Peripeţiile lui Juha năzdrăvanul

La Editura Polirom a apărut recent volumul Peripeţiile lui Juha năzdrăvanul, selecţie, traducere din limba arabă şi note de Gabriel Biţună. Posfaţă (Juha şi istoria sa) de George Grigore. Ilustraţii de Radu Răileanu.

Mereu vesel și pus pe șotii, Juha este un personaj care nu se remarcă nici prin frumusețe, nici prin bogație, nici prin multa știință de carte. Când învățător, când negustor, când scrib într-un sat sau în mahalaua unui mare oraș, face față oricarei situații prin umor, prin îndrăzneala cu care nesocotește convențiile sociale și prin felul aparent candid de a privi defectele oamenilor. Asemenea lui Nastratin Hogea din snoavele turcești, al cărui omolog este, Juha se amestecă permanent în treburi care nu-l privesc, dă tuturor sfaturi și, mai ales, se distrează fără răutate pe seama celor din jur.

Din cuprins: Cei trei ghicitori în stele; Vânătoarea de urși; Fuga de rugăciune; Ia tu banii, preacinstite cadiu!; Măgarul și vinul; Predica lui Juha; Prețul mirosului de friptură; Juha și ciobanul; Cobza furată; Juha și hoțul; Cuiul lui Juha; Oul cocoșului; Juha la oaste; Turtele zburătoare; Juha și filosofia; Înmormântarea lui Juha; Catârul din ibric; Osânda vulpii; Luna din fântână.

Lansare de carte: „Taxi” de Khaled al-Khamissi

Joi, 7 iunie 2012, ora 13,00, la Librăria „Mihai Eminescu” din București (Bd. Regina Elisabeta nr. 16) va avea loc lansarea romanul Taxi. Povestiri din trafic de Khaled al-Khamissi, apărut la Editura Ars Longa, în colecția „Alif”. Traducere din limba arabă, prefață și note: Laura Sitaru. Cartea va fi prezentată de George Grigore, Laura Sitaru, Peter Sragher, Bogdan Ştefănescu. Lectură în arabă şi română: Andra Dodiţă şi Gabriel Biţună.

Născut la Cairo în 1962, Khaled al-Khamissi, absolvent de ştiinţe politice, cu un doctorat în acest domeniu la Sorbona, mărturiseşte că şi-a dorit mereu să fie scriitor. Romanul Taxi s-a născut din dorinţa de a povesti lumii lucruri simple despre viaţa cotidiană din Cairo. Scris cu multă simpatie faţă de personajele sale, romanul oferă o imagine „din taxi” a societăţii egiptene temporane. Taxi, alături de mai recentul Arca lui Noe, reprezintă cele mai cunoscute scrieri ale sale întreaga lume.

„O lectură captivantă, dulce-amară, o incursiune în lumea reală a celor pe care mulţi dintre noi i-au întâlnit, dar nu au avut curiozitatea sau răgazul să-i cunoască: şoferii de taxi din Cairo.” (Irina Vainovski-Mihai).

„Constatând cu bucurie interesul deosebit pe care traducătoarea acestui roman, Laura  Sitaru profesoară de literatură arabă la Universitatea din Bucureşti, îl are pentru literatura egipteană, am decis să sprijin publicarea romanului Taxi al lui Khaled al-Khamissi, pe care îl consider un cadou oferit publicului român.” (Yashar Hassan Abbas Heliny).

Taxi se numără printre cele mai frumoase scrieri arabe traduse în limba română, iar alegerea şi traducerea sa se înscriu în cadrul promovării reciproce a creaţiilor literare din Egipt şi România pentru o mai bună cunoaştere şi apropiere.” (Abdalla Mebasher).

„Fascinaţi de cuvânt, arabii au făcut din statul la poveşti o adevărată artă. Povestea dăinuie, doar locul depanării ei se schimbă, de la popasurile din oaze, la somptuosul palat al lui Şahriar, la caravanseraiurile împrăştiate pe drumurile Orientului… Khaled al-Khamissi vine cu un nou topos: taxiurile din Cairo şi şoferii lor care-l încântă pe călător cu poveşti rupte din viaţă… Cunoscătoare a realităţilor cairote, traducătoarea romanului, arabista Laura Sitaru, oferă cititorului de limbă română un text în care savoarea originalului stăruie din plin. ”(George Grigore).

Lansare de carte: „Celelalte camere” de Jabra Ibrahim Jabra

 

Marţi, 29 noiembrie 2011, la ora 17.30, la Casa ONU din Bucureşti (B-dul Primăverii nr. 48A, sector 1) va avea loc lansarea volumului Celelalte camere de Jabra Ibrahim Jabra, apărut la Editura Ars Longa din Iași, în colecţia „Alif”, sub egida organizaţiei Alianţa Civilizaţiilor – România. Prezintă: George Grigore, Christian Tămaş, Ovidiu Pietrăreanu, Georgiana Nicoarea, Gabriel Biţună. Lectură din roman în arabă şi română: Raluca Al-Haddad şi Gabriel Biţună. Manifestarea este organizată de Organizaţia Naţiunilor Unite, Centrul de Informare ONU pentru România şi Universitatea din Bucureşti – Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, cu ocazia Zilei internaţionale de solidaritate cu poporul palestinian.

„Întreaga operă a lui Jabra Ibrahim Jabra (1920, Betlehem–1994, Bagdad), proză, poezie, scenariu de film, pictură, a marcat profund viaţa culturală arabă în a doua jumătate a secolului XX, constituindu-se într-o mărturie a dramei poporului palestinian, a luptei sale de a supravieţui, de a-şi păstra identitatea.” (George Grigore).

Primele romane ale scriitorului de origine siriacă au fost scrise în engleză: Peregrinare prin noaptea liniștită (1946) și Vânători pe o stradă îngustă (1960). La vârsta de 50 de ani, în 1970, publică primul roman în limba arabă, Corabia, „o radiografie a lumii arabe după anul de cotitură 1948.” Proza din volumele următoare este axată mai ales pe investigarea psihicului uman, pe reacțiile și situațiile aparent neobișnuite. Stabilit în Irak după 1948, profesor de literatură engleză, Jabra Ibrahim Jabra este unul dintre cei mai reputați traducători în arabă ai operei shakespeariene, versiunile sale fiind considerate superioare celor anterioare. A tradus de asemenea Creanga de aur de James Frazer, Așteptându-l pe Godot de Samuel Beckett, Zgomotul și furia de William Faulkner, Prințul fericit de Oscar Wilde ș.a.

Apărut în 1986 la Bagdad, Celelalte camere, tradus în limba română de un colectiv care a absolvit masteratul în specialitatea „Traducerea textului literar – limba arabă” (2008–2010, Universitatea din București), se revendică într-o măsură din narațiunile fantastice al căror punct de pornire este analiza limitelor noastre de percepție și înțelegere, pe de alta, din literatura universului concentraționar. Mitul labirintului, spațiul care se multiplică fără finalitate, parcurgerea unui traseu care nu duce nicăieri, ridicolul lipsei de comprehensiune, devenită aproape sufocantă, confuzia de persoane sunt elementele de construcție ale romanului. Autorul indică de la bun început cheia în care trebuie citită „aventura” neagră a personajului său, o aventură fără voie în care observația fină, reacția psihologică în fața neprevăzutului, repetarea mecanică și totala confuzie între planul real și cel subconștient sunt predominante. Într-o veche poveste arabă, un prinț îndrăgostit de o femeie din popor îi dăruiește, după căsătorie, un palat fastuos care are 40 de camere. Într-una singură femeii îi este interzis să intre. Motivul interdicției, cunoscut din basme, se combină neconvențional cu cel al labirintului. Femeia sparge cu barosul ușa camerei interzise și constată că de fapt e un lanț întreg de încăperi. O voce, care poate fi a diavolului, o avertizează să renunțe pentru că nu va mai putea ieși ușor dacă va contiuna să străbată aceste camere. Într-o variantă a poveștii, ușa camerei interzise nici măcar nu e încuiată. Simbolic, această capcană a spațiului multiplicat, a obstacolelor imposibil de prevăzut, trimite la nesiguranța de sine, care odată inoculată prin diverse procedee psihologice, duce la confuzie și chiar la pierderea identității. Treptat, acceptăm ceea ce alții hotărăsc să suntem, ne multiplicăm în funcție de împrejurări pentru a ajunge să punem în paranteză orice certitudine. Și devenim ceea ce ni se spune că trebuie să devenim. Totul, însă, în situații care, pentru a asigura înaintarea narațiunii, sunt bizare, uneori chiar terifiante.

O analiză a romanului Celelalte camere: Drama identității.

Costin Tuchilă

„Eufratul, taina destinului meu” de Sherko Bekas, prima traducere, în limba română, a unei cărţi de poezie kurdă

Luni 5 septembrie 2011, la ora 18.30, în Sala Oglinzilor a Uniunii Scriitorilor din România, Calea Victoriei nr. 115, sector 1, Bucureşti, va avea loc lansarea primei cărţi de poezie kurdă în limba română, Eufratul, taina destinului meu, a marelui poet kurd Sherko Bekas, carte apărută la Editura Ars Longa, în traducerea Niculinei Oprea. Prefaţă: Christian Tămaş. Volumul a apărut în colecția „Alif” (sub egida Alianţei Civilizaţiilor-România), coordonată de Prof. dr. George Grigore.

La eveniment vor participa prof. dr. George Grigore, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii din Bucureşti, Ambasador al Alianţei Civilizaţiilor pentru România; prof. dr. Mircea Bârsilă, Facultatea de Litere a Universităţii din Piteşti; Niculina Oprea, scriitor; Ali Hussein Kerim, scriitor kurd. Din lirica lui Sherko Bekas, poetul Gabriel Biţună va citi poeme în limbile română, arabă şi kurdă.

Sherko Bekas (Şêrko Bêkes în kurdă) (n. 2 mai 1940) este un poet de limbă kurdă, născut la Sulaymaniya în Kurdistanul irakian. Este fiul poetului Fayak Bekas. El are un rol proeminent în literatura kurdă modernă. El a introdus un nou element în poezia kurdă, numit Rûwange (viziune), în 1971, făcând o pauză de la regulile stricte ale poeziei tradiţionale, cum ar fi rima. Pentru prima dată, în 1975, în poezia kurdă, el a introdus „poemul poster” (un termen care are originile în pictură). Poemele lui Sherko au ceva aparte şi au fost traduse în arabă, suedeză, daneză, italiană, engleză şi franceză. În 1987 a primit „Bursa Tucholsky” de la Clubul Pen din Stockholm şi în acelaşi an a fost premiat şi la Florenţa.

Știre preluată de pe site-ul Agenția de carte