Lansare de carte: „Johan fără țară. Străbătând lumea pe drumul păcii”

coperta johan fara tara

eveniment liber sa spunJoi, 25 februarie 2016, ora 16.00, la Centrul Socio-Cultural ,,Jean Louis Calderon” din strada J. L. Calderon, nr. 39, București (în spatele Hotelului Intercontinental), va avea loc lansarea cărții Johan fără țară. Străbătând lumea pe drumul păcii, autobiografie a celebrului Johan Galtung, aparută la Editura Tiparg, 2015, în colecția ,,Biblioteca Revistei Curtea de la Argeș”, traducere de Gabriela Căluțiu Sonnenberg. Vor vorbi despre carte, printre alții, Marian Nencescu, Ion Pătrașcu, Geo Călugăru. Întâlnirea este moderată de scriitorul Geo Călugăru, coordonatorul Cenaclului literar ,,Octavian Goga”. Nu vor lipsi surprizele. Continuă lectura „Lansare de carte: „Johan fără țară. Străbătând lumea pe drumul păcii””

Serată literară pe muzica lui Ciprian Porumbescu și versurile lui Eminescu

tavino spania

Clubul German al Iubitorilor de Literatură

Marți, 10 martie 2015, începând cu ora 18.00, Restaurantul Tavino din Calpe (Spania), specializat în gastronomie de înaltă clasă și, în special, în vinuri de calitate excepțională, găzduiește Serata literară organizată de Clubul German al Iubitorilor de Literatură.

Restaurantul, aflat în proprietate elvețiană, dar cu management românesc, și-a făcut deja un obicei din a-și invita clienții, odată pe lună, la un adevărat festin cultural-gastronomic. Tema întâlnirii din martie este reflectarea în literatura română a tematicii strămutării din patrie, cuprinzând atât aspecte amuzante cât și reflecții mai profunde. Gabriela Căluțiu Sonnenberg va citi fragmente de proză scurtă sub semnătură proprie, traduse în germană, iar promotoarea de cultură Natascha Michnow va recita poezii semnate de poeți români, de asemenea traduse. Paleta lirică se întinde de la Mihai Eminescu, Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Ana Blandiana până la autori contemporani aflați încă pe drumul consacrării.

eminescu-adina-romanescu-desen-2012

Mihai Eminescu, desen de Adina Romanescu, 2012

Programul muzical care acompaniază prelegerile va cuprinde piese clasice consacrate, din repertoriul lui Enescu, Porumbescu sau Gheorghe Zamfir, alături de piese muzicale moderne, înregistrări în interpretarea formației „Phoenix” și a soliștilor Dida Drăgan, Anda Călugăreanu, Doru Stănculescu. Programul a fost alcătuit la cererea expresă a publicului vorbitor de limba germană, interesat de de melodicitatea limbii române și de valorile culturale perene. (Sursa: Occidentul Românesc).

logo liber sa spunVezi: arhiva categoriei Diaspora

„Occidentul Românesc”, ianuarie 2013

occidentul-romanesc-spania-publicatie-ianuarie 2013

A apărut ediția tipărită a publicației „Occidentul Românesc” pe luna ianuarie 2013. Publicaţia poate fi accesată şi online:  www.occidentul-romanesc.com şi este distribuită în toate comunitățile importante de români din Spania.

pamplona

Am reţinut din cuprinsul acestui număr:

Cerșetorul român din Pamplona care a impresionat Spania prin gestul său onest

Un cerşetor român ţine prima pagină a ziarelor din Spania, pentru o faptă bună. Omul a găsit un portofel plin cu bani, la intrarea într-o bancă. Nu l-a luat, ci l-a predat imediat în unitate, în speranţa că posesorul se va întoarce după el. Şi exact aşa s-a întâmplat. Iar gestul românului a impresionat pe toată lumea. Românul a devenit peste noapte erou în Pamplona. 200 de euro erau în portofelul pe care bărbatul l-a găsit chiar în faţa băncii unde cerşeşte. Deşi sărac, nu a luat nici un ban. L-a dus în schimb angajaţilor băncii. În scurt timp, cea care îl pierduse s-a întors să întrebe de el. O pensionară. „Acesta este portofelul, cu tot ce aveam în el: carduri, hârtii. L-a găsit înăuntrul băncii. Am fost foarte impresionată că mi l-a returnat!” povesteşte proprietara portofelului. Oamenii care îl ştiu pe George din cartier au fost şi mai impresionaţi. Mai ales când au aflat că românul urmează să fie dat afară din casă. Românul a încercat mult timp să caute un loc de muncă. Nu a găsit, aşa că a început să cerşească. Spune că tot ce-şi doreşte acum este o slujbă.

Gabriela calutiu sonnenberg

2012–2013: Se alege grâul de neghină… de Gabriela Căluţiu Sonnenberg

Ce repede au trecut zilele! Mereu aceeaşi banală constatare. Tipizate, gesturile de început de an se înşiruie în faţa noastră pe-acelaşi drum ştiut, parcă luându-ne-o pe dinainte. Abia apucăm să ţinem pasul cu propria devenire. Agăţăm un calendar nou la perete, scoatem bradul din casă. În locul fişierului intitulat 2012, inaugurăm în calculator unul nou, 2013. Cu siguranţă se vor ivi destule evenimente, care să merite trecute acolo, încărcându-ne biblioteca virtuală cu mirările mereu aceleiaşi aventuri a cunoaşterii. A noastră, de sine, chiar dacă probabil că vom scrie despre cu totul altceva. Citește mai departe.

Benissa, decembrie 2012–ianuarie 2013

al jazeera

• Al Jazeera va intra în 60 de milioane de case americane de Simona Botezan

Televiziunea arabă Al Jazeera, sponsorizată de guvernul din Qatar, va avea acces la 60 de milioane de gospodării din SUA, după ce a cumpărat reţeaua media Current TV, la ȋnceputul lunii ianuarie 2013. Fostul vicepreşedinte american Al Gore, unul dintre fondatorii reţelei Current TV, deţinea 20% din acţiuni, pentru care a încasat suma de 100 milioane de dolari. Televiziunea arabă este cunoscută ȋn SUA, în principal, datorită tonului anti-american folosit în timpul războiului din Irak, cu un deceniu în urmă. Ştirea că Al Jazeera va deveni un important canal de cablu din SUA, care va concura cu CNN, a stârnit un val de reacţii din partea experţilor: „Părerea mea este că atunci când oamenii aud despre Al Jazeera, aceştia nu vor fi atenţi la calitatea știrii sau corespondenței”, a declarat pentru CNN analistul Stuart Fischoff, un profesor pensionar de la Universitatea de Stat din Los Angeles, California. „Ei vor auzi doar Qatar, și vor spune că este o țară arabă, plină de teroriști și, prin urmare, este părtinitoare în prezentarea știrilor”, a mai spus profesorul. Citește mai departe.

Washington D.C.

mihai malaimare jr film

• New York: Mihai Mălaimare Jr. apreciat la categoria „cea mai bună imagine” în cadrul National Society of Film Critics

Mihai Mălaimare Jr., directorul de imagine al filmului The Master, a fost premiat de criticii americani la cea de-a 47-a gală anuală a premiilor decernate de Naţional Society of Film Critics, în cadrul căreia cineastul român s-a impus la categoria „cea mai bună imagine”. Cea de-a 47-a gală organizată de Naţional Society of Film Critics a avut loc sâmbătă seara, la Elinor Bunin Munroe Center din New York. Mihai Mălaimare Jr. a primit la sfârșitul anului 2012 și premiul pentru cea mai bună imagine din partea Boston Society of Film Critics, pentru filmul The Master, în regia lui Paul Thomas Anderson. Cineastul român a fost, de asemenea, nominalizat la categoria „cea mai bună imagine”, pentru filmul The Master, la alte două premii prestigioase – Satellite Awards și Critics’ Choice Awards. Directorul de imagine Mihai Mălaimare Jr. a colaborat, printre altele, cu regizorul Francis Ford Coppola la realizarea filmelor Tinerețe fără tinerețe și Tetro. Citește mai departe.

dan luca

• Bruxelles: Previziuni pentru anul 2013 de Dan Luca

După un 2012 marcat de dezvoltări interesante, nici 2013 nu se anunţă unul monoton. Din punct de vedere european, criza economică continuă şi în 2013, iar impactul acesteia influenţeazã construcţia europeană. Un nou Tratat al Uniunii Europene ar creşte gradul de integrare europeanã. Cel mai probabil în 2013 se va lansa o amplã dezbatere despre viitorul instituţiilor comunitare şi eficienţa lor, mai ales că astfel de dezbateri prind bine într-un an pre-electoral.

Spre toamnă, partidele europene îşi vor desemna, după proceduri mai mult interne decât prin alegeri primare, candiaţii pentru poziţia de preşedinte al Comisiei Europene (pronosticurile mele: Martin Schulz pentru Socialiștii Europeni, Donald Tusk pentru PPE și Guy Verhofstadt pentru Liberalii Europeni). Campania pentru „europenele” din mai 2014 va începe încă din toamna acestui an. Forțele europene vor urmări cu mare interes alegerile din luna septembrie din Germania. Este foarte interesant dacă Angela Merkel va câştiga al treilea mandat de cancelar.

La mijlocul anului, Croaţia devine noua membră din cadrul Uniunii Europene, ceea ce ar putea conduce la desemnarea unui comisar european croat de la 1 iulie 2013. Sugeram deja că ar fi o idee ca portofoliul turismului să fie acordat Croaţiei dacă se doreşte o astfel de abordare. Citește mai departe.

Grupaj realizat de Pușa Roth

http://occidentul-romanesc.com/

„Occidentul Românesc”, ziarul românilor din Spania, s-a epuizat în două zile

În Spania apare o publicație lunară cu titlu semnificativ pentru românii din diaspora, Occidentul Românesc, fondat de Kasandra Kalmann-Năsăudean (redactor șef) și Florin Valentin Barbu. Ediția tipărită a numărului 3 al ziarului a fost distribuită în toată Spania, în cele mai importante puncte din comunitățile românești.

Cu ocazia evenimentelor organizate pe Costa Blanca de americani la începutul lunii mai, ziarul a fost foarte bine primit, epuizându-se peste 10 mii de exemplare în două zile. Publicația poate fi citită și pe internet, accesând: www.occidentul-romanesc.com.

În cele 24 de pagini ale Occidentului Românesc sunt reflectate, pe lângă evenimente la zi din Europa și din lume, inițiative ale comunităților de români din Spania, ziarul făcând cunoscute figuri proeminente ale diasporei. La Coslada există un Centru Hispano-Român care a organizat, în preajma Sărbătorilor Pascale, o serie de activităţi pentru adulţi şi copii, „al căror scop a fost integrarea românilor şi spaniolilor prin intermediul tradiţiilor legate de această dată importantă, având în vedere că, în acest an, Paştele catolic şi cel ortodox s-au celebrat la aceeaşi dată. Ciclul de activităţi legate de sărbătorirea Paştelui a fost deschis sâmbătă, 9 aprilie, cu o expoziţie de costume populare româneşti. Zece costume naţionale, din zonele Munteniei şi Olteniei, au fost puse la dispoziţia Centrului de Valentina Petre, preşedinta Asociaţiei de români «Pro Vita Lex» din Torrejón de Ardoz.”

„Românii muncesc mult pentru a-şi îmbunătăţi cunoştinţele de limba spaniolă, ajungând la un nivel foarte bun”, apreciază Marta Baralo Ottonello, Directoarea Masteratului şi Doctoratului în Lingvistică aplicată predării limbii spaniole pentru străini, din cadrul Universităţii Antonio de Nebrija.

În articolul Matca limbii române, Dan Caragea consideră, pe urmele unor mai vechi teorii lingvistice, că „dacă limba noastră este neîndoios neolatină, albia este totuși geto-dacică, limba triburilor autohtone care coboară, la rândul lor, din traci și din iliri. Tracii de nord au fost numiți geți, de istoricii greci, și daci, de către cei romani. Se pare că migrația tracilor a pornit din Carpați (carpii erau un alt neam tracic) întinzându-se din Moravia (la vest) până la Nipru (la est), pentru ca la sud să atingă poalele Olimpului și insulele egeene. Firește, pe un teritoriu atât de vast, traca nu putea fi un idiom omogen. Indigența datelor nu permite însă speculații. Tot ce putem scoate la iveală, ca zăcământ străbun, sunt elementele comune cu albaneza, limbă tracă, dar și cu aspect ilir. Despre iliri știm că erau răspândiți pe o arie mărginită de Adriatică, de un hotar ce urcă, la nord, dinspre Istria până în Pannonia superioară, și care coboară, în peninsulă, până în Calabria, incluzându-i pe veneți. Sa vedem acum ce șoptiri ne-au ajuns din gura tracică. Al. Rosetti, sintetizând, arată că sufixul adjectival -esc/-ește ne vine din adâncuri: omenesc, bărbătește, București (derivat din Bucur, întrutotul tracic). În vocabularul geografic, s-au păstrat unele nume de râuri traco-ilire: Buzău, Criș, Mureș, Timiș. O celebră baladă românească începe astfel: „Pe Argeș în jos, / Pe un mal frumos”, unde Argeș si mal sunt, desigur, anteromanice.”

Un sensibil portret al Silviei Bîrsan, originară din Sebeș, „un ardelean de frunte în țara lui Cervantes”, alcătuiește Kasandra Kalmann-Năsăudean: „În Spania anilor ’90, imigranții români erau într-un număr restrâns, își găseau de lucru și erau respectați și apreciați de spanioli. În această țară a ales familia Bîrsan să înceapă o nouă viață. Primii pași au fost grei și poate umilitori dar toate au un început în această lume. E foarte important, însă, să poți și să ai curajul de a lua totul de la zero chiar și atunci când crezi că șansele sunt reduse. În 1998, soțul Silviei împreună cu fratele său a creeat o firmă de coletărie pentru românii din Spania, firmă ce a devenit cunoscută pe plan internațional. O activitate extrem de apreciată și de un real folos imigranților români din Regatul Spaniol dar și familiilor rămase în România. O activitate de succes bazată pe multă muncă, seriozitate și corectitudine, benefică tuturor românilor și astăzi.

Satul, viața liniștită de la țară, natura, tradițiile și obiceiurile românești i-au ramas vii în minte și dragi în suflet, Silviei Bîrsan. După câțiva ani de muncă în țara lui Cervantes visul de a construi un laborator de preparate tradiționele din carne pentru românii din Spania, nu i-a dat pace și liniște. Dorea să pună în practică ceea ce văzuse și admirase în diverse supermarket-uri din țara de adopție. Astfel că, dorul de casă, de tradițiile și obiceiurile românești o îndeamnă pe Silvia să realizeze pentru românii din Madrid și nu numai, ceva nou, ieșind la lumină ideea unor unități de alimentație publică aprovizionate cu cele mai bune produse tradiționale din carne fabricate în laboratoarele proprii.” (Curajul de-a răzbate).

Un mic incident într-o parcare de pe malul Meditaranei, de Paști, este relatat în stil savuros de Gabriela Căluţiu Sonnenberg (Tichetul de parcare).

În 3 aprilie 2011 – aflăm din paginile Occdentului Românesc – în cadrul Asociației Românilor din Comunitatea Madrid, a avut loc inaugurarea unei biblioteci destinată românilor stabiliți în această zonă. „Prin grija Primăriei din Câmpia Turzii, biblioteca a fost înzestrată cu sute de volume de carte în limba română pentru românii adulți și copii cu scopul de-a menține o legătură permanentă cu limba și literatura română. Printre invitații prezenți la acest eveniment am remarcat prezența Primarului de la Câmpia Turzii – Ioan Vasinca, Gabriel Fernández Rojas – Ministrul Adjunct al Imigrației din Comunitatea Madrid, Petre Constantin – Șeful secției consulare Madrid, Daniel Velázquez – Directorul Centrului Hiaspano-Român din Coslada, Ioana Anghel – Director ICR Madrid, Directorul Centrului Cultural Principe de Asturias – preotul Teofil Moldovan, directoarea Fundației Prolibertas, reprezentanți ai Consilului Director ai Camerei de Comerț Româno – Spaniole și mulți alții. Gabriel Fernández Rojas, Petre Constantin, preotul Teofil Moldovan și primarul din Câmpia Turzii au salutat și felicitat în discursurile lor, membrii și președinta Asociației Românilor din Comunitatea Madrid – Paulina Mircea, pentru inițiativa proiectului de-a oferi românilor posibilitatea să nu uite să citească și să gândească în limba română, să nu-și uite originile și cultura românească.”

Ambasada României la Madrid, reprezentată de Anamaria Almășan, consilier pentru afaceri europene, a participat la a IV-a Lectură universală a lui Don Quijote, eveniment organizat la 30 aprilie, de Sociedad Cervantina de Esquivias şi Primăria din Esquivias (localitate unde Cervantes a scris, conform unor surse istorice, prima parte din cea mai cunoscută operă a sa). „Evenimentul a oferit publicului fragmente din opera marelui autor spaniol, Miguel de Cervantes – Minunata poveste a iscusitului hidalgo Don Quijote de la Mancha, în peste 40 de limbi, între care şi româna. Pe lângă lecturarea în limba română a unor fragmente din Don Quijote, s-au prezentat publicului secvenţe filmate din spectacolul Don Quijote, pus în scenă de Compania Dan Puric – moment deosebit de apreciat de audienţă”.

În pagina 14 apare un interviu cu ziaristul Cristian Guitars Ioanoviciu, realizat de Anastasia Criste (Ziaristul de serviciu). Ziarul publică articole despre tradițiile românești, informații utile despre reprezentanțele diplomatice ale României în regatul Spaniei, Sfatul psihologului, Sfaturi juridice pentru românii stabiliți în Spania.

Pușa Roth