Lansare de carte: „Tributarii” de Gabriel Bițună

Vineri 21 octombrie 2011, la ora 18.00, în Sala de Festivități a Universității Populare „Ioan I. Dalles” din București (Bd. Nicolae Bălcescu, nr.18) va avea loc lansarea volumului bilingv român-arab Tributarii / Al-mukallafuna de Gabriel Bițună, apărut la Editura Ars Longa, în colecția „Alif”.

Cartea va fi prezentată de: George Grigore, profesor universitar şi ambasador al Alianţei Civilizaţiilor, Elisabeta Lăsconi, eseist şi critic literar, Mazen Rifai, scriitor şi jurnalist, Costin Tuchilă, critic literar, Dona Tudor, jurnalist TV. Va recita actriţa Ioana Calotă.

Născut în Bucureşti, pe 28 iulie 1988, absolvent al Secţiei de Arabă, Universitatea din Bucureşti, în 2010, Gabriel Biţună are un bogat palmares, în ciuda vârstei sale fragede: traduceri din literatura arabă în limba română, studii de dialectologie arabă, emisiuni radiofonice despre cultura arabă, recitaluri din poezia română în limba arabă.

Poemele sale scrise în română şi arabă, în care se amestecă armonios elemente din ambele culturi, se cristalizează din sublimarea trăirilor sale lirice profunde, punând accentul pe caracterul transformator al dragostei şi rolul acesteia în devenirea fiinţei umane.

Aşa cum îi arată numele („alif” este denumirea primei litere din alfabetul arab), colecţia „Alif” a Editurii Ars Longa din Iași a fost creată în 2010 pentru a găzdui traducerile în limba română ale unor opere contemporane de prim rang, produse în spaţiul cultural tributar, într-un fel sau altul, limbii arabe.

Iniţiatorul şi coordonatorul acestei colecţii, prof. univ. dr. George Grigore, el însuşi traducător de literatură arabă, îşi propune promovarea unui dialog intercultural prin contribuţia acestor traduceri la bursa valorilor literare din România. Până acum au apărut volumele: Celelalte camere, roman de Jabra Ibrahim Jabra (traducere de Raluca Al-Haddad, Cătălina Anton, Rebeica Bălan, Delia Budulan, Andreea Cozma, Ana-Maria Dumitrescu, Georgiana Nicoarea, Alexandra Stancu, Iulia Tătaru, Dalila Zeriri, sub coordonarea lui George Grigore, 2010), Tunetul, nuvele de Zakaria Tamer (traducere de Oana Ghica, 2010), piesa de teatru Întoarcerea lui Hulagu (traducere de George Grigore, 2011) și romanul Șeicul alb (Traducere de Gabriel Biţunǎ, 2011) de Sultan Bin Mohammed al-Qasimi, Eufratul, taina destinului meu, poeme de Sherko Bekas (traducere de Niculina Oprea, 2011), Beirut ’75, roman de Ghada Samman (traducere de Raluca Moanţǎ, 2011).

Repere culturale: volume de Sultan Bin Mohammed al-Qasimi, apărute la Editura Ars Longa

Joi 29 septembrie 2011, la ora 11.00, la Institutul Diplomatic Român din București (Bd. Primăverii, nr. 17) va avea loc lansarea volumelor Șeicul alb și Întoarcerea lui Hulagu de Sultan Bin Mohammed al-Qasimi, apărute la Editura Ars Longa, în colecția „Alif”. Evenimentul este organizat de Ministerul Afacerilor Externe în cadrul programului „Repere editoriale”. Invitați: Excelența Sa Yacub Yousif Al-Hosani, Ambasadorul Emiratelor Arabe Unite în România, traducătorul Gabriel Bițună, criticul literar Costin Tuchilă, prof. univ. dr. Christian Tămaș, prof univ. dr. George Grigore. Moderator: Filon Morar, director în Ministerul Afacerilor Externe.

Romanul Șeicul alb a fost tradus în limba română de Gabriel Bițună. Versiunea românească a piesei de teatru în patru acte Întoarcerea lui Hulagu, aparține prof. univ. dr. George Grigore (Universitatea din București), Ambasador al Alianței Civilizațiilor pentru România. Autorul, un cunoscut dramaturg și prozator, este, în același timp, emirul Sharjah-ului, al treilea emirat, ca importanță, din Emiratele Arabe Unite.

Din prefața sa la volumul Șeicul alb aflăm contextul în care a fost scrisă această fascinantă poveste arabă: „Actorul american Patrick Swayze m-a vizitat anul trecut şi, în timpul conversaţiei, mi-a adus aminte că a vrut odată să joace rolul unui şeic arab şi i-a cerut impresarului său să-i caute o poveste arabă cu un erou arab pe care să-l joace într-un film. Impresarul i-a răspuns atunci că un bărbat arab are anumite trăsături fizionomice specifice care nu i se potrivesc.

Domnul Swayze mi-a zis că i-a răspuns: «Hai să născocim noi o poveste şi să spunem că un soldat din armata americană, care a aterizat în nordul Africii, în timpul celui de-al doilea război mondial, s-a pierdut prin deşert unde l-au găsit unele triburi de acolo şi a trăit alături de ele până ce a devenit unul dintre ei, apoi a fost pus chiar şeic peste ei.»

I-am zis:

«Ce-ai zice dacă ţi-aş scrie o poveste adevărată?»

«Povesteşte-mi-o!», mi-a răspuns el.

Atunci i-am depănat cele ce urmează…”

Subiectul piesei Întoarcerea lui Hulagu este istoric: căderea Imperiului Abassid sub loviturile hanului mongol Hulagu. „Din lecturile mele din istoria naţiunii arabe, am înţeles că ceea ce s-a întâmplat în statul abbasid înainte de prăbuşirea lui este aidoma cu ce se întâmplă acum la nivel arab, ca şi cum istoria s-ar repeta. Aşadar, am scris această piesă de teatru, dintr-o perspectivă istorică, despre o realitate dureroasă. Toate numele personajelor, locurilor şi evenimentelor din această piesă de teatru sunt reale. Fiece expresie din acest text arată în mod limpede ceea ce i se întâmplă naţiunii arabe.” (Sultan Bin Mohammed al-Qasimi, Cuvânt înainte).

Costin Tuchilă