Aniversare Emil Cioran la Praga

Emil-Cioran

corespondenta rubrica liber sa spunCu ocazia Zilei Internaționale a Francofoniei, Ambasada României în Republica Cehă şi Institutul Cultural Român de la Praga organizează joi,  17 martie 2016, un eveniment dedicat aniversării a 105 ani de la naşterea scriitorului Emil Cioran. Evenimentul va avea loc la sediul Institutului Francez din Praga (KINO 35, Štěpánská 644/35, 111 21 Prague 1), începând cu ora 18.00. Continuă lectura „Aniversare Emil Cioran la Praga”

George Banu, premiat de Academia Franceză

george-banu-premiu-academia-franceza

eveniment liber sa spunCunoscutului teatrolog George Banu i se va acorda Premiul Academiei Franceze pentru difuzarea culturii franceze în lume. Premiul îi va fi acordat în şedinţa solemnă de joi, 4 decembrie 2014, în prezenţa filozofului Jean-Louis Marion, a secretarei perpetue a Academiei, Hélène Carrère D’Encausse şi a fostului preşedinte al Franţei, Valéry Giscard d’Estaing. 

George Banu (n. 22 iunie 1943, Bucureşti) este profesor de studii teatrale la Sorbonne Nouvelle, Paris si un eseist de reputație mondială. George Banu şi-a dedicat opera critică regiei moderne şi figurilor ei exemplare (Brook, Strehler, Grotowski etc).

George-Banu liber sa spun

George Banu 

George Banu s-a stabilit la Paris din 1973. A făcut parte din echipa de conducere a celebrei reviste „Travail théâtral” şi a fost redactor‑şef al revistei „Arta teatrului” (1981–1988), publicată de Théâtre National de Chaillot, condus pe atunci de Antoine Vitez. Director artistic al Academiei Experimentale a Teatrelor în anii 1991–2000. Ales de trei ori preşedinte al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru, este în prezent preşedinte de onoare al acesteia. Este, de asemenea, preşedintele Premiului Europa pentru teatru. A fost de două ori laureat al UNITER, iar în 2007 a primit Premiul Prometheus pentru întreaga activitate. Conduce revista „Alternatives théâtrales” şi coordonează colecţia „Le Temps du théâtre” la Editura Actes Sud. A primit titlul de Doctor honoris causa al mai multor universităţi româneşti şi europene. A predat în Statele Unite, Canada, China şi a animat evenimente teatrale în diverse capitale ale lumii. Este membru de onoare al Academiei Române.

George-Banu-premiat-de-Academia-Franceza

Responsabil (alături de Mihaela Tonitza‑Iordache) al remarcabilei antologii Arta teatrului şi coordonator al volumelor colective Teatrul de artă, o tradiţie modernă, Repetiţiile şi teatrul reînnoit, De la vorbă la cântec.

George Banu a primit de trei ori Premiul pentru cea mai bună carte de teatru în Franta. Volumele sale au fost publicate de cele mai mari edituri pariziene și traduse în numeroase limbi.

La Editura Nemira i-au apărut multe scrieri, dintre care amintim: Scena modernă. Mitologii și miniature; Parisul personal. Autobiografie urbană; Shakespeare. Lumea-i un teatru; Nocturne; Livada de vișini, teatrul nostru; Reformele teatrului în secolul reînnoirii; Spatele omului; Dincolo de rol sau Actorul nesupus.

În 2013 i‑a fost consacrat volumul de studii şi eseuri Calătoriile sau orizontul teatrului, avindu‑i ca autori, printre alţii, pe Eugenio Barba, Peter Brook, Andrei Şerban, Ariane Mnouchkine, Radu Penciulescu şi Niky Wolcz.

A apărut ediția de primăvară a revistei „Lettre Internationale”

revista lettre internationale

A apărut numărul 85 al revistei „Lettre Internationale”, editată de Institutul Cultural Român. Revista poate fi achiziționată din Librăria ICR (Aleea Alexandru 38, București), de pe site-ul www.e-icr.ro sau prin abonament. De asemenea, este distribuită în librării din țară și poate fi consultată în bibliotecile institutelor culturale românești din străinătate.

În sumarul nr. 85:

• Dincolo de eveniment

DIALOG Heinz-Norbert Jocks – Stéphane Hessel: Spiritul indignării

Ian Johnson – China: mai rău decât în imaginație

Anne Applebaum – Schimbarea vieții sub comunism

Adrian Mihalache – Pactul cu diavolul

Hussein Agha și Robert Malley – Aceasta nu e o revoluție

DIALOG Frank Berberich – Etel Adnan: Născută în Beirut

stephane-hessel-

Stéphane Hessel

• Retrospective artistice

Ruxandra Garofeanu – Nonconformistul Cojan

Aurel Cojan – Scrisori de la Paris

Tudor Banuș – Cronica subiectivă a unei expoziții

Mark Lammert – Angoasa eroică

Constantin Hostiuc – De la aur la aură

aurel cojan

Aurel Cojan

• Cultura – cardiograme

Cătălin Bogdan – Hiper-ortodoxie

Martin Geck – Wagner în Rusia

Ion Vianu – Noile constelații familiale

Rodica Binder – Sexism și corectitudine politică

• Idei literare

C. G. Săndulescu – Epifania

James Joyce 1900–1922

Antonio Tabucchi – Balene din alte timpuri

Antonio Patraș – Eminescu, personaj de roman

• Erotism și creativitate

Biblioteca „Lettre Internationale”

Ian McEwan – Nume de cod: Bombonel

Gustavo Dessal – Refugiul

Agnès Desarthes – Înlocuitorul

Jan Koneffke – Cașalotul

Nicolas d’Estienne d’Orves – Fidelități successive

• Călătorii teatrale

Eugenio Barba – Cincizeci de secunde și cinci ore

Peter Brook – A descoperi prin tine însuți

George Banu – La capătul călătoriilor

peter-brook

Peter Brook

• Comentarii și corespondențe

Sergio Benvenuto – Eșecuri ale democrației

Pedro Rosa Mendes – Portugalia – Finis Terræ

Carmen Firan – Nepal

Vitalie Ciobanu – Van Gogh pe bicicletă

Mircea Țicudean – Povestea președintelui

Detalii despre abonament: carmen.neagu@icr.ro, tel. 031 7100 646.

Către cititorii noștri

Deschidem acest număr cu ultimul interviu acordat de Stéphane Hessel, o figură remarcabilă a vremurilor noastre. A trăit până la 95 de ani și a fost charismatic ca Neagu Djuvara. Luptător în Rezistența franceză, supraviețuitor din lagărul de la Buchenwald, diplomat de carieră, autor de cărți incitante, Stéphane Hessel a făcut valuri cu ultimele sale luări de poziție, mai ales cele din best-seller-ul Indignați-vă!, în care caută să trezească independența de gândire, cu deosebire în rândul tinerilor. A făcut din artă, religie și din viața sa o operă de artă.

O succesiune de articole ne poartă apoi pe diferite meleaguri în care comunismul s-a impus cu insistență diabolică. Ian Johnson evocă foametea din China, din timpul Marelui Salt Înainte, program inițiat de Mao. Anne Applebaum descrie modul insidios în care noile structuri ale puterii s-au impus în Polonia și în Germania de Est. Adrian Mihalache, comentând recenta lucrare a lui Vladimir Tismăneanu, analizează rădăcinile culturale și sursele transcendentale ale totalitarismelor. Orizonturile politice din Orientul Mijlociu nu pot să nu rămână în atenția noastră. Hussein Agha și Robert Malley scrutează fețele ascunse ale transformărilor din țările arabe, iar Frank Berberich ne oferă un dialog fascinant cu o „cetățeană a lumii”, care cunoaște intim contradicțiile culturale specifice zonei. Ideologia imperială otomană, visul Greciei Mari, atmosfera culturală din Liban nu reprezintă, pentru ea, cunoștințe asimilate, ci realități trăite. Combinația între distanțarea lucidă și implicarea emoțională face farmecul acestui amplu interviu.

aurel_cojan_himere_in_atelier

Aurel Cojan, Himere în atelier

„Retrospectivele” acestui număr sunt unele artistice. Se vor împlini curând o sută de ani de la nașterea unui pictor de mare clasă, Aurel Cojan. Două expoziții importante, una la Paris, alta, la București, ne reaproprie de el. Alături de prezentările critice, includem și două scrisori ale artistului, care prezintă în mod ironic și pitoresc viața artistică pariziană. Cum suntem împotriva omagierilor standardizate, ne place să publicăm punctul de vedere al lui Tudor Banuș, un artist care nu împărtășește estetica lui Aurel Cojan, dar care nu neagă impactul lucrărilor sale. În încheierea grupajului, pictorul Mark Lammert caută să ne explice și, în felul acesta, să-și explice influența pe care a avut-o asupra lui marele pictor român Corneliu Baba, iar Constantin Hostiuc ne dă îndreptări asupra constituirii unui ambient artistic care ne-ar potența calitățile, ne-ar amplifica energiile și ne-ar îmbunătăți, în consecință, calitatea vieții.

În secțiunea „Cultura-cardiograme”, putem citi un studiu interesant despre dimensiunea culturală a ortodoxiei și despre dificultatea de a îmbina gândirea și practica religioasă. Urmărindu-l pe Richard Wagner (de la nașterea căruia se împlinesc două sute ani) în Rusia, Martin Geck ne surprinde, dezvăluind uimitoarea apetență a esteticii revoluționare pentru demersul acestui compozitor. În altă ordine de preocupări, poate mai actuale, dacă nu mai esențiale, condiția familiei în lumea contemporană, precum și problema controversată a mariajului între persoane de același sex și aceea a discriminării pe bază de gen sunt abordate serios și aprofundat de către Ion Vianu și, respectiv, de Rodica Binder.

Propuneri interesante ale colaboratorilor noștri ne-au determinat să constituim o secțiune intitulată „Idei literare”. C. G. Săndulescu ne oferă o remarcabilă interpretare a primei faze din opera lui James Joyce, promițând că va continua explorarea în numărul următor. Antonio Tabucchi glosează asupra artei romanului, iar Antonio Patraș se apleacă asupra raportului dintre erotism și creativitate, cu referire la Eminescu. Concluziile lui diferă mult de cele la care ne-am aștepta.

Biblioteca „Lettre internationale” conține fragmente de bijuterii literare. Ian McEwan și Gustavo Dessal (de profesie psihanalist) ne incită cu cinismul lor mordant. Agnès Desarthes ne surprinde cu un personaj venit de pe meleagurile noastre. Tot din ambientul istoric al României se inspiră și Jan Koneffke, în fragmentul de roman de un realism magic. Pe linia realistă se înscrie Nicolas d’Estienne d’Orves, cu o frescă pasionantă a ambiguităților și complicațiilor din timpul Ocupației Franței de către naziști. Întâlnim acolo figuri fictive, amestecate cu altele reale, apar Jean Marais, Jean Cocteau, Aragon, Elsa Triolet, Drieu la Rochelle și, în general, multă lume bună. Ne bucură să reproducem câteva fragmente din cartea alcătuită din contribuțiile prietenilor și admiratorilor marelui critic de teatru Georges Banu, Călătoriile sau orizonturile teatrului. Plecarea în vederea cunoașterii, reîntoarcerea în scopul decantării și meditării constituie cele două momente între care se înscrie explorarea în sine și cea a propriului sine.

Secțiunea „Comentarii și corespondențe” ne aduce gândurile amare ale lui Sergio Benvenuto privind eșecurile democrației și lamento-ul lui Pedro Rosa Mendes privind destinul Portugaliei. Acestea nu exprimă doar descurajare, ci și intenție lucidă de restaurare a situației „normale”.

Corespondenții noștri ne trimit imagini colorate din Nepal (Carmen Firan), Amsterdam (Vitalie Ciobanu) și Praga, de unde Mircea Țicudean ne relatează povestea amar-amuzantă a alegerilor prezidențiale. E bine când totul se termină cu bine.

Adrian Mihalache, redactor, „Lettre Internationale”

„Trilogia îndepărtării” de George Banu, în premieră la Teatrul Național Radiofonic

Luni, 31 octombrie 2011, la ora 11.00, la Hotelul Ramada-Majestic de pe Calea Victoriei din Bucureşti, Teatrul Naţional Radiofonic vă invită la audiţia premierei Trilogia îndepărtării de George Banu: Odihna – Noaptea – Uitarea, traduceri de Ileana Litera şi Anca Măniuţiu. Un eseu radiofonic de Gavriil Pinte. Cu participarea actorilor: Mariana Mihuţ, Victor Rebengiuc, Irina Petrescu, Constantin Codrescu, Irina Movilă, Marius Stănescu. Spectacolul se va difuza în premieră duminică, 6 noiembrie 2011, la ora 19.00, la Radio România Cultural. Audiţia va avea loc în prezenţa autorului şi a echipei artistice a spectacolului.

Trilogia îndepărtării de George Banu este, cu certitudine, un spectacol-eveniment, un eseu radiofonic absolut copleşitor. Textul scris cu luciditate, cu sensibilitate, ca rezultat al unui exerciţiu meditativ impresionant şi elevat, după o îndelungă sondare a psihologiei umane, capătă valoare radiofonică prin accentele inspirate, prin atenţia la nuanţe, prin extraordinara armonizare a vocilor cu muzica. Montarea lui Gavriil Pinte se distinge prin profunzime, prin forţa covârşitoare a unor paradoxuri, metafore, speculaţii filosofice, prin puterea emoţională a fiecărui gând, a fiecărei replici şi prin corespondenţe auditive ce ritmează evoluţia dialogului.

Montarea folosește fragmente din spectacole radiofonice aflate în Fonoteca de Aur, cu: Emil Botta, Clody Bertola, Nelly Sterian, George Constantin, Gina Patrichi, Ştefan Iordache, Valeria Seciu, Ion Caramitru, Adrian Pintea, Mircea Albulescu, Dana Dogaru şi Mitică Popescu.

Regia artistică: Gavriil Pinte. Regia de montaj: Florina Istodor, Dana Lupu, Monica Wilhelm şi Florin Bădic. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Stelică Muscalu. Regia tehnică: Vasile Manta. Redactor şi coordonator de proiect: Domnica Ţundrea.

În cadrul manifestării, va avea loc şi lansarea a două CD-uri cu emisiunea Oglinda firii – invitat: George Banu (partea I şi partea a II-a), o incitantă discuţie despre universul shakespearian, pornind de la volumul Shakespeare, lumea-i un teatru de George Banu, publicat în 2010 la Editura Nemira. Realizator: Domnica Ţundrea. Regia de montaj: Florina Istodor şi Florin Bădic.

„Citind scrierile domnului George Banu sau ascultându-l – ne-a declarat realizatoarea Domnica Ţundrea –, descifrând, în demersul său critic, mileniile de creaţie teatrală, autorii fundamentali, piesele care sunt autentice repere ale dramaturgiei universale, publicul se întâlneşte cu gânduri sclipitoare, menite să-i producă adevărate revelaţii… Aşa mi s-a întâmplat şi mie şi pentru asta îi mulţumesc…”

Emisiunile Oglinda firii vor fi difuzate duminică, 6 noiembrie 2011, la ora 17.30, la Radio România Cultural (partea I) şi marţi, 6 decembrie 2011, la ora 19.00, la Radio România Cultural (partea a II-a).

Patru reprezentaţii cu spectacolul „Faust”, în regia lui Silviu Purcărete, la Bruxelles

După succesul de proporţii înregistrat la Festivalul Internaţional de Teatru de la Edinburgh în 2009, spectacolul Faust, în regia lui Silviu Purcărete, producţie a Teatrului „Radu Stanca” din Sibiu, va fi prezentat în Belgia, în cadrul stagiunii 2011–2012 a Teatrului Naţional din Bruxelles.

Spectacolul va avea reprezentaţii la Hala Tour & Taxis din Bruxelles în zilele de 12, 13, 14 şi 15 octombrie 2011, de la ora 20.00.

Turneul de la Bruxelles se află sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui României şi este realizat cu sprijinul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, al Institutului Cultural Român şi al Wallonie Bruxelles International.

De asemenea, Teatrul Naţional al Comunităţii Franceze din Bruxelles va găzdui joi 13 octombrie, la orele 17.30 o dezbatere dedicată teatrului românesc contemporan. Dezbaterea are loc în contextul oferit de prezenţa la Bruxelles a Teatrului Naţional „Radu Stanca” din Sibiu şi cu prilejul lansării unui număr special dedicat teatrului românesc contemporan de către prestigioasa revistă belgiană „Alternatives théâtrales”. Acest număr al revistei este publicat cu sprijinul Institutului Cultural Român.

Prin activitatea sa dedicată celor mai noi experienţe şi forme de teatru, precum şi evoluţiei artei spectacolului în societatea actuală, revista „Alternatives théâtrales” propune de mai bine de treizeci de ani dezbateri privind toate domeniile legate de teatru şi reflecţii pe marginea acestora, contribuind la constituirea memoriei teatrului contemporan din Europa şi din întreaga lume.

Numărul dedicat teatrului românesc contemporan a fost realizat prin contribuţia lui George Banu, reputat teatrolog, şi a Mirellei Patureau, cercetătoare în domeniul teatrologiei la Centre National de Recherches Scientifiques din Franţa. George Banu şi Mirella Patureau sunt cei mai reputaţi specialişti în teatru românesc din spaţiul francofon.

Alături de George Banu şi Mirella Patureau, la dezbaterea din 13 octombrie vor mai fi prezenţi Bernard Debroux, fondatorul şi directorul revistei „Alternatives théâtrales”, Jean-Louis Colinet, directorul Teatrului Naţional al Comunităţii Franceze din Bruxelles şi Constantin Chiriac, directorul Teatrului Naţional „Radu Stanca” din Sibiu. O expoziţie de fotografii realizate de Mihaela Marin, care documentează artistic aspecte din spectacolul Faust, va însoţi lansarea numărului special din Alternatives théâtrales.