Bicentenar Giuseppe Verdi

Verdi  portret de Francesco Paolo Michetti

Francesco Paolo Michetti, Verdi, pastel, 1887, Museo di Casa Barezzi, Busseto

Deschiderea Stagiunii Camerale 2013– 2014, „Luni la ora 5 – După-amiaza unui interpret”

eveniment liber sa spunLuni, 28 septembrie 2013, la ora 17.00, în Sala „Mircea Eliade” a Bibliotecii Metropolitane București (Sediul Central, str. Tache Ionescu nr. 4, lîngă Piața Amzei) va avea loc deschiderea Stagiunii Camerale 2013– 2014, „Luni la ora 5 – După-amiaza unui interpret”, organizată de Biblioteca Metropolitană București. Sub genericul Bicentenar Giuseppe Verdi vă invităm la un concert-spectacol realizat de prof. univ. Georgeta Stoleriu. Vom asculta fragmente din operele La Traviata, Un Ballo in maschera, Rigoletto, Il Corsaro, I Vespri siciliani, Don Carlo. Interpretează: Anna Mirescu, Antonela Bârnat, Elena Dincă, Ana-Maria Racu, Ana-Maria Velcea, Ana-Maria Hangu, Nicolae Simonov, Veaceslav Vulpe. La pian: Verona Maier. Prezintă: Costin Tuchilă. Intrarea liberă.

stagiunea camerala luni la ora 5 dupa amiaza unui interpret

În 10 octombrie 2013 s-au împlinit 200 de ani de la nașterea lui Giuseppe Verdi, pentru mulți – și pe bună dreptate – cel mai popular compozitor de operă. Și cum calendarul are legile lui neștiute, 2013 a marcat simetric o altă mare aniversare în lumea muzicii: bicentenarul nașterii lui Richard Wagner (22 mai). Întâmplare sau destin ca doi compozitori de operă, cu estetică diferită, complet opusă, care au marcat hotărâtor nu numai evoluția genului, ci și a limbajului muzical în general, să se nască în același an? Greu, dacă nu imposibil de răspuns.

Pentru că Stagiunea Camerală a Bibliotecii Metropolitane București, „Luni la ora 5 – După-amiaza unui interpret”, inițiată în 2009 de soprana Mirela Zafiri, se deschide în fiecare an în octombrie, mi s-ar fi părut nefiresc să programez altceva decât un concert de arii și scene din operele lui Verdi. Așadar, cea de-a cincea Stagiune Camerală a BMB se va deschide cu acest concert-spectacol realizat de prof. univ. Georgeta Stoleriu sub semnul Bicentenarului Verdi. Vom asculta opt valoroși tineri cântăreți care s-au format sub îndrumarea profesoarei Georgeta Stoleriu, într-un program amplu, substanțial, care cuprinde fragmente din opere celebre, dar și din lucrări care apar mai rar pe afișele teatrelor sau constituie, la noi, rarități, cum este opera Corsarul (1848).

bicentenar verdi stagiune camerala bmb luni la ora 5

În program:

• La Traviata: Aria „Lunge da lei… De’ miei bolenti spiriti” (Alfredo) – Nicolae Simonov, tenor

• Un Ballo in maschera: Aria „Volta la terrea…” (Oscar) – Ana-Maria Velcea, soprană

Aria „Re dell’ abisso affrettati” (Ulrica) – Ana-Maria Racu, mezzosoprană

Aria „Saper vorreste” (Oscar) – Ana-Maria Hangu, soprană

Aria „Eri tu…” (Renato) – Veaceslav Vulpe, bariton

• Rigoletto: „Aria „Tutte le feste al tempio” (Gilda) – Ana-Maria Hangu

Aria „Gualtier Maldé… Caro nome…” (Gilda) – Anna Mirescu, soprană

• Il Corsaro: Aria „Egli non riedi ancora” (Medora) – Elena Dincă, soprană

• I Vespri siciliani: Aria „Mercè, dilette amiche” (Elena) – Anna Mirescu

• La Traviata: Aria „Di Provenza il mar” (Germond) – Veaceslav Vulpe

• Don Carlo: Scena „Nel giardin del bello” (Eboli, Tebaldo, ansamblu) – Antonela Bârnat, mezzosoprană, Ana-Maria Hangu, soprană.

Costin Tuchilă

Noutăţi discografice din Arhivele Radio la Bibliocity

inregistrari istorice casa radio

eveniment liber sa spunFestivalul Bibliocity, organizat de Biblioteca Metropolitană Bucureşti în cadrul programului „Zilele Bucureştiului”, prilejuieşte melomanilor din toate generaţiile o întâlnire cu marile momente artistice ale Bucureştiului muzical din deceniile al șaselea și al șaptelea.

Asemenea fericite conjuncţii peste vremuri sunt posibile prin demersul Editurii sigla casa radioCasa Radio de repunere în circulaţie a tezaurului din Arhivele Radioului public – în mereu înnoite formule editoriale! – , aducând înregistrările de ieri la exigenţele publicului de azi.

Astfel, în această toamnă bucureşteană, sub semnul sărbătorilor culturale, Editura Casa Radio propune noi restituiri discografice esenţiale din Fonoteca Radio: Festivalul Internaţional „George Enescu”, ediţia 1961, în 10 discuri-cronică (CDbox) şi 6 albume în colecţia inaugurală „Radiolegende” – maeştrii sigla bmbmuzicii româneşti în înregistrări istorice, pe care le prezintă în premieră publicului prezent la întâlnirea de luni, 16 septembrie 2013, ora 17.00, de la Biblioteca Metropolitană București, Sala Mircea Eliade (str. Tache Ionescu nr. 4, lângă Piața Amzei). Noile apariții discografice vor fi prezentate de Ilinca Dumitrescu, Olga Grigorescu, Laura Manolache, Valeriu Râpeanu. Moderator: Costin Tuchilă. Moment muzical live: soprana Georgeta Stoleriu și pianista Ilinca Dumitrescu, care vor interpreta câteva dintre Cântecele lui Mihail Jora. Intrarea liberă.

Marile concerte ale celei de-a doua ediţii a Festivalului „George Enescu” sunt reunite într-un CD-box cu 10 discuri, prilejuind (re)descoperirea unor interpreţi legendari, precum Aldo Ciccolini, Sviatoslav Richter sau Henryk Szeryng, aflaţi în vârful carierei lor internaţionale, sau a unor mari maeştri ai baghetei ca Lorin Maazel, Ghenadi Rojdestvenski, George Georgescu, Iosif Conta. Magia serilor de concerte din perioada 9–18 septembrie 1961 va putea fi azi împărtăşită de noile generaţii de ascultători, de toţi melomanii, datorită înregistrărilor live realizate de Radio România, acelaşi constant partener al Festivalului.

festivalul-enescu-1961-inregistrari-cronica-radiolegende-maestrii-muzicii-romanesti

Noua colecţie „Radiolegende” constituie omagiul pe care Radioul public, la aniversarea a 85 de ani de existenţă, îl aduce „părinţilor fondatori” ai programului şi formaţiilor sale muzicale, prin editarea albumelor: Theodor Rogalski, Mihail Jora, Alfred Alessandrescu, Constantin Silvestri. Aceşti mari creatori, cărora şcoala muzicală românească le datorează intrarea în modernitate s-au investit cu generozitate, de-a lungul întregii lor cariere artistice, şi într-o operă de construcţie instituţională, punând temeiurile Radiodifuziunii naţionale care, iată, ne oferă astăzi, în premieră absolută discurile-portret de compozitor şi interpret ale maeştrilor.

Tot în „Radiolegende” şi-au găsit locul şi două mult aşteptate albume dedicate artei unor interpreţi neîndoios „legendari”: violoncelistul de renume mondial, Radu Aldulescu, care, de la debutul cu Orchestra Radio, ne-a lăsat, până la plecarea din ţară, un număr însemnat de valoroase înregistrări radiofonice (în mare parte rămase până acum inedite) şi inegalabila pianistă Maria Fotino, solistă şi sunetist la Radio România mai bine de două decenii.

editura casa radio inregistrari istorice muzica clasica

Ilinca Dumitrescu a fost ultima discipolă a lui Mihail Jora. Compozitorul i-a dedicat cele 13 Preludii op. 42, Sonatina op. 44 şi Caietele II şi III de Poze şi pozne, de asemenea cuprinse în noul dublu CD apărut la Editura Casa Radio. În 1991, cu ocazia centenarului maestrului, primul director muzical al Radiodifuziunii şi creator al Orchestrei Radio, Ilinca Dumitrescu a interpretat – pentru prima oară – integrala lucrărilor pentru pian (la Ateneul Român şi Studioul de Concerte Radio) şi a primit Premiul Uniunii Interpreţilor, Coregrafilor şi Criticilor muzicali din România pentru activitatea pianistică şi muzicologică legată de această sărbătorire. Cu volumul Mihail Jora – Studii şi documente a obţinut, în 1995, cea mai înaltă distincţie culturală din România, Premiul Academiei Române. În 2006, a obţinut titlul de Doctor la Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti, cu calificativul maxim „Summa cum laude”, susţinând teza Mihail Jora – Creaţia pentru pian şi scriitura pianistică.

Vă invităm să împărtăşiţi cu noi bucuria acestor întâlniri privilegiate cu maeştrii muzicii româneşti şi universale.

Detalii: www.edituracasaradio.ro

http://libersaspun.3netmedia.ro/rezumate/premiere-discografice-absolute-din-arhivele-radio-romania/

Aniversări: Felicia Donceanu, Georgeta Stoleriu

afis aniversari felicia donceanu georgeta stoleriu luni la ora 5

eveniment liber sa spunCompozitoarea Felicia Donceanu și soprana Georgeta Stoleriu sunt invitatele Stagiunii Camerale a Bibliotecii Metropolitane București, „Luni la ora 5 – După-amiaza unui interpret” (fondator: Mirela Zafiri), luni, 28 ianuarie 2013, la ora 17.00, în Sala „Mircea Eliade” a Bibliotecii Metropolitane București (str. Tache Ionescu nr. 4, lângă Piața Amzei). Prezintă: Costin Tuchilă. În cadrul Medalionului dedicat celor două muziciene care își aniversează ziua de naștere în luna ianuarie este programată lucrarea Feliciei Donceanu, Una volta alla Corte del Principe, operă de cameră pentru soprană, viola da gamba, clavecin și percuție. Interpretează Studioul de Muzică Veche: Georgeta Stoleriu, Anca Iarosevici, Verona Maier. Lucrarea a mai fost cântată o singură dată, în toamna anului trecut. Intrarea este liberă.

Născută pe 28 ianuarie 1931, la Bacău, Felicia Donceanu a urmat cursurile Conservatorului „Ciprian Porumbescu” din București (1949–1956), unde a studiat cu Mihail Jora (compoziție), George Breazul și Ioan D. Chirescu (teorie și solfegiu), Paul Constantinescu (armonie), Nicolae Buicliu (countrapunct), Mircea Basarab (orchestrație). A lucrat ca redactor la Editura de Stat pentru Literatură și Artă (ESPLA) din București, secția muzicală (1956–1958) și la Editura Muzicală din București (1958–1966).

felicia donceanu

Felicia Donceanu

Plină de culoare și ritm, rafinată, muzica Feliciei Donceanu pendulează cu grație între registrul dramatic și cel liric, între meditația poetică și umor, cu remarcabilă efervescență creatoare. A compus cu egală măiestrie în toate genurile: muzică simfonică (Meșterul Manole, poem simfonic, 1956, rev. 1968, 1977), muzică vocal-simfonică (Invocatio, poem pentru soprană, vioară, pian și orchestra de cameră, text religios și citate din Ovidiu, 1999), muzică de cameră (Inscripție pe un catarg, baladă pentru harpă solo, 1989; Diptic pentru oboi, clarinet, fagot, 1989; Lamento pentru soprană, două viole da gamba, clavecin și percuție, pe un text religios, 1994), lieduri, muzică de scenă (Tartuffe de Molière, 1965; Măsură pentru măsură de William Shakespeare, 1965), muzică corală, muzică pentru copii, teatru instrumental pentru preșcolari, teatru instrumental (Fantasia per piano-forte et caetera, pantomimă pentru pianist și alți doi instrumentiști, 1998; Tablouri vivante pentru voce, instrumente și dans, 1999).

A scris articole și cronici în „Muzica”, „Contemporanul”, „Azi”. A susținut conferințe, prelegeri, concerte-lecții, emisiuni radiofonice. A scris texte pentru muzica proprie și pentru diverse lucrări corale aparținând diferiților compozitori români, scenarii pentru radio și pentru spectacole muzical-coregrafice. Felicia Donceanu este și autoarea unor inspirate ilustrații la cărți pentru copii.

A fost distinsă cu Mențiune specială la Concursul Internațional de Compoziție de la Mannheim (1961), premiile Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România (1983, 1984, 1986, 1988, 1993, 1996, 1997), Marele Premiu al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România pe anul 2010, Ordinul Meritul Cultural, clasa I (1981), Premiul „George Enescu” al Academiei Române (1984).

orazio gentileschi cantareata din lauta

Orazio Gentileschi, Cântăreață din lăută

Soprana Georgeta Stoleriu s-a dedicat în exclusivitate muzicii de concert, şi nu scenei lirice. Această opţiune poate părea puţin curioasă în cazul unei cântăreţe dotate cu toate darurile muzicale şi interpretative. A fost desigur un gest de voinţă personală venit din partea unei personalităţi complexe, pentru că artistul este dublat de un pedagog eminent. Formată de soprana Yolanda Mărculescu, pentru arta şi pedagogia căreia a păstrat permanent veneraţie profesională, Georgeta Stoleriu a format la rândul său, la Universitatea de Muzică din Bucureşti, cântăreţi remarcabili, majoritatea afirmaţi pe plan internaţional. Cât despre performanţele sale artistice, trebuie să spunem că vocea de soprană de o limpezime, de o puritate şi o strălucire rar întâlnite, conservată în cei peste 40 de ani de carieră, s-a întâlnit cu o cultură muzicală excepţională şi cu o dăruire artistică la rândul ei nepereche. Repertoriul Georgetei Stoleriu este foarte întins, cuprinzând mari lucrări vocal-simfonice din epoci diferite, cu o predilecţie deosebită pentru muzica lui Bach, piese vocale din Evul Mediu şi Renaştere, reconstituite printr-o muncă de veritabilă arheologie muzicală, unele dintre ele prezentate în primă audiţie absolută cu remarcabila formaţie Studioul de Muzică Veche; lucrări de compozitori contemporani, artista acordând o atenţie deosebită acestei laturi a activităţii sale concertistice. Prin talent pedagogic şi consecvenţă în a descoperi şi cultiva valoarea, Georgeta Stoleriu a format cântăreţi de marcă, existenţa unei adevărate şcoli de măiestrie care îi poartă numele la Conservatorul bucureştean fiind, de mulţi ani, de notorietate.

soprane georgeta stoleriu

Georgeta Stoleriu

După absolvirea Conservatorului din Bucureşti în 1970, Georgeta Stoleriu (născută într-o zi de ianuarie, 19), a urmat cursuri de specializare la Hochschule für Musik „Franz Liszt” din Weimar, în 1974, 1975, 1976, 1977, 1979, cu Lore Fischer. Prezentă permanent în stagiunile Radio şi ale Filarmonicii „George Enescu” din Bucureşti, a concertat de asemenea în Polonia, Ungaria, Iugoslavia, Slovacia, Spania, Elveţia, Olanda, Germania, Italia, Grecia, Austria, Cehia, Franţa, Moldova, Maroc, SUA, Portugalia, Suedia. A înregistrat peste 3500 minute la Radio România, la Casele de discuri „Electrecord”, „Newport Classic” (SUA), „Guanako” (Germania) şi la Televiziunea Română, ca interpretă principală în filmele Secretul Susanei de Wolf-Ferrari (regia: Marianti Banu, 1969) şi The Music Lesson de Felicia Donceanu (regia: Dan Manoliu, 1997). În 1995 a iniţiat bursa personală „Yolanda Mărculescu”, pe care o acordă anual tinerilor cântăreţi, în memoria profesoarei sale.

Costin Tuchilă

Preludii de Crăciun cu Studioul de Muzică Veche

Caravaggio, Nașterea Domnului cu Sf. Lorenzo și Francesco d’Assisi, 1609

Sâmbătă, 8 decembrie 2012, la ora 17.00, în Holul Mare al Bibliotecii Județene „Antim Ivireanul” din Râmnicu Vâlcea, va avea loc concertul extraordinar Preludii de Crăciun, susținut de Studioul de Muzică Veche din București: Georgeta Stoleriu soprană, percuţie, Anca Iarosevici – viola da gamba discant şi tenor, Verona Maier – pian, percuţie.

În program: Suita scoțiană, sec. XVI–XVII; Al. Stradella, Pietà, Signore; A. Vivaldi, Domine Deus (Gloria); J. S. Bach, Choral; G. Pergolesi, Vidit suum (Stabat Mater); G. Caccini, Ave Maria; Colinde românești.

Medalion Mirela Zafiri la Radio România Internațional

Miercuri, 28 noiembrie 2012, la ora 21.00, la Radio România Internațional, emisiunea Rapsodiile mileniului III, realizată în direct de Olivia Cristina Sima, va fi dedicată sopranei Mirela Zafiri. Invitați: soprana Georgeta Stoleriu, criticul Costin Tuchilă, compozitorul Cătălin Tîrcolea, compozitoarea Alexandra Cherciu, pictorița Andreea Gheorghiu.

Cu trei luni în urmă, în 27 august 2012, lumea muzicală era cutremurată de vestea morții Mirelei Zafiri, una dintre cele mai valoroase soprane lirice, o personalitate artistică de anvergură. În 26 noiembrie a.c., Mirela Zafiri ar fi împlinit 43 de ani.

Mirela Zafiri în rolul Musettei din Boema de Puccini

„Muzicalitate, sensibilitate bine dezvăluită, aplomb şi farmec scenic, frazare bine controlată, inteligenţă evidentă”– o caracteriza pe Mirela Zafiri profesoara sa Georgeta Stoleriu. Registrul său amplu, ajungând cu lejeritate la notele supraaacute, dar şi cu disponibilităţi expresive în registrul grav, timbrul distinct şi talentul actoricesc au impus-o într-un repertoriu divers din punct de vedere stilistic. Mirela Zafiri a acoperit rapid, cu profesionalitate şi dăruire, o paletă largă de roluri şi genuri, de la operă la operetă, de la recitaluri de lied la concerte vocal-simfonice şi jazz simfonic. Toate acestea vor fi ilustrate în emisiunea de la Radio România Internațional cu fragmente semnificative din înregistrările Mirelei Zafiri.

Pentru a asculta postul, accesați  www.rri.ro, apoi click pe cifra / canalul 2.

In memoriam Mirela Zafiri

Cea de-a patra Stagiune Camerală a Bibliotecii Metropolitane București, „Luni la ora 5 – După-amiaza unui interpret” se va deschide luni, 29 octombrie 2012, la 17.00, cu un medalion In memoriam Mirela Zafiri. Participă: Georgeta Stoleriu, Doru Popovici, Florin Rotaru, Costin Tuchilă, care vor evoca personalitatea artistică a sopranei Mirela Zafiri (26 noiembrie 1969, Lugoj–27 august 2012, București). Vor fi vizionate fragmente din spectacole de operă interpretate de Mirela Zafiri (I Capuletti ed I Montecchi de Bellini, Fiica regimentului de Donizetti ș.a.) și vor fi ascultate înregistrări discografice cu arii din opere și lieduri.

Evenimentul va avea loc în Sala „Mircea Eliade” a Bibliotecii Metropolitane București, Sediul central, str. Tache Ionescu nr. 4 (lângă Piața Amzei). Intrarea este liberă.

Mirela Zafiri a inițiat și organizat Stagiunea Camerală „Luni la ora 5 – După-amiaza unui interpret”, a Bibliotecii Metropolitane București, proiect căruia i s-a dăruit cu generozitate începând din 2009, realizând pe lângă recitaluri și concerte camerale foarte apreciate, medalioane dedicate unor mari personalități ale muzicii românești și promovând tineri interpreți. Aceeași structură a stagiunii va fi păstrată în continuare, cu concerte și medalioane dedicate unor mari interpreți, din octombrie până în iunie, în ultima zi de luni a fiecărei luni.

Una dintre cele mai expresive voci de soprană lirică din ultimele decenii, muzician cu o pregătire excepțională și vastă cultură generală, acoperind mai multe domenii artistice, Mirela Zafiri a studiat pianul, viola şi chitara încă din primii ani de şcoală, în orașul natal. În 1997 a absolvit Universitatea de Muzică Bucureşti, la clasa prof. univ. Georgeta Stoleriu, luîndu-și apoi masteratul (1999) și doctoratul la aceeași universitate (2008). A urmat cursuri de măiestrie cu Georgeta Stoleriu (Izvorul Mureşului, 1994, Piatra Neamţ, 1996), Mariana Nicolesco (Brăila, 1998), Toma Popescu (Viena, 1999), Ionel Pantea (Budapesta, 2000). Registrul său amplu, ajungând cu lejeritate la notele supraaacute, dar şi cu disponibilităţi expresive în registrul grav, timbrul distinct şi talentul actoricesc au impus-o într-un repertoriu divers din punct de vedere stilistic. Mirela Zafiri a acoperit rapid, cu profesionalitate şi dăruire o paletă largă de roluri şi genuri, de la operă (25 de roluri) la operetă (5 roluri), de la recitaluri de lied (peste 70 de recitaluri, în cadrul cărora 34 prime audiţii de lied românesc) la concerte vocal-simfonice (15 titluri) şi chiar jazz simfonic (7 concerte). A susţinut peste 130 de concerte de arii cu orchestră în Italia, România şi Spania şi a înregistrat 7 CD-uri: Laurențiu Profeta, 7 Cântece pe versuri de Mihai Eminescu (2001), Alexandra Cherciu, Eternități de-o clipă, Bega Blues Band Timișoara, George Enescu, 7 Cântece pe versuri de Clément Marot, Mihail Jora, Lieduri (premieră în viaţa muzicală românească), Colinde pentru mama (2009), Nicolae Coman, Lieduri și poeme (2010). Cântecele lui Laurențiu Profeta în interprertarea Mirelei Zafiri au fost folosite în muzicalul radiofonic Mihai Eminescu – Veronica Micle. Replici (2001), pe un scenariu de Pușa Roth și Costin Tuchilă.

Mirela Zafiri a publicat volumul Fenomenul Mozart (2006) și este autoarea unui amplu studiu despre liedul românesc, încă inedit.

A fost invitată la numeroase festivaluri naţionale şi internaţionale, cât şi pe scenele operelor şi filarmonicilor din toată ţara. Mirela Zafiri are peste 230 de minute de înregistrări radio. A fost laureată a festivalurilor-concurs de lied „Mihail Jora” (Bucureşti, 1998) şi „Ionel Perlea” (Slobozia, 1999), a fost distinsă cu Premiul Actualităţii Muzicale pe anul 2000 pentru lied. A câştigat Premiul I la Concursul European Euterpe Taranto (Lama, Italia, 2002), Premiul I la Concursul Città’ di Castelfidardo (Ancona, Italia, 2003), Marele Premiu şi Trofeul de Aur la Festivalul Artelor Pyongyang (Coreea, 2003), Premiul de Excelenţă la Festivalul Naţional al Liedului Românesc (Braşov, 2003), Marele Premiu şi Trofeul „Crizantema de Aur” (Târgovişte, 2004).

Prim-solistă a Operei din Braşov în ultimii ani, Mirela Zafiri a avut o predilecţie aparte pentru lied, de la creaţia clasică şi romantică la cea de astăzi. Cultura muzicală vastă, dublată de pregătirea sa teoretică şi de o deschidere rară spre zone stilistice complet diferite, cât şi tehnica vocală de excepţie i-au dat posibilitatea de a aborda cu succes deopotrivă opera şi opereta, repertoriul vocal-simfonic şi cel cameral, dar şi jazz-ul sau stilurile „de graniţă”, gen clasic-pop, cum sunt cântecele pe versuri eminesciene ale lui Laurenţiu Profeta, precum şi numeroase lucrări scrise de compozitori contemporani, interpretate în primă audiţie. Vocea sa atât de limpede, cu acute bine timbrate, reuşind să nu fie niciodată stridente, plină de energie, dar şi capabilă de rafinamente extreme, avea o bogăţie de nuanţe şi o elasticitate aparte, observată de comentatori în multe dintre rolurile pe care le-a interpretat: Rosina din Bărbierul din Sevilla de Rossini, Norina din Don Pasquale, Lucia din Lucia di Lamermoor, Maria din Fiica regimentului, Adina din Elixirul dragostei de Donizetti, Amina din La Sonnambula, Giulietta din I Capuletti ed I Montecchi de Bellini, Juliette din Roméo et Juliette de Gounod, Donna Anna din Don Giovanni de Mozart, Musette din Boema de Puccini etc. Se adăugau la aceste calități dicţia foarte bună, jocul scenic expresiv, gestica sugestivă, fără exagerări şi mereu cu acoperire muzicală.

Mirela Zafiri în rolul Musettei din Boema de Puccini, Opera din Brașov

„Muzicalitate, sensibilitate bine dezvăluită, aplomb şi farmec scenic, frazare bine controlată, inteligenţă evidentă”– o caracteriza pe Mirela Zafiri profesoara sa Georgeta Stoleriu.

„Mirela Zafiri, o voce bine timbrată, cu un acut sigur şi o tehnică foarte bună, cu elemente definitorii de dicţie şi frazare în maniera de reliefare a fiecărui cuvânt, dar şi o apariţie încântătoare a cucerit spectatorii prin sinceritatea, sensibilitatea, strălucirea şi culoarea cântului său.” (Anca Florea, „Actualitatea Muzicală”, 1999).

În Rosalinda din Liliacul de Johann Strauss, Opera din Brașov

„Mirela Zafiri, eleganţă şi farmec, de o muzicalitate deosebită, a încântat publicul cu vocea sa cristalină ce o aseamănă pe drept cuvânt cu o veritabilă privighetoare.” (VIP, 2001).

„Vocea ei cristalină este dublată de o tehnică stăpânită cu fermitate şi în egală măsură de o mare putere de muncă. Atrage atenţia prin seriozitatea ei exemplară, prin nobleţea şi accentuata sensibilitate a tălmăcirilor generând o atrăgătoare policromie de nuanţe.” (Doru Popovici, Radio România Muzical, 1999).

Costin Tuchilă

Medalion Robert Schumann

În cadrul „Amfiteatrului muzelor”, Ilinca Dumitrescu şi invitaţii săi, duminică, 11 martie 2012, la ora 11.00, în Sala de Concerte „Euterpe” a Universităţii „Spiru Haret” din Bucureşti (intrarea prin str. Doamnei nr. 15) va avea loc Medalionul Robert Schumann.

Participă: soprana Georgeta Stoleriu, profesor universitar, Universitatea de Muzică din București, pianista Lavinia Tomulescu-Coman, muzicolog, prof univ. dr., Universitatea de Muzică din București, muzicologul Grigore Constantinescu, prof. univ. dr., Universitatea de Muzică din București.

Muzica lui Bach și a fraților Haydn la Sala Radio

Miercuri, 29 februarie 2012, ora 19.00, Corul Academic şi Orchestra de Cameră Radio vă invită la un concert ce va avea în prim-plan lucrări de Johann Sebastian Bach, Joseph Haydn şi Michael Haydn, fratele mai mic al celebrului compozitor. La pupitru se va afla dirijorul Cristian Brâncuşi. În deschiderea concertului va fi interpretată Simfonia nr. 26 în re minor, „Lamentatione” de Joseph Haydn, apoi va urma Divertisment pentru violă, violoncel, contrabas şi orchestră de Michael Haydn. Unul dintre cei mai mari compozitori clasici, Michael Haydn (1737–1806) a trăit câţiva ani şi şi-a făcut debutul la Oradea, pe atunci parte a Imperiului Habsburgic. Acolo a activat ca dirijor principal şi a compus mai multe lucrări, până în anul 1762, când a primit oferta de a lucra la Salzburg.

În partea a doua a programului va fi interpretată lucrarea Magnificat în Re major, BWV 243 de Bach, avându-i ca solişti pe soprana Georgiana Vârjoghe, mezzosoprana Kutasi Judit Isabela, tenorul Nicolae Simonov şi basul Filip Panait. Participă Corul Academic Radio, condus de Dan Mihai Goia. La orgă: Marcel Costea.

Biletele se pot procura prin Eventim, la Casa de bilete a Sălii Radio, magazinele Germanos, Vodafone, librăriile Cărtureşti, Humanitas şi online pe  www.eventim.ro.

Georgiana Valentina Vârjoghe este studentă în anul al III-lea la Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti, Facultatea de Interpretare, Specializarea Canto, la clasa prof. Georgeta Stoleriu. Pasionată de muzică şi limbile străine, Georgiana Valentina Vârjoghe este absolventă a Universităţii „Valahia” din Târgovişte, Facultatea de Ştiinţe şi Arte, specializarea Pedagogie Muzicală (2007) şi a Facultăţii de Ştiinţe Umaniste, specializarea Limba şi Literatura Română – Limba şi Literatura Franceză (2009). Până în prezent tânăra soprană a fost artist liric la Filarmonica „Muntenia”, dar şi profesor de muzică, acum dedicându-se studiului şi perfecţionării sale profesionale. Rezultatele nu au întârziat să apară şi Georgiana Valentina Vârjoghe a avut apariţii în concerte la Ambasada României, în cadrul Seminarului de Operă „Stars of Tomorrow”, Viena (aprilie 2011), la Radio Romania Cultural în concertul înregistrat „In memoriam Rodica Sava” (noiembrie 2010), la Râmnicu-Vâlcea şi Sala Dalles Bucureşti (2010), în concertul spectacol „Muzica, încotro?” susţinut de clasa de canto a prof. Georgeta Stoleriu.

Mezzosoprana Kutasi Judit Isabela este artist liric liber profesionist cu multe colaborări în străinătate. Drumul său artistic a parcurs mai multe etape în care se regăsesc: cursurile de masterat din cadrul Academiei de Muzică „Gh. Dima” Cluj-Napoca, secția Facultatea de Artă Scenică, la clasa prof. Marius Vlad Budoiu (încheiate în 2011), Facultatea de Muzică din Oradea, la clasa prof. Lavinia Cherecheş (absolvită în 2005) şi Colegiul Naţional de Artă „Ion Vidu” Timişoara, unde şi-a început instruirea muzicală la clasa de violoncel şi de canto. În timpul anilor de studiu Kutasi Judit Isabela a participat şi câştigat premiul I la concursurile Olimpiada Naţională de Muzică din Timişoara 2005 şi Concursul Euroregional de la Debrecen, Ungaria. Anul 2011 a fost unul de înaltă performanţă, căci tânăra mezzosoprană a participat la mai multe concursuri şi a câştigat Premiul „Martha Joja” pentru stil cameral la Festivalul-concurs de interpretare a liedului „Ionel Perlea” Slobozia, Premiul II şi Premiul special de la „Duna TV” la Concursul internațional de canto „Simándy József” Szeged, Ungaria, Bursă de studii în cadrul Internationale Opernwerkstatt, Elveția, la Concursul Internațional de canto „Hans Gabor” Belvedere (ediţia a 30-a) Viena, Austria. În timpul anilor de studiu a fost angajată ca artist liric al corurilor Filarmonicilor din Oradea şi Cluj-Napoca. Datorită calităţilor sale vocale, Kutasi Judit Isabela a fost invitată să participe la numeroase concerte şi recitaluri în ţară – Timişoara, Oradea, Cluj-Napoca, Odorheiul-Secuiesc, Baia Mare, Târgu-Mureş, Bistriţa, Râmnicu-Vâlcea şi în străinatate în Ungaria, Germania, Elveţia.

Prezenţă din ce în ce mai activă pe scena de concert, dar şi de operă, tenorul Nicolae Simonov este artist liric al Corului Academic Radio şi al Ansamblului cameral „Cantemus”. În paralel este student al cursurilor de master la Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti, Secţia Canto, la clasa prof. Georgeta Stoleriu. Tenorul Nicolae Simonov a fost solicitat de multe ori să participe în calitate de solist în concertele vocal-simfonice ale Formațiilor Muzicale Radio, colaborând cu dirijorii Dan Mihai Goia, Marcel Octav Costea, Jin Wang, Jochen Wehner, Adrian Butterfield, Ludovic Bács, Valentin Doni, Vlad Conta, Kenneth Tucker. De asemenea a susţinut recitaluri vocale, concerte camerale pe diferite scene din Bucureşti şi ţară, multe dintre ele regăsindu-se în înregistrările realizate de TVR Cultural şi Radio România. În anul 2007 a interpretat rolurile Dogorukov şi Jukovski în opera Ultimele zile, ultimele ore de Anatol Vieru, sub bagheta dirijorului Ludovic Bács în cadrul Festivalului Internaţional „George Enescu”.

Student în anul III la Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti, Facultatea de Interpretare Muzicală, Specializarea Canto, la clasa prof. Georgeta Stoleriu, basul Filip Daniel Panait se află la început de drum în afirmarea artistică. Pentru perfecţionarea sa profesională, Filip Daniel Panait a participat la Cursuri Internaţionale de Măiestrie Canto, Arcuş, Covasna, sub îndrumarea prof. Georgeta Stoleriu (2010 şi 2011). A participat la mai multe competiţii şi interpretarea sa a fost recompesată cu: Premiul I Canto la Olimpiada de Muzică Bucureşti, etapa naţională, aprilie 2009, Premiul I Canto la Festivalul Naţional de Interpretare „Marţian Negrea”, ediţia a XI-a Ploieşti 2009, iar în anul 2008 a obţinut Premiul I Canto la Concursul Naţional de Interpretare Muzicală şi Coregrafică „Emanuel Elenescu”, ediţia a XVIII-a Piatra-Neamţ, Concursul de interpretare „Miniatura Romantică”, ediţia a VIII-a Galaţi, Concursul Internaţional de Interpretare „George Georgescu”, ediţia a XVI-a Tulcea şi Premiul III Canto la Concursul de interpretare „Miniatura Romantică” ediţia a VIII-a Galaţi. În anul 2010, basul Filip Daniel Panait a participat activ la proiectul „Muzica, încotro?”, concert-spectacol susţinut de clasa de canto a prof. Georgeta Stoleriu, la Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul” Râmnicu Vâlcea şi la Sala Dalles, Bucureşti. Artist liric solicitat, Filip Daniel Panait este membru al Coralei „Lacrymosa” Bucureşti (din 2009) şi activează în Corul Operei Naţionale Bucureşti (din 2010).

Maeștri: Doru Popovici – 80

În cadrul „Amfiteatrului muzelor”, Ilinca Dumitrescu şi invitaţii săi, duminică, 12 februarie 2012, la ora 11.00, în Sala de Concerte „Euterpe” a Universităţii „Spiru Haret” din Bucureşti (intrarea prin str. Doamnei nr. 15) va avea loc medalionul Maeştri – Compozitorul, muzicologul, scriitorul și profesorul Doru Popovici – 80.

Participă: muzicologul prof. dr. Alexandru I. Bădulescu, director de onoare, Muzeul Memorial „Paul Constantinescu” Ploieşti; dr. Cristian Brâncuși, dirijor al Orchestrei de Cameră Radio, prof. univ. asociat, Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti; muzicologul Grigore Constantinescu, prof. univ. dr., Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti; regizorul Geo Saizescu, prof. univ. dr., Universitatea „Hyperion”; muzicologul prof. dr. Adina Șușnea, Liceul de Artă „Dimitrie Cuclin” Galaţi; scriitorul Costin Tuchilă, realizator Radio România. Momentul poetic va fi susținut de actriţa Lidia Lazu. Sopranele Georgeta Stoleriu, Mirela Zafiri, basul Pompeiu Hărășteanu, fagotistul Vasile Macovei și pianista Ilinca Dumitrescu vor interpreta lieduri și piese instrumentale de Doru Popovici.

Compozitor, muzicolog, scriitor, ziarist, Doru Popovici (n. 17 februarie 1932, la Reşiţa) este o personalitate de factură enciclopedică, unul dintre spiritele tot mai rare astăzi. Nu exagerez deloc afirmând că prin capacitatea sa de cuprindere a mai multor domenii şi mai ales prin felul în care le ilustrează, aminteşte de oamenii Renaşterii. Ca şi în cazul acestora, devine imposibil să spui care dintre domeniile abordate are prioritate, în care dintre ele valoarea atinge cote superlative. Contribuţia sa muzicologică este la fel de importantă ca opera muzicală; talentul de scriitor nu este mai prejos decât cel al muzicianului, spiritul critic se împleteşte, cum rar se întâmplă, cu o cuceritoare naturaleţe a exprimării ideilor şi atitudinilor, capacitatea analitică se exprimă în formulări memorabile. Nici o urmă de preţiozitate nu împiedică, în scrisul său dar şi în vorbire, claritatea enunţului. În plus, omul farmecă prin darul său de causeur.

Privind retrospectiv creaţia lui Doru Popovici, fără îndoială unul dintre marii compozitori contemporani, trebuie constatat de îndată un fapt cât se poate de semnificativ, raportabil la un context mai general în muzica secolului al XX-lea. Dacă în tinereţe compozitorul putea fi înscris în curentele estetice avangardiste, fiind un promotor al dodecafonismului autohton, treptat s-a orientat spre tradiţiile muzicii bizantine şi ale folclorului românesc, tratate într-un spirit care trimite mai degrabă la un orizont artistic de tip clasic. Din punctul de vedere al mijloacelor de expresie, nu este nici o contradicţie, dacă observăm că în prima fază Doru Popovici realiza de fapt o „sinteză serial-bizantină”, care nu era străină de influenţe expresioniste. Sursele tradiţionale de inspiraţie nu sunt – e un fapt cunoscut – incompatibile cu limbajul modernist. Dacă din punctul de vedere al experienţei creatoare parcurse, ar trebui să fac o comparaţie, l-aş asemăna pe Doru Popovici cu Paul Hindemith, compozitorul german care a străbătut drumul de la avangardism la neoclasicism. Şi mai mult decât atât, ca şi Hindemith, Doru Popovici s-a orientat cu predilecţie, în a doua parte a activităţii sale creatoare, spre muzica de cameră.

A scris în toate genurile muzicale, de la muzica simfonică (simfonii, concerte instrumentale, poeme simfonice, lucrări pentru orchestră de coarde etc.) la muzica de teatru (operele Prometeu, pe un libret de Victor Eftimiu, 1958, Mariana Pineda, după García Lorca, 1966, Nunta, 1971, opere de cameră, ca mai recentele Întâlnire cu George Enescu, Giordano Bruno ş.a.), de la lied la cantată, de la piesa instrumentală la creaţia corală. Dar, indiferent de gen şi formă, Doru Popovici este un compozitor care construieşte pe spaţii ample. Chiar şi într-o piesă camerală de mici dimensiuni, discursul muzical sugerează aceasta „respiraţie” amplă.

Vastă, exprimată în forme diverse, de la eseul teoretic la studiul monografic, opera muzicologică a lui Doru Popovici este la rândul ei exemplară. Îi datorăm deopotrivă cărţi referitoare la mari perioade de creaţie (Muzica elisabethană, 1972; Arta trubadurilor, 1974; Muzica Renaşterii în Italia, 1979), la Începuturile muzicii culte româneşti (1967), la mari compozitori (Gesualdo da Venosa, Magicianul de la Bayreuth, Cântec întrerupt sau Viaţa lui Chopin şi multe altele), la fenomenul muzical românesc, tratat în sinteze critice sau în monografii.

În 1983 apărea la Editura Junimea O istorie polemică a muzicii, ediţie critică de Viorel Cosma pe marginea corespondenţei dintre Doru Popovici şi Dimitrie Cuclin, care lansa o modalitate inedită, pe care Viorel Cosma a denumit-o interviu epistolar, devenit în timp, prin cultivarea sa în alte lucrări similare semnate de Doru Popovici, o specie nouă, cu statut particular în muzicologia românească.

 Costin Tuchilă

Închiderea Stagiunii Camerale „Luni la ora 5 – După-amiaza unui interpret”

Recital Ana-Maria Szekely

Luni 27 iunie 2011, la ora 17,00, va avea loc închiderea Stagiunii Camerale 2010-2011, Luni la ora 5 – După-amiaza unui interpret, desfășurată la Biblioteca Metropolitană București. Mirela Zafiri, coordonatorul proiectului, vă propune un recital de canto susținut de soprana Ana-Maria Szekely, acompaniată la pian de Inna Oncescu. Recitalul va avea loc în Sala „Mircea Eliade” a Bibliotecii Metropolitane, str. Tache Ionescu nr. 4 (lângă Piața Amzei). Prezintă: dr. Mirela Zafiri. Programul cuprinde muzică de Schubert, Johann Strauss, Richard Strauss. Vom asculta pentru început liedul Frühlingsglaube  (Crez de primăvară) de Franz Schubert, pe versuri de Ludwig Uhland, apoi Aria Adelei, „Mein Herr Marquis”, din opereta Liliacul (actul al II-lea) de Johann Strauss, Delphine de Franz Schubert, Aria Adelei „Spiel’ die Unschuld vom Lande”, din opereta Liliacul (actul al III-lea) de Johann Strauss, Ständchen (Serenadă) de Richard Strauss, pe versuri de Adolf Friedrich von Schack, valsul Frühlingsstimmen (Voci de primăvară) de Johann Strauss.

Născută la 6 martie 1988, Ana-Maria Szekely a studiat canto clasic la Liceul de Muzică „Dinu Lipatti” (2003–2007) și apoi, din 2007, la Universitatea Națională de Muzică din București, fiind, din 2009, studenta profesoarei Georgeta Stoleriu. Tânăra soprană a susținut cu succes concerte și recitaluri în București și în țară: Concert de Crăciun la Ateneul Român (2006), Concert memorial Luciano Pavarotti (Muzeul Național din București, 2007), Concert de primăvară, Concert de Paști, Concert de Crăciun, Concert Vivaldi (Aula Magna a Facultății de Drept din București, 2007, 2008, 2009), Remember Enescu (Muzeul Municipiului Buzău, 2007), Preludii muzicale (Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad, 2009), Chei (Universitatea Națională de Muzică București, 2009), Muzica încotro? (Sala Dalles București și Biblioteca Municipală Râmnicu Valcea, 2010).

Ana-Maria Szekely este laureată a numeroase concursuri naționale și internaționale de interpretare vocală: Premiul al II-lea la Concursul Național „Marțian Negrea”, Ploiești (2004), Premiul I și Premiul al III-lea la Concursul Internațional „George Georgescu”, Tulcea (2004 și 2006), Premiul al III-lea la Concursul Internațional „Miniatura romantică”, Galați (2005 și 2006), Premiul special pentru cea mai bună interpretare a unui lied românesc la Concursul Național „Miniatura românească”, Galați (2006), Premiul de popularitate la Festivalul Național al Muzicii Maghiare (2008).

În 2008 a participat la un master-class international la Sárospatak (Ungaria) iar în 2010 la un master-class internațional la Arcuș, sub îndrumarea prof. Georgeta Stoleriu.

Stagiunea Camerală de la Biblioteca Metropolitană București, Luni la ora 5 – După-amiaza unui interpret, a fost inițiată în toamna anului 2009. Manifestările au loc în ultima zi de luni a fiecărei luni, în perioada octombrie–iunie. Proiectul inițiat și coordonat de Mirela Zafiri îşi propune să ofere publicului posibilitatea întâlnirii cu personalităţi de marcă ale vieţii muzicale româneşti, obiectivul fiind păstrarea memoriei marilor interpreţi români, cu speranţa de a susţine o atitudine de promovare necondiţionată a culturii româneşti.

În stagiunea 2010–2011 au fost programate medalioane dedicate sopranei Silvia Voinea, compozitoarei Felicia Donceanu, coregrafului Constantin Duțu, criticului Costin Tuchilă, recitaluri camerale.

Costin Tuchilă