritabil instrument în serviciul reţelelor de cooperare naţională şi internaţională, precum şi pentru a deveni partener în Biblioteca Virtuală Europeană. DACOROMANICA este singura bibliotecă digitală profesionistă din România, concepută pentru a răspunde provocărilor mileniului III.

DACOROMANICA oferă acces la documente tipărite (cărți din toate domeniile, monografii, periodice, cărţi poştale, hărţi) în mod imagine şi text, la documente sonore şi vizuale, în mod audio şi video încadrate în următoarele categorii:

documente cu acces liber (nu se află sub incidenţa dreptului de autor sau drepturile au fost negociate cu moştenitorii de drept);

documente aflate sub incidenţa dreptului de autor, disponibile exclusiv in situ şi fără drepturi de copiere, pe site fiind afişate doar metadatele, pictograma şi, selectiv, primele 5 pagini din document, pornind de la pagina de titlu.

Majoritatea documentelor sunt în limba română, dar se regăsesc documente cu texte integral sau parţial în limbile : slavonă, latină, greacă (veche, bizantină, neogreacă), armeană, română cu alfabet chirilic, română cu alfabet de tranziţie, maghiară, rusă, germană, franceză, italiană, arabă, poloneză, suedeză.

Documentele în mod imagine sunt documentele digitizate în format TIFF şi publicate în format JPEG, JP200 sau PDF care prezintă, pagină cu pagină, în facsimil, imaginile fotografice ale originalului reproducându-l fidel.

Documentele în mod text sunt documentele digitizate în format TIFF şi prezentate în format PDF oferind posibilitatea efectuării căutărilor în text şi copierea unor citate.

Portret Mirela Zafiri de Andreea Gheorghiu

Luni, 26 noiembrie 2012, la ora 17.00, în Sala „Mircea Eliade”a Bibliotecii Metropolitane București a avut loc un eveniment mai mult decât emoționant: dezvelirea portretului Mirelei Zafiri, tablou realizat de pictorița Andreea Gheorghiu. Portretul a fost donat de Andreea Gheorghiu Bibliotecii Metropolitane București și va rămâne expus în Sala „Mircea Eliade”.

Momentul a coincis cu ziua de naștere a sopranei Mirela Zafiri (26 noiembrie 1969, Lugoj– 27 august 2012, București), prezentarea tabloului având loc în cadrul Stagiunii Camerale „Luni la ora 5 – După-amiaza unui interpret, inițiată și condusă de Mirela Zafiri începând din 2009. Această donație reprezintă un omagiu adus personalității artistice a Mirelei Zafiri, răpită de o boală necruțătoare, în plină putere creatoare, la mai puțin de 43 de ani. Mirela Zafiri a fost evocată cu acest prilej de dr. Florin Rotaru, directorul general al Bibliotecii Metropolitane București, de Costin Tuchilă și de autoarea portretului, Andreea Gheorghiu. Programul din ultima zi de luni a lui noiembrie 2012 a cuprins recitalul extraordinar de clarinet, Perpetuum-solo Aurelian Octav Popa.

Andreea Gheorghiu

În ziua în care destinul a vrut ca Mirela Zafiri să ne privească din alte zări, am trăit momente de mare emoție privind acest portret atât de frumos, care are întru totul expresia Mirelei Zafiri, lumina pe care o împrăștia chipul ei, delicatețea, finețea și frumusețea caracterului ei. Chipul exprimă acea mistuire lăuntrică, flacăra vie a trăirii artistice și a sincerității în artă. Armonia cromatică a tabloului pare a se zămisli sonor, nuanțele se contopesc, plutesc muzical, materialitatea lor e aceea a sunetului. Fondul vibrat, cu tușele luminoase din partea dreaptă, ca aripi de flacără care urcă spre cer, pun în relief și conferă astfel figurii un plus de dinamism interior, la rândul său plin de expresivitate plastică.

Costin Tuchilă

In memoriam Mirela Zafiri

Cea de-a patra Stagiune Camerală a Bibliotecii Metropolitane București, „Luni la ora 5 – După-amiaza unui interpret” se va deschide luni, 29 octombrie 2012, la 17.00, cu un medalion In memoriam Mirela Zafiri. Participă: Georgeta Stoleriu, Doru Popovici, Florin Rotaru, Costin Tuchilă, care vor evoca personalitatea artistică a sopranei Mirela Zafiri (26 noiembrie 1969, Lugoj–27 august 2012, București). Vor fi vizionate fragmente din spectacole de operă interpretate de Mirela Zafiri (I Capuletti ed I Montecchi de Bellini, Fiica regimentului de Donizetti ș.a.) și vor fi ascultate înregistrări discografice cu arii din opere și lieduri.

Evenimentul va avea loc în Sala „Mircea Eliade” a Bibliotecii Metropolitane București, Sediul central, str. Tache Ionescu nr. 4 (lângă Piața Amzei). Intrarea este liberă.

Mirela Zafiri a inițiat și organizat Stagiunea Camerală „Luni la ora 5 – După-amiaza unui interpret”, a Bibliotecii Metropolitane București, proiect căruia i s-a dăruit cu generozitate începând din 2009, realizând pe lângă recitaluri și concerte camerale foarte apreciate, medalioane dedicate unor mari personalități ale muzicii românești și promovând tineri interpreți. Aceeași structură a stagiunii va fi păstrată în continuare, cu concerte și medalioane dedicate unor mari interpreți, din octombrie până în iunie, în ultima zi de luni a fiecărei luni.

Una dintre cele mai expresive voci de soprană lirică din ultimele decenii, muzician cu o pregătire excepțională și vastă cultură generală, acoperind mai multe domenii artistice, Mirela Zafiri a studiat pianul, viola şi chitara încă din primii ani de şcoală, în orașul natal. În 1997 a absolvit Universitatea de Muzică Bucureşti, la clasa prof. univ. Georgeta Stoleriu, luîndu-și apoi masteratul (1999) și doctoratul la aceeași universitate (2008). A urmat cursuri de măiestrie cu Georgeta Stoleriu (Izvorul Mureşului, 1994, Piatra Neamţ, 1996), Mariana Nicolesco (Brăila, 1998), Toma Popescu (Viena, 1999), Ionel Pantea (Budapesta, 2000). Registrul său amplu, ajungând cu lejeritate la notele supraaacute, dar şi cu disponibilităţi expresive în registrul grav, timbrul distinct şi talentul actoricesc au impus-o într-un repertoriu divers din punct de vedere stilistic. Mirela Zafiri a acoperit rapid, cu profesionalitate şi dăruire o paletă largă de roluri şi genuri, de la operă (25 de roluri) la operetă (5 roluri), de la recitaluri de lied (peste 70 de recitaluri, în cadrul cărora 34 prime audiţii de lied românesc) la concerte vocal-simfonice (15 titluri) şi chiar jazz simfonic (7 concerte). A susţinut peste 130 de concerte de arii cu orchestră în Italia, România şi Spania şi a înregistrat 7 CD-uri: Laurențiu Profeta, 7 Cântece pe versuri de Mihai Eminescu (2001), Alexandra Cherciu, Eternități de-o clipă, Bega Blues Band Timișoara, George Enescu, 7 Cântece pe versuri de Clément Marot, Mihail Jora, Lieduri (premieră în viaţa muzicală românească), Colinde pentru mama (2009), Nicolae Coman, Lieduri și poeme (2010). Cântecele lui Laurențiu Profeta în interprertarea Mirelei Zafiri au fost folosite în muzicalul radiofonic Mihai Eminescu – Veronica Micle. Replici (2001), pe un scenariu de Pușa Roth și Costin Tuchilă.

Mirela Zafiri a publicat volumul Fenomenul Mozart (2006) și este autoarea unui amplu studiu despre liedul românesc, încă inedit.

A fost invitată la numeroase festivaluri naţionale şi internaţionale, cât şi pe scenele operelor şi filarmonicilor din toată ţara. Mirela Zafiri are peste 230 de minute de înregistrări radio. A fost laureată a festivalurilor-concurs de lied „Mihail Jora” (Bucureşti, 1998) şi „Ionel Perlea” (Slobozia, 1999), a fost distinsă cu Premiul Actualităţii Muzicale pe anul 2000 pentru lied. A câştigat Premiul I la Concursul European Euterpe Taranto (Lama, Italia, 2002), Premiul I la Concursul Città’ di Castelfidardo (Ancona, Italia, 2003), Marele Premiu şi Trofeul de Aur la Festivalul Artelor Pyongyang (Coreea, 2003), Premiul de Excelenţă la Festivalul Naţional al Liedului Românesc (Braşov, 2003), Marele Premiu şi Trofeul „Crizantema de Aur” (Târgovişte, 2004).

Prim-solistă a Operei din Braşov în ultimii ani, Mirela Zafiri a avut o predilecţie aparte pentru lied, de la creaţia clasică şi romantică la cea de astăzi. Cultura muzicală vastă, dublată de pregătirea sa teoretică şi de o deschidere rară spre zone stilistice complet diferite, cât şi tehnica vocală de excepţie i-au dat posibilitatea de a aborda cu succes deopotrivă opera şi opereta, repertoriul vocal-simfonic şi cel cameral, dar şi jazz-ul sau stilurile „de graniţă”, gen clasic-pop, cum sunt cântecele pe versuri eminesciene ale lui Laurenţiu Profeta, precum şi numeroase lucrări scrise de compozitori contemporani, interpretate în primă audiţie. Vocea sa atât de limpede, cu acute bine timbrate, reuşind să nu fie niciodată stridente, plină de energie, dar şi capabilă de rafinamente extreme, avea o bogăţie de nuanţe şi o elasticitate aparte, observată de comentatori în multe dintre rolurile pe care le-a interpretat: Rosina din Bărbierul din Sevilla de Rossini, Norina din Don Pasquale, Lucia din Lucia di Lamermoor, Maria din Fiica regimentului, Adina din Elixirul dragostei de Donizetti, Amina din La Sonnambula, Giulietta din I Capuletti ed I Montecchi de Bellini, Juliette din Roméo et Juliette de Gounod, Donna Anna din Don Giovanni de Mozart, Musette din Boema de Puccini etc. Se adăugau la aceste calități dicţia foarte bună, jocul scenic expresiv, gestica sugestivă, fără exagerări şi mereu cu acoperire muzicală.

Mirela Zafiri în rolul Musettei din Boema de Puccini, Opera din Brașov

„Muzicalitate, sensibilitate bine dezvăluită, aplomb şi farmec scenic, frazare bine controlată, inteligenţă evidentă”– o caracteriza pe Mirela Zafiri profesoara sa Georgeta Stoleriu.

„Mirela Zafiri, o voce bine timbrată, cu un acut sigur şi o tehnică foarte bună, cu elemente definitorii de dicţie şi frazare în maniera de reliefare a fiecărui cuvânt, dar şi o apariţie încântătoare a cucerit spectatorii prin sinceritatea, sensibilitatea, strălucirea şi culoarea cântului său.” (Anca Florea, „Actualitatea Muzicală”, 1999).

În Rosalinda din Liliacul de Johann Strauss, Opera din Brașov

„Mirela Zafiri, eleganţă şi farmec, de o muzicalitate deosebită, a încântat publicul cu vocea sa cristalină ce o aseamănă pe drept cuvânt cu o veritabilă privighetoare.” (VIP, 2001).

„Vocea ei cristalină este dublată de o tehnică stăpânită cu fermitate şi în egală măsură de o mare putere de muncă. Atrage atenţia prin seriozitatea ei exemplară, prin nobleţea şi accentuata sensibilitate a tălmăcirilor generând o atrăgătoare policromie de nuanţe.” (Doru Popovici, Radio România Muzical, 1999).

Costin Tuchilă

Biblioteca Metropolitană Bucureşti la „Gaudeamus”

În cadrul celei de-a XVIII-a ediții a Târgul Internaţional „Gaudeamus – Carte de învățătură (23–27 noiembrie 2011, Pavilionul Central ROMEXPO București), Biblioteca Metropolitană Bucureşti organizează următoarele evenimente:

• Joi 24 noiembrie, orele 14.00–14.30, Spațiul de evenimente: Lansarea volumelor Bucureştiul maghiar şi Publicaţii periodice maghiare din Bucureşti – bibliografie descriptivă, ambele de Hilda Hencz (Editura Biblioteca Bucureştilor). Prezintă Adrian Majuru.

Orele 15.30–16.30, Standul BMB: Lansarea volumului Pietrele dacilor socotesc de David Reu (Editura Biblioteca Bucureştilor), în prezenţa autorului şi a invitaţilor acestuia. Prezintă Magda Stavinschi.

• Vineri 25 noiembrie, orele 14.00–14.30, Sala Cupola: Prezentarea volumului Lucrările Sesiunii ştiinţifice internaţionale Cartea. Europa – România”, ediţia 2010 (Editura Biblioteca Bucureştilor). Prezintă: dr. Florin Rotaru, director general al Bibliotecii Metropolitane Bucureşti.

Orele 14.30–15.00, standul BMB: Lansarea volumelor Ioan Pelivan – părinte al mişcării naţionale din Basarabia de Ion Constantin, Ion Negrei, şi Gheorghe Negru şi Interviuri de Raia Rogac (Editura Biblioteca Bucureştilor). Prezintă Radu Ciuceanu, prof. univ. dr. Ioan Scurtu, prof. univ. dr. Mihai Lungu, Mircea Druc.

• Sâmbătă 26 noiembrie, orele 14.00–14.30, Sala Cupola: Lansarea volumelor Nicolaus Olahus – permanenţe umaniste, Hungaria, Attila şi Versuri de Antal Gyongyver (Editura Biblioteca Bucureştilor).

Orele 14.30–15.00, Sala Cupola: Lansarea volumelor Spaţiile dintre alb şi negru (vol. I) şi Diformitatea liniilor de portret (vol. I), de Dumitru Popescu (Editura Biblioteca Bucureştilor), în prezenţa autorului. Invitați: prof. univ. dr. Ion Dodu Bălan, Ion Brad, Mihai Iordănescu, Constantin Ghirdă.

• Duminică 27 noiembrie

Program artistic oferit de Biblioteca pentru Copii „Ion Creangă”

Orele 14.00–14.30, Spațiul de evenimente: Prezentarea volumului Temistocle Popa de Octavian Ursulescu (Editura Biblioteca Bucureştilor), în prezenţa autorului. Prezintă Oana Georgescu.

Orele 14.30–15.00, Spațiul de evenimente: Lansarea volumului Viaţa de haz şi de necaz a lui Constantin Tănase de Nicolae Carandino, prefaţă de Vartan Arachelian (Editura Biblioteca Bucureştilor). Prezintă Vartan Arachelian, prof. univ. dr. Valeriu Râpeanu, dr. Aurel Storin.

Orele 15.00–16.00, Spațiul de evenimente: Talk-show realizat de KartierTV (televiziunea online a Bibliotecii Metropolitane Bucureşti).

Liber sa respect. Costin Tuchila, in cautarea capodoperei.

Se spune ca pretuim dupa ce nu mai avem sau pretuim cand altcineva ne arata ca asa ar trebui. Prieteni, valori, rude, idei.
A fost senzatia care m-a „scuturat” ieri, dupa ce am participat la Biblioteca Metropolitana, la „medalionul” inchinat lui Costin Tuchila. A fost de fapt o intalnire, un cenaclu, la care prieteni, colaboratori, oameni de cultura, presa, l-au laudat pe Costin cu el de fata. Ceea ce l-a fastacit putin, dar pe mine m-a responsabilizat si mai mult, deoarece consider ca este unul dintre colegii din Radio Romania, nemediatizati suficient. Un om care munceste, discret, fara sa abdice de la standardele sale obisnuite, adica foarte inalte si care multumeste respectuos, ori de cate ori cineva, poate mult sub valoarea sa (e cazul meu, de exemplu), face un efort, cat de mic, pentru a-i cunoaste ori promova activitatea.

Cine este Costin Tuchila? V-as spune mai degraba sintetizand ce s-a vorbit ieri despre el si apoi punand cateva informatii despre activitatea sa.


Dr. Mirela Zafiri, soprana, muzicolog. Spunea ieri ca toate colaborarile dintre ea si Costin Tuchila inseamna rigoare si profesionalism, iar din perspectiva unui critic muzical, „pana” lui Costin este fina si reuseste sa astearna mai degraba o literatura, care insa are tinuta si reperele criticismului muzical, usor de inteles de mai multe categorii de public.
Dr. Marina Roman, fosta colega de facultate a lui Costin, s-a referit la valentele de critic de teatru si la faptul ca stilul lui nu este nicidecum pedagogic, iar umorul este fin, acolo unde e necesar. De altfel, Marina Roman s-a referit si cateva prelegeri pe care Costin Tuchila le-a tinut studentilor de la Jurnalism, fara a fi catusi de putin pretios, didactic sau arid felul adresarii sale. Ci captivant, plin de semnificatii, elocvent.


Dr. Ioan Adam, un coleg din radio la care privesc cu respect de cand m-am angajat – spunea despre Costin ca este ca un cautator de valori, de individualitati, interesat sa studieze mai degraba copacii, pana a descoperi padurea. In „Cetatile poeziei” (1983), de exemplu, sunt promovati mai degraba poeti din linia a doua din acea perioada, „vlastare” dupa cum le spunea domnul Adam, dar care s-au dovedit ulterior copacii vigurosi ai unei „paduri” literare valoroase. Ceea ce demonstreaza capacitatea de vizionar a lui Costin Tuchila, care in 1983 ii identifica pe aceia care aveau sa devina valori in anii ’90, 2000.
Dr. Ilinca Dumitrescu arata ca tehnicile muzicale, informatii avizate si foarte detaliate, nu ii sunt straine lui Costin nici in domeniul acesta, al muzicii. Si asta pentru ca el a ales sa „coboare” in adancuri, sa cerceteze riguros. Ilinca Dumitrescu ne-a marturisit ca il cunoaste de multi ani pe Costin Tuchila, inca de cand tatal sau (Ion Dumitrescu) a remarcat rafinamentul criticii muzicale a lui Costin si l-a invitat acasa la ei. Asa a inceput o prietenie la care arta a fost primul „numitor comun”.


Dr. Florin Rotaru ne-a vorbit cu tristete despre drama generatiei sale, care e si a lui Costin, nevoita sa treaca prin aceste zile supuse unui sistem de valori poate diametral opus aceluia in care s-a format. Ne-a spus ca e bine sa ne bucuram de munca unor oameni cum e Costin Tuchila, dar sa le-o recunoastem atunci cat sunt inca in putere, cat sunt langa noi pentru ca raportarea la contemporani inseamna sa iti cauti si sa iti cunosti si radacinile. Sa te definesti, cu demnitate, ca neam, pretuindu-ti semenii in urma carora raman marturii pentru istorie. Si a mai spus ceva: ca suntem aici (traversand o mare a imposturii in care cultura a devenit o „insula”) nu pentru ca o civilizatie extraterestra ne-a adus raul, ci pentru ca noi l-am tolerat, l-am si incurajat prin lipsa de reactie. Si ca ne-ar face bine sa ne privim mai des in oglinda, si mai profund.


M-a emotionat si maestrul Mircea Albulescu. Pentru ca, din pacate tot trist din cauza vremurilor ciudate, ne-a sfatuit ca e nevoie, mai mult decat oricand, sa ne solidarizam, chiar daca nu ne cunoastem prea bine. Sa ne solidarizam pentru ca o mana calda, pe spatele cuiva, impingandu-l usor si „spunandu-i” fara cuvinte „du-te, du-te, du-te, e bine ce faci” inseamna o confirmare a faptului ca drumul culturii, al cartii, al stiintei, al valorii e bun. Si inseamna sa dai curaj cuiva care isi pierde speranta si increderea in fortele proprii, din cauza „jur-imprejurului” nociv.
Intalnirea – cenaclu a fost „presarata” si cu surprize muzicale pregatite de Ilinca Dumitrescu, ne-am bucurat si de prezenta unui trio de interprete la nai de la liceul „Dinu Lipatti”, l-am ascultat si pe Nichita Stanescu, in ultima sa inregistrare. Surpriza cu Nichita a fost pregatita de Costin Tuchila, cel care ne-a si citit un fragment din cartea sa aproape gata, „Macaze” (nu „macazuri”).

Sper sa fi reusit sa imi depasesc emotiile intalnirii de ieri si sa exprim, asa, indirect (pentru ca nu pot sa imi alatur parerea „numelor” ilustrate mai sus, ar fi lipsa de politete), respectul pentru Costin Tuchila. Sunt onorata ca il cunosc si ca am de la cine invata.
Imi permit sa redau cateva dintre reperele carierei sale:

Costin Tuchilă (n. 8 octombrie 1954, Ploieşti) a absolvit în 1978 Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti, specializarea limba română – limba portugheză. Actualmente este realizator în cadrul Redacţiei Teatru a Societăţii Române de Radiodifuziune. A debutat în presa literară în 1975, activitatea sa publicistică, desfăşurată la principalele reviste de specialitate şi ziare, cuprinzând peste 2300 de cronici, studii, eseuri de critică literară, muzicală, de teatru, editoriale, articole pe teme diverse. A publicat volumele: Cetăţile poeziei, eseuri pe teme de literatură română contemporană, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1983; Privirea şi cadrul, critică literară, Editura Cartea Românească, 1988; Punctul pe cuvânt, tablete pe teme morale şi sociale, vol. I, Bucureşti, Editura Viitorul Românesc, 2001; Punctul pe cuvânt, vol. II, Chimprest Publicity, 2003; În căutarea capodoperei, studii şi eseuri pe teme muzicale, Editura Viitorul Românesc, 2002; Un clasic modern – Ion Dumitrescu, ediţie critică de Costin Tuchilă şi Puşa Roth, Bucureşti, Editura Academiei, 2006; Vocaţia performanţei. Formaţiile Muzicale Radio, 1999–2008, ediţie alcătuită de Costin Tuchilă, Iaşi, Editura Ars Longa, 2008; Clasicii dramaturgiei universale, vol. I, în colaborare cu Puşa Roth, Bucureşti, Editura Academiei, 2010.
Este autor a numeroase emisiuni radiofonice de istoria teatrului românesc şi universal, critică de teatru, critică literară. Costin Tuchilă este membru al Uniunii Scriitorilor din România şi al Uniunii Interpreţilor, Coregrafilor şi Criticilor Muzicali din România.

În căutarea capodoperei

În căutarea capodoperei se intitulează medalionul dedicat criticului literar şi muzical Costin Tuchilă, care va avea loc luni 28 martie 2011, la ora 17,00, în sala „Mircea Eliade” a Bibliotecii Metropolitane Bucureşti (str. Tache Ionescu nr. 4).

Manifestarea este programată în cadrul Stagiunii Camerale a Uniunii Interpreţilor, Coregrafilor şi Criticilor Muzicali din România, Luni la ora 5 – După-amiaza unui interpret, realizată în colaborare cu Biblioteca Metropolitană Bucureşti (coordonator de proiect: dr. Mirela Zafiri). Invitaţi: dr. Ilinca Dumitrescu, dr. Marina Roman, dr. Ioan Adam, dr. Florin Rotaru. Prezintă: dr. Mirela Zafiri.

Costin Tuchilă (n. 8 octombrie 1954, Ploieşti) a absolvit în 1978 Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti, specializarea limba română – limba portugheză. Actualmente este realizator în cadrul Redacţiei Teatru a Societăţii Române de Radiodifuziune. A debutat în presa literară în 1975, activitatea sa publicistică, desfăşurată la principalele reviste de specialitate şi ziare, cuprinzând peste 2300 de cronici, studii, eseuri de critică literară, muzicală, de teatru, editoriale, articole pe teme diverse. A publicat volumele: Cetăţile poeziei, eseuri pe teme de literatură română contemporană, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1983; Privirea şi cadrul, critică literară, Editura Cartea Românească, 1988; Punctul pe cuvânt, tablete pe teme morale şi sociale, vol. I, Bucureşti, Editura Viitorul Românesc, 2001; Punctul pe cuvânt, vol. II, Chimprest Publicity, 2003; În căutarea capodoperei, studii şi eseuri pe teme muzicale, Editura Viitorul Românesc, 2002; Un clasic modern – Ion Dumitrescu, ediţie critică de Costin Tuchilă şi Puşa Roth, Bucureşti, Editura Academiei, 2006; Vocaţia performanţei. Formaţiile Muzicale Radio, 1999–2008, ediţie alcătuită de Costin Tuchilă, Iaşi, Editura Ars Longa, 2008; Clasicii dramaturgiei universale, vol. I, în colaborare cu Puşa Roth, Bucureşti, Editura Academiei, 2010.

Este autor a numeroase emisiuni radiofonice de istoria teatrului românesc şi universal, critică de teatru, critică literară. Costin Tuchilă este membru al Uniunii Scriitorilor din România şi al Uniunii Interpreţilor, Coregrafilor şi Criticilor Muzicali din România.

„În timp ce alţi confraţi ai lui Costin Tuchilă cantonează cu păgubitoare nonşalanţă fie în practica recenziei apologetice, fie în practica eseului superfluu, autorul temeinicei cărţi Cetăţile poeziei se dedică, meticulos şi răbdător, analizei metodic condusă de criterii evaluative limpezi, neîntrerupt susţinută de argumentul peremptoriu oferit de textul poetic. Astfel, volumul oferă un compact «pachet» de serii valorice, pînă acum doar aproximativ cunoscute şi acceptate. Fineţea şi rigoarea formulărilor, bizuite, în egală măsură, pe un gust literar cert şi pe achiziţii ale poeticii moderne dintre cele mari «funcţionale» («figura» elementelor primordiale, în accepţie bachelardiană, între altele), iată, în fond, calităţile de seamă prin care se distinge cartea lui Costin Tuchilă.” (Nicolae Ciobanu, „Luceafărul”, 31 decembrie 1983).

Cetăţile poeziei e o carte care impune nu o generaţie de poeţi, ci poeţii unei generaţii, iar în Costin Tuchilă unul dintre criticii lor cei mai avizaţi.” (Marian Odangiu, „Orizont”, 9 decembrie 1983).

„În primul rînd critic al generaţiei sale, Costin Tuchilă este un eseist de reală forţă analitică, bun cunoscător al mişcării de idei din peisajul literar contemporan, capabil a glosa cu dezinvoltură în marginea lecturilor preferate, alcătuind astfel sinteze de autori, ca veritabile fişe pentru o ulterioară, virtuală, posibilă panoramă în mers a literaturii române de azi.” (Constantin Cubleşan, „Steaua”, octombrie 1988).

„Dacă citim însă atent, [în Punctul pe cuvânt] tipurile nu sunt recente, ci, dimpotrivă, clasice. E vorba în esenţă de un bestiariu moral ale cărui făpturi multicolore neliniştesc conştiinţa interogativă a eseistului prin vivacitatea lor nouă. Un scurt inventar, fatalmente incomplet, ne poate ajuta să descoperim obsesiile, ţintele, mizele vechi de când lumea şi caracterologia. Costin Tuchilă nu face îndeobşte gazetărie searbădă, apoasă, ci o construcţie literară. Abstracţiunile lui din Punctul pe cuvânt sunt «personaje» a căror traiectorie, fie şi meteorică, e urmărită cu mijloacele analistului de universuri fictive. […] Când se supără în «priză directă», eseistul câştigă în dezinvoltură şi, firesc, pune accentele pe cuvinte mai apăsat, distinge mai bine kitschul drapat sub aparenţe onorabile, adică moftul. […] Punctul pe cuvânt relevă vitalitatea acestuia chiar şi la o vârstă centenară. În plină civilizaţie multimedia, rămânem dureros de constanţi, caragializând sub veşnicele bolţi. Guţişor, «eroul» unui «moft» savuros, coboară direct din Bubico, semn că sub mantia lui Caragiale şi un eseist de azi se poate simţi la largul său.” (Ioan Adam, Zidul şi litera, Bucureşti, Editura Adam, 2004).

„Pentru Costin Tuchilă muzica a încetat să fie un simplu violon d’Ingres, exerciţiul îndelungat în spaţiul comentariului muzical investindu-l cu atestări profesionale în domeniu. După aproape trei decenii de publicistică făcută sub semnul lui Eutherpe şi al Melpomenei, Costin Tuchilă publică în 2002 volumul În căutarea capodoperei (Editura Viitorul Românesc) care-l investeşte ca muzicolog plin de autoritate.” (Titus Vîjeu, Scripta manent, ghid biobliografic al scriitorilor din Radio, 1928–2004, Editura Casa Radio, 2004).

„Volumul [Un clasic modern – Ion Dumitrescu] se citeşte cu sufletul la gură căci în filele lui, cititorul urmăreşte un destin excepţional, evocat de cele mai multe ori de martorii oculari ai derulării lui, ei înşişi intraţi de mult în galeria reprezentanţilor de seamă ai muzicii româneşti.” (Sanda Hîrlav-Maistorovici, „Axioma”, martie 2007).

„Genericul volumului defineşte claritatea intenţiilor: Un clasic modern. Adică, ceva definitiv. Materialele adunate, multe, toate sau aproape toate, oricum câte au putut descoperi realizatorii în acribia cercetării lor de mai mulţi ani, restituie ceva din existenţa aceasta simbolic singulară. Strălucirea inteligenţei, orizontul culturii, originalitatea nepereche a temperamentului, pasiunea pentru actul creaţiei, iubirea pentru cei numiţi simbolic «aproapele», capacitatea a de se opune neadevărului, nedreptăţii şi imposturii… […]

Realizatorii cărţii au gândit o succesiune de etape ale cunoaşterii-portret: Medalion, Studii lexicografice, profiluri critice, cronici, consemnări, Receptarea postumă, Interviuri cu artistul. În final, ni se adresează chiar Ion Dumitrescu, în emoţionante pagini de muzicologie şi memorialistică ce îi poartă semnătura.” (Grigore Constantinescu, „Cronica Română”, 26 ianuarie 2007).

„Logic, această carte [Clasicii dramaturgiei universale] trebuia să apară după Istoria literaturii române a lui G. Călinescu. Cu atât mai mult, meritul celor doi autori este deosebit: ei aduc în cultura română un studiu fundamental şi aşează România, în acest domeniu, în contextul marilor culturi.” (Florin Rotaru, 12 ianuarie 2011).

„Studiile incluse în Clasicii dramaturgiei universale reprezintă un demers critic de tip creator, ceea ce le deosebeşte de alte cărţi care sunt mai degrabă lucrări de arhivistică. De la bătrânul Eschil la pururi captivantul şi jovialul Marivaux parcurgem, în acest prim volum, o istorie a valorilor teatrului universal.” (Ioan Adam, 12 ianuarie 2011).

„Cu o bibliografie extrem de bogată şi actualizată la 2010, cu inserţii relevante de text din piesele analizate, cartea este o piatră de hotar de la care începe un domeniu care va schimba unghiul de abordare a istoriografilor şi criticilor literari şi teatrali de-acum încolo şi pentru foarte multă vreme.” (Marina Roman, 12 ianuarie 2011).