Concert extraordinar de Crăciun – Ilinca Dumitrescu, Vasile Macovei

piero della francesca nasterea domnului 1470_85

Piero della Francesca, Nașterea Domnului, 1470–85

eveniment liber sa spunLuni, 17 decembrie 2012, la ora 17.00, în Sala „Mircea Eliade” a Bibliotecii Metropolitane București (str. Tache Ionescu nr. 4, lângă Piața Amzei) va avea loc Concertul extraordinar de Crăciun, susținut de pianista Ilinca Dumitrescu și fagotistul Vasile Macovei. Comentarii literare: Costin Tuchilă. Concertul este programat în cadrul Stagiunii Camerale „Luni la ora 5 – După-amiaza unui interpret”. Fondator: Mirela Zafiri. Intrarea este liberă.

În program: Două cântece de Crăciun germane – secolul al XVI-lea (transcripție pentru fagot și pian); Don Luis Milan (secolul al XVI-lea), Trei Pavane (transcripție pentru fagot și pian); Johann Sebastian Bach, Arioso (transcripție pentru fagot și pian): Franz Liszt, Cinci piese din Suita „Pomul de Crăciun” (1874–76): Colindă veche, In dulci jubilo, Adeste fideles! (Marșul celor trei magi), Colindă veche provensală, Clopote de seară; Béla Bártok, Colinde românești – seria I; Alexandr Glazunov, Cântecul menestrelului, op. 71 (transcripție pentru fagot și pian); Doru Popovici, Frescă bizantină pentru fagot solo; Bohuslav Martinů, Crăciunul (Trei piese); Mihail Jora, Cântec de Crăciun (din op. 12, 1932); Paul Constantinescu, 2 Colinde (1937): Strigare la stea, Colindă; Olivier Messiaen, Două piese din ciclul Vingt Regards sur l’Enfant-Jésus: Noël („Les cloches de Noël disent avec nous les doux noms de Jésus, Marie, Joseph…”); „Je dors, mais mon cœur veille”.

afis concert de craciun ilinca dumitrescu vasile macovei dupa amiaza unui interpret stagiune camerala

Nume de prestigiu al artei interpretative româneşti, personalitate artistică de anvergură internaţională, pianista Ilinca Dumitrescu (n. 29 august 1952, București) și-a început studiile la Bucureşti, printre profesorii săi numărându-se Cella Delavrancea şi Mihail Jora. Este absolventă, cu distincţia maximă „Diploma de Merit” (1978), a Conservatorului de Stat „P. I. Ceaikovski” din Moscova, la clasa celebrilor maeştri Stanislav Neuhaus şi Iakov Flier.

În 1980 devine solistă concertistă de stat. Între anii 1994–2006 a fost Director al Muzeului Naţional „George Enescu” din Bucureşti. Din 2007 este Director – coordonator al Departamentului Muzical din Televiziunea „România de Mâine” (H2.0) şi realizator al emisiunii Ilinca Dumitrescu şi invitaţii săi.

Ilinca Dumitrescu a concertat în oraşe din 5 continente, 40 de ţări, 33 de capitale ale lumii, în importante săli de concerte. Repertoriul său include concerte cu orchestră (marile opusuri din creaţia clasică şi romantică), piese de recital solo (printre care programe de autor – Bach, Scarlatti, Mozart, Beethoven, Schumann, Chopin, Schubert, Albéniz, Messiaen, George Enescu, Paul Constantinescu ș.a.), muzică de cameră, lied, o preocupare aparte fiind promovarea muzicii româneşti clasice şi contemporane, dar şi a creaţiei universale din secolele XX–XXI.

ilinca dumitrescu

Ilinca Dumitrescu

Deţine o discografie semnificativă, în România şi S.U.A, cu lucrări de Scarlatti (cele 14 Sonate au fost considerate în 1986 de către International Record Critics Award, reunit la New York, printre cele mai bune albume ale anului, stând alături de cele ale unor Emil Gilels, Radu Lupu, Murray Perahia, Bernard Haitink, Claudio Abbado, Riccardo Muti, Mstislav Rostropovici, Plácido Domingo, cf. articolului Cele mai bune albume ale anului, în „Journal de Genève”, 19 iulie 1986), Mozart, Beethoven, Schumann, Liszt, Enescu ş.a.

A predat master-classes în Cehia, S.U.A, Brazilia, India, China, Vietnam, Japonia, Malaezia. Face parte frecvent din juriile internaţionale ale unor concursuri de pian sau alte domenii muzicale. A participat la numeroase şi prestigioase festivaluri internaţionale, unele patronate de Lord Yehudi Menuhin.

Este deţinătoare a multe distincţii, printre care amintim: Premiul Academiei Române (1995), Premiul revistei „Actualitatea muzicală” din Bucureşti pentru activitatea muzicală internaţională (premiul Meridianele Muzicii), Premiul Institutului Cultural Român (2003), Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler (2004), distincţia „Commendatore dell’Ordine della Stella della Solidarietà Italiana” (2005), acordată de către Preşedintele Republicii Italiene. În 1984, a primit Premiul Criticii Muzicale Române pentru ciclul de recitaluri „Decenii contemporane”. În 1998, în urma turneului de concerte, Ministerul Culturii şi Educaţiei din Bolivia îi conferă titlul şi diploma de Oaspete ilustru al culturii boliviene.

charles le brun nasterea domnului

Charles le Brun, Nașterea Domnului

Ilinca Dumitrescu este membră a Senatului Academic la Accademia Internazionale d’Arte Moderna di Roma (1997). În 29 august a.c. i s-a acordat Premiul de Excelență. În această toamnă Ilinca Dumitrescu a primit din partea Guvernului francez înalta distincţie „Cavaler al Ordinului Artelor şi Literelor”.

Pe lângă cariera de pianistă concertistă, Ilinca Dumitrescu este şi muzicolog şi pedagog. În 1995 a publicat primul volum Mihail Jora – studii și documente (București, Editura Muzicală).

„Personalitate artistică puternică şi originală…o autentică poetă a pianului.” („Muzica”, Bucureşti, 1986) ● „…Un mare succes pentru admirabila pianistă Ilinca Dumitrescu, strălucită reprezentantă a artei interpretative româneşti.” (Roma, 1999) ● „Ilinca Dumitrescu – o pianistă extraordinară.” „Publicul, vizibil emoţionat, a părăsit sala cu convingerea de a fi avut prilejul să cunoască o mare pianistă, care ştie să-şi desfăşoare toată elocinţa pianistică mereu în slujba muzicii” (Buenos Aires, 1998).

Prim-fagotist solist al Orchestrei Operei Naţionale din Bucureşti (din 1978), cadru didactic al Universităţii Naţionale din Bucureşti (din 1978), Vasile Macovei are şi o susţinută activitate solistică în ţară şi în străinătate (concerte cu orchestră, recitaluri).

vasile macovei

Vasile Macovei

După studii la Universitatea Naţională din Bucureşti (1973–1977), la clasa prof. Gheorghe Cuciureanu, s-a perfecţionat în Italia (Luciano – 1981), Franţa (Nisa – 1983), Germania (Darmstadt – 1992, 1996, 1998), cu K. Stockhausen. Este laureat al Concursului Internaţional de la Markneukirchen (Germania) – 1978.

Ca solist, membru și fondator al unor formaţii camerale („Hyperion“, „Traiect”, „Gaudeamus”, „Archaeus” – 1985–1994, „Modus”), a interpretat un vast repertoriu, conţinând şi multe lucrări de compozitori români, unele fiindu-i dedicate. A realizat numeroase prime audiţii, înregistrări audio (radio, CD), emisiuni TV. A colaborat cu solişti şi dirijori de marcă (Pierre Dervaux, Alain Marion, Iosif Conta, Ilinca Dumitrecu, Daniel Kientzy ş.a.). Vasile Macovei a obținut doctoratul în muzică la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti. A publicat volumul de poezii Sfere sculptate (București, Editura Geneze, 2000).

A făcut turnee în Italia, Elveţia, Franţa, Ungaria, Cehia, Slovacia, Bulgaria, Republica Moldova, Marea Britanic, Spania, Danemarca, Mexic, India, Japonia etc., participând la importante festivaluri internaţionale: „George Enescu” (Bucureşti), „Synthèse” (Bourges), „Contemporary Music Festival” (Huddersfield), „Extasis” (Geneva), „Kulturne leto” (Bratislava), „Piestansky Festival” (Doina Krupa), „Spazio Musica” (Cagliari), „Musica Nova” (Sofia), Torino, Valencia, Chişinău, Budapesta, Paris, „Cervantino” (Mexic).

Costin Tuchilă

Cvartete de coarde, concerte instrumentale și piese pentru orchestră

Al doilea program al Staatskapelle din Berlin, care îl are ca solist și dirijor pe Daniel Barenboim, va începe, ca și prcedentul, cu un concert pentru pian și orchestră de Mozart. Miercuri 14 septembrie, ora 19.00, la Sala Mare a Palatului vom asculta Concertul nr. 22 în Mi bemol major, KV 482 de Mozart iar în partea a doua, o lucrare simfonică din secolul al XIX-lea, Simfonia pentru „Divina Comedie” a lui Dante, S109 de Franz Liszt. Participă Corul de femei al Filarmonicii „George Enescu” din București (dirijor: Iosif Ion Prunner).

La ora 17.00, oaspeții Ateneului Român vor fi Orchestra Filarmonicii Naționale Ungare, dirijor Zoltan Kocsis și pianistul Boris Berezovski, care vor prezenta programul Enescu – Bartók interpretat la Cluj: Suita de dans, Sz. 77 și Concertul nr. 2 pentru pian şi orchestră în Sol major, Sz. 95 de Béla Bartók (solist: Boris Berezovski), Simfonia nr. 2 în La major, op. 17 de George Enescu.

Programul zilei mai cuprinde primul concert din cadrul festivalului al Cvartetului „Fine Arts”, programat la Timișoara (Sala Filarmonicii), la ora 19.00: Cvartetul de coarde nr. 1 în Sol major, op. 77 de Joseph Haydn, Cvartetul nr. 1 în la minor, op. 41 de Robert Schumann, Cvintet în La Major pentru cvartet de coarde şi violoncel, op. 39 de Aleksandr Glazunov. Cu participarea violoncelistei Alexandra Guțu. Al doilea concert al cvartetului american va avea loc vineri 16 septembrie, la ora 17.00, la București (sala Ateneului).

Fine Arts Quartet este una dintre cele mai apreciate formații de gen din lume, cu o istorie de 65 de ani. Înființat la Chicago în 1946, activând, din 1963, pe lângă Universitatea din Milwaukee (Wisconsin), Cvartetul s-a situat mereu în elita muzicală, făcând numeroase turnee și înregistrări. Componența actuală a formației: violoniștii Ralph Evans și Efim Boico, care cântă împreună de 25 de ani, violistul Nicolò Eugelmi, care li s-a alăturat în 2009 și violoncelistul Eric Kin. În fiecare stagiune, Cvartetul „Fine Arts” concertează la New York, Londra, Paris, Berlin, Roma, Madrid, Moscova, Tokio, Beijing, Istanbul, Ierusalim, Mexico City Toronto.

Costin Tuchilă

 Programul transmisiilor radio în direct, 14 septembrie:

Radio Romania Muzical, Radio România Cultural

Festivalul Internaţional „George Enescu”. Mari orchestre (1)

Peste mai puțin de o lună, joi 1 septembrie 2011 va începe a XX-a ediție a Festivalului și Concursului Internațional „George Enescu”, care se va desfășura la București și în alte orașe din țară (Cluj, Iaşi, Timișoara, Craiova, Sibiu, Târgu Mureş, Arad). Maratonul muzical de trei săptămâni și jumătate (1–25 septembrie) înseamnă, în cifre, 113 concerte și spectacole de operă și balet, 13 orchestre mari din Europa, 8 orchestre simfonice românești, 14 orchestre de cameră din lume, 19 formaţii camerale, 6 coruri, 41 de solişti în concerte, 6 solişti în recital, 2 companii de operă și balet, o coproducție de operă și balet. Directorul festivalului este Ioan Holender. Radio3Net și Liber să spun sunt parteneri media ai festivalului.

Manifestarea, înscrisă de mult printre cele mai importante evenimente de gen din lume, are o tradiție de peste o jumătate de secol, prima ediție a festivalului având loc în 1958 (4–22 septembrie 1958), la trei ani de la moartea lui George Enescu. „Schimb cultural, excelenţă şi noi descoperiri de rang înalt” – spun organizatorii – sunt printre semnele distinctive ale acestei ediții a Festivalului și Concursului Internațional „George Enescu”. Obligativitatea de a cuprinde în programul fiecărei formații o lucrare de Enescu este un element esențial, păstrat de la înființarea festivalului, excepțiile fiind, și în această ediție, puține. Urmând experiența edițiilor anterioare, care s-a dovedit una de succes, festivalul este structurat pe serii de concerte și spectacole cu identitate bine definită: „Mari orchestre ale lumii”, „Recitaluri și concerte camerale”, „Concertele de la miezul nopții”, „World music”, „Spectacole de operă și balet”, „Muzica secolului XXI / Enescu și contemporanii săi”, „Concerte în țară”. Dintre acestea, „World music” este o serie nouă, a actualei ediții, propunându-și să prezinte „istoriile muzicale” ale timpului prezent, în diversitatea lor de forme, căutări, interferențe de limbaj, de la spiritualitatea specifică a școlilor naționale la „filonul vital caracteristic fiecărui popor în parte”. Ideea care a stat la baza acestei noi serii de concerte este legată de una dintre contribuţiile esenţiale aduse de Enescu în muzica universală: utilizarea într-un limbaj modern a elementelor specific naţionale. Cu această ocazie sunt programate ansambluri care vor prezenta prelucrări ale muzicii indiene, japoneze, argentiniene, libaneze, marocane etc.

Seria „Muzica secolului XXI” se dorește, conform prezentării din programul festivalului, „oglinda pulverizărilor care încep din secolul XX şi include o varietate de «şcoli» şi estetici.”

La Sala Palatului din București, la ora 19,30, vor avea loc cele 20 concerte din seria „Mari orchestre ale lumii”, care se anunță, ca și la edițiile precedente, pline de interes. Vom asculta, în general cu câte două programe, 9 orchestre europene, cu dirijori și soliști de renume internațional. Excepția o constituie Filarmonica din Viena care va susține un singur concert (16 septembrie). Alături de ele, cu câte un concert, Orchestra Filarmonicii „George Enescu” din București, Orchestra Națională Radio și Orchestra Română de Tineret.

Concertul inaugural al festivalului va fi susținut de Residentie Orkest / Filarmonica din Haga, avându-l la pupitrul dirijoral pe Christian Badea. În program: Simfonia nr. 1 în Mi bemol Major, op. 13 de George Enescu și Simfonia nr. 10 în mi minor, op. 93 de Șostakovici (1 septembrie). Al doilea program al dirijorului Christian Badea și al acestui ansamblu, vineri 2 septembrie, va cuprinde în primă audiție absolută, piesa Atlantis de Dan Dediu (laureat al Concursului Internațional „George Enescu”, ediția 1991), Concertul în la minor pentru pian şi orchestră, op. 16 de Grieg, solist: Dan Grigore; Simfonia fantastică, op. 14 de Berlioz.

La mijlocul săptămânii următoare, vom asculta London Symphony Orchestra. Primul său concert, de joi 8 septembrie va fi dirijat de Horia Andreescu și o va avea ca solistă pe tânăra violonistă Nicola Benedetti, care va interpreta Concertul în la minor op. 82 de Glazunov. Programul se va încheia cu Simfonia nr. 6 în la minor de Gustav Mahler. 2011 este anul Mahler (100 de ani de la moarte în 18 mai 2011) și încă două simfonii ale compozitorului se află în programele Festivalului „George Enescu”. Vineri 9 septembrie la pupitrul orchestrei londoneze se va afla Nikolaj Znaider. În program: Uvertura operei „Maeştrii cântăreţi din Nürnberg” de Wagner, Concertul nr. 1 în Do Major pentru pian şi orchestră, op. 15 de Beethoven (solist: Saleem Abboud Ashkar), Simfonia nr. 4 în mi minor op. 98 de Brahms.

Concertul orchestrei și Corului Filarmonicii „George Enescu” din București va avea loc sâmbătă 10 septembrie, sub conducerea lui Ghenadi Rojdestvenski, care va prezenta un program cu lucrări de Enescu și Prokofiev: poemul simfonic Vox maris, op. 31 de George Enescu (solist: tenorul Marius Vlad Budoiu), Concertul nr. 1 în Re bemol Major pentru pian şi orchestră, op. 10 (solistă: Victoria Postnikova) și Ivan cel Groaznic (aranjament de Alexander Stasevich) de Serghei Prokofiev (soliști: Igor Cernevici – narator, mezzosoprana Larisa Diadkova și baritonul Alexei Tanovitski). Dirijorul Corului Filarmonicii: Iosif Ion Prunner.

La pupitrul Orchestrei Teatrului Mariinski din St. Petersburg, care va susține două concerte (11 și 12 septembrie), se va afla Valeri Gergiev. Dacă dirijorul Christian Badea a ales prima Simfonie enesciană, muzicienii ruși vor interpreta, în al doilea concert, Simfonia nr. 3 în Do major, cu cor, op. 21 de George Enescu (cu participarea Corului Academic Radio, dirijat de Dan Mihai Goia), programul cuprinzând Naughty Limmericks de Șcedrin și Tablouri dintr-o expoziție de Musorgski / Ravel. În primul concert al Orchestrei Teatrului Mariinski din St. Petersburg vom asculta: Uvertura operei „Tannhäuser” de Wagner, Prometheus op. 60 de Scriabin (solist: pianistul Alexander Toradze) și poemul simfonic O viață de erou, op. 40 de Richard Strauss.

Despre celelalte concerte din seria „Mari orchestre ale lumii”, în articolul viitor.

Costin Tuchilă