”Scandal la Operă” la Teatrul Stărilor Cehe din Praga

scandal la opera donizetti praga

Joi, 9 și vineri, 10 februarie  2017 la Teatrul Stavovské (al Stărilor Cehe)  din Praga va avea loc premiera operei Poprask v opeře (Scandal  la Operă) de Gaetano Donizetti pe un libret de Domenico Gilardoni. Dirijor: Enrico Dovico. Regia: Radim Vizváry. În distribuție: Kateřina Kněžíková / Jana Sibera, Jiří Hájek / Roman Janál, Jiří Brückler / Igor Loškár, Marek Gurba / Roman Hoza, Jana Horáková Levicová / Michaela Kapustová, Josef Moravec / Martin Šrejma, Kateřina Jalovcová / Alžběta Vomáčková, Pavel Švingr / Roman Vocel, Miloš Horák / Zdeněk Plech, Michael Kubečka / Lukáš Sládek, Václav Cikánek / Ondřej Koplík. Scenografie: Lucia Škandíková. Costume: Petra Vlachynská. Design lumină: Karel Šimek. Dirijorul corului: Martin Buchta. Coregrafie: Miřenka Čechová. Corul şi orchestra Teatrului Naţional. Continuă lectura „”Scandal la Operă” la Teatrul Stărilor Cehe din Praga”

Coca Andronescu sau „tainica minune a râsului”

coca andronescu

calendarProbabil că pentru marele public Coca Andronescu (3 iulie 1932, Pătârlagele–5 august 1998, București) nu ar fi fost atât de populară dacă nu interpreta rolul feminin din serialul TV de succes Tanţa şi Costel, scris de Ion Băieşu, adaptat şi regizat de Titi Acs şi difuzat în anii ’60, în care juca alături de Octavian Cotescu. Un serial de scenete comice cu două personaje care se cunosc în gară la Lehliu şi care inconştient mimează un sentiment artificial, devenind ridicole prin amestecul de prostie şi candoare. „Am încercat – spunea Ion Băieşu – ca Tanţa şi Costel să exprime această vână ancestrală a românului, capacitatea şi puterea sa morala de a râde fără răutate şi ranchiună, ci din dragoste de bine şi perfecţiune.

Întreaga existenţă a personajelor e învăluită cu o dulce candoare, ele iau lucrurile la modul propriu şi le judecă în chipul cel mai simplu şi franc cu o sinceritate şi o bună credinţă totale. Fireşte, nici Tanţa şi nici Costel nu sunt atât de proşti cum par la prima vedere, simplitatea şi naivitatea lor sunt simulate, mimate, trucate. Spunând enormităţi, ei ne fac cu ochiul şi ne iau complici. Dându-le drumul în lume, personajele şi-au croit singure un destin şi s-au dus. Rămas pe loc, le fac, duios, cu mâna şi le zic: drum bun!”

actori de comedie coca andronescu

Drumul bun al succesului este uneori imprevizibil. Coca Andronescu n-ar fi fost pentru marele public Coca Andronescu fără acest rol de altfel foarte bine compus în compania unui partener de mare clasă. Dar nu trebuie trecute cu vederea marile ei roluri din teatru, din piese clasice sau moderne. Născută la 3 iulie 1932, la Pătârlagele (Buzău), absolvise Facultatea de Teatru la Cluj, în 1953, devenind apoi actriţă a Teatrului Naţional din Bucureşti. Joacă un rol episodic (O elevă) în Steaua fără nume de Mihail Sebastian, montare de referinţă a lui Sică Alexandrescu, din 1956, cu Radu Beligan, Marcel Anghelescu, Costache Antoniu, Marietta Deculescu, Silvia Dumitrescu în distribuţie. În 1957 interpretează rolul Pyrrhei din Ovidiu de V. Alecsandri. La sfârşitul anului 1958, joacă în Minunata pantofăreasă de Federico García Lorca (premiera: 19 decembrie), făcând din rolul Pantofăresei o creaţie memorabilă, în compania lui Mihai Fotino, pentru ca în 1959, Sică Alexandrescu să-i încredinţeze rolul Mirandolinei din Hangiţa de Goldoni (premiera: 31 decembrie), creaţie de asemenea excepţională a actriţei. Juca alternativ cu Sanda Toma acest rol şi pe cel al Dejanirei, avându-i ca parteneri pe Constantin Rauţchi, Emanoil Petruţ, Cella Dima, Dem Rădulescu. Aceste creaţii au impus-o ca actriţă de comedie cu un simţ special al construcţiei şi al efectului artistic, temperamentală, seducătoare, spontană, uneori imprevizibilă. Minunata pantofăreasă a rămas din fericire în înregistrarea radiofonică din 1959 (data difuzării în premieră: 4 octombrie 1959). Citește integral în Revista Teatrală Radio

Costin Tuchilă

„Chipuri ale feminităţii”. Cinci personaje în interpretarea actriţei Virginia Mirea

virginia-mirea-

Duminică, 9 februarie 2014, la ora 14.00, la Radio România CulturalTeatrul Național Radiofonic vă propune sa ascultați recitalul „Chipuri ale feminităţii”. Cinci personaje în interpretarea actriţei Virginia Mirea. În acest spectacol Virginia Mirea interpretează rolurile: Mirandolina (Hangiţa de Carlo Goldoni), Lady Windermere (Evantaiul doamnei Windermere de Oscar Wilde), Filumena Marturano (Filumena Marturano de Eduardo de Filippo, Catarina (Îmblânzirea scorpiei de Shakespeare), Irina (Matca de Marin Sorescu). În celelalte roluri: Dan Condurache, Gabriela Popescu, Cristian Iacob, Petre Moraru, Constantin Dinulescu. Regia de montaj: Bogdan Golovei şi Robert Vasiliţă. Regia de studio: Janina Dicu. Regia muzicală: George Marcu. Regia tehnică: Mihnea Chelaru. Regia artistică: Cristian Munteanu. Realizatori: Costin Tuchilă şi Puşa Roth. Data difuzării în premieră: duminică 29 ianuarie 2006.

Spre deosebire de celelalte recitaluri din această serie (vezi Revista Teatrală Radio, pagina Teatrul Național Radiofonic, secțiunea Cinci personaje în interpretearea unui actor) care urmau o idee tematică sau tipologia unui personaj, recitalul Virginiei Mirea propune cinci chipuri ale feminităţii, pe cât posibil diferite: Mirandolina, Lady Windermere, Filumena Marturano, Catarina, Irina, într-o interpretare pe care nu mă feresc să o numesc excepţională.

Se spune pe bună dreptate ca proba de foc a oricărui scriitor este analiza sufletului feminin. Pe de o parte datorită misterului feminităţii, pe de alta pentru că e atât de greu să aduci mereu ceva în plus pentru a-l dezlega. A trecut o jumătate de mileniu de când Gioconda surâde pe pânza lui Da Vinci şi tot de atâta vreme enigma ei nu se lasă descifrată. Probabil că nu trebuie descifrată, daca această misterioasă compoziţie de sentimente eventual contradictorii este sinonimă, printr-o fericită reducţie, cu feminitatea.

chipuri ale feminitatii recital virginia mirea teatrul national radiofonic

Se crede – şi nu întotdeauna din comoditate – că sufletul feminin este aproape imposibil de pătruns, ca esenţa psihologiei feminine implică o permanentă evadare din tipare, o confruntare cu imprevizibilul, acceptarea schimbării ca o condiţie paradoxală a conservării bogăţiei sufleteşti.

Şi dacă femeia a fost considerată, într-un mod care şi-a dovedit precaritatea, mai conservatoare decât bărbatul, redusă fiind la funcţia casnică, s-a observat cu mai mult sau mai puţin entuziasm, cât de fragilă a fost această convingere. Atributele feminităţii se află, în fond, într-o relaţie pe cât de fină, pe atât de stabilă cu ideea de transformare perenă a lumii.

Dar nu e nici bine, nici util să încercăm să aflăm dacă nuanţelor fără hotar li se poate atribui cadrul limitativ al unor idei, ce ar putea fi şi ele preconcepute.

Pușa Roth

Fragment audio-video din spectacol în Revista Teatrală Radio

Grigore Vasiliu Birlic la rubrica „Remember” de Annie Muscă

mari actori romani grigore vasiliu birlic biografie artistica

Revista Teatrală Radio

eterne reveniri in luna lui ianuar annie muscaAstăzi, 24 ianuarie, ne amintim de actorul Grigore Vasiliu Birlic (24 ianuarie 1905–14 februarie 1970).

Geniu al comediei. Unic în peisajul teatral românesc. Om mărunt, dar cu o enormă expresivitate redată printr-un mozaic de grimase și gesturi care îi conduceau jocul pe scenă spre perfecțiune. Cu zeci de roluri în teatru și film, în haina câtorva personaje la microfon în Teatrul Radiofonic,rubrica remember annie musca revista teatrala radio adorabil pe scena companiilor teatrale bucureștene și fenomenal la Teatrul Național din Capitală, nu de puține ori își eclipsa colegul de scenă, indiferent de importanța rolului jucat. Cu vocea molcomă, uneori sugrumată și cu ochi rotunzi vorbitori, tonic și optimist în viața particulară, Grigore Vasiliu a rămas pentru totdeauna la inima prietenilor, colegilor din teatru și în conștiința publicului pe care îl cucerea aproape involuntar, doar prin simpla prezență. Primise zestrea spiritului ludic, iar lumea venea de multe ori la teatru doar pentru că era Birlic pe afiș. Restul aproape că nu mai conta. Unii își aduceau chiar scaune de acasă…

caragiale birlic doua lozuri

Grigore Vasiliu Birlic

Răspândea în jur bună dispoziție, era spontan, scotea vorbe de duh, dar nu era prea comod cu colegii de scenă. Pasionat de automobile, de cazino și de curse de cai, nu de puține ori se întorcea lefter acasă. Afectuos și generos cu familia sa, Grigore Vasiliu, care pe veci se va numi Birlic, își va răsfăța nepoții poate din dorul necuprins pentru copiii pe care nu i-a avut.

Pagini biografice

Născut la început de secol XX în familia unui negustoraș din Fălticeni, Grigore Vasiliu a avut un frate și trei surori. Din copilărie aspira la cariera de clovn, lucru de care tatăl său nici nu voia să audă. După absolvirea în 1924 a Liceului „Nicu Gane” din Fălticeni, Grigore se înscrie, din dorința părinților, la Facultatea de Drept din Cernăuți, dar, în paralel, începe să facă figurație la Teatrul Național din Cernăuți pentru 50 de lei pe seară, ajutat de concitadinul Jules Cazaban, angajat al teatrului, cu doi ani mai mare decât el. Aici este remarcat de directorul Dragoș Protopopescu și recomandat regizorului Aurel Maican. Acesta încearcă să găsească o piesă potrivită pentru el. Așa ajunge Grigore Vasiliu, încă student la Drept, să joace în Musca spaniolă, o comedie de Arnold și Bach, în care așa de tare se fâstâcește din cauza emoției, încât place enorm publicului. Succesul i-a adus angajarea cu 6000 lei pe lună. Spectatorii îl vor îndrăgi și aplauda în piesele Să nu te miri de nimic de Perlinsky și Amanetul rubrica remember annie musca revista teatrala radiode Holberg, ambele sub îndrumarea regizorală a noului director al Teatrului din Cernăuți, Victor Ion Popa. Îl va întruchipa și pe Agamiță Dandanache din piesa O scrisoare pierdută de I. L. Caragiale, sub directoratul lui Mișu Fotino. Citește integral în Revista Teatrală Radio. Filmul „Telegrame” și fragmente antologice de teatru radiofonic cu Birlic.

Annie Muscă

„Slugi isteţe şi bufoni”. Cinci personaje în interpretarea actorului Horaţiu Mălăele

horatiu malaele costin tuchila pusa roth cinci roluri dramaturgie universala

sigla cinci personaje in interpretarea unui actorDuminică, 8 decembrie 2013, la ora 14.00, la Radio România Cultural, Teatrul Național Radiofonic vă invită să ascultați spectacolul „Slugi isteţe şi bufoni”. Cinci personaje în interpretarea actorului Horaţiu Mălăele. Regia artistică: Cristian Munteanu. Fragmente din Gărgăriţa de Plaut, Slugă la doi stăpâni de Carlo Goldoni, Vicleniile lui Scapin de Molière, Regele Lear de William Shakespeare, Şcoala bufonilor de Michel de Ghelderode. Horaţiu Mălăele interpretează rolurile: Curculio, Truffaldino, Scapin, Bufonul şi Galgut. În celelalte roluri: Cristian Iacob, Marius Rizea, Petre Lupu, Sorin Gheorghiu, Emilia Popescu, Valentin Teodosiu, Dumitru Chesa, Constantin Dinulescu, Mircea Constantinescu. Muzică originală de George Marcu. Interpretează: Lucian Maxim (percuţie) şi Mihai Bisericanu (voce şi chitară). Regia de montaj: Monica Wilhelm. Regia de studio: Janina Dicu. Regia tehnică: Mihnea Chelaru. Realizatori: Costin Tuchilă şi Puşa Roth. Înregistrare difuzată în premieră în 30 ianuarie 2005.

horatiu malaele in cinci ipostaze slugi istete si bufoni  recital tnr

Horațiu Mălăele

Slugi istețe și bufoni este al doilea spectacol din seria Cinci personaje în interpretarea unui actor, inițiată în toamna anului 2004 la Teatrul Național Radiofonic. Detalii și fragment audio-video în Revista Teatrală Radio.

Actorul Mitică Popescu va primi premiul pentru întreaga carieră

mitica popescu premiu gala gopo

eveniment liber sa spunActorul Mitică Popescu va primi premiul pentru întreaga carieră la ediţia din acest an a Galei Premiilor Gopo, care va avea loc pe 25 martie 2013, ora 19.00, la Opera Naţională Bucureşti, informează organizatorii.

Unul dintre cele mai importante trofee, premiul pentru întreaga carieră, a fost acordat la ediţiile precedente actorilor : Iurie Darie, Ion Besoiu, Draga Olteanu-Matei, Marin Moraru şi Jean Constantin.

Mitica_Popescu

Născut pe 2 decembrie 1936, la Bucureşti, Mitică Popescu este unul dintre cei mai prolifici actori de film, teatru şi televiziune din generaţia sa, cu o carieră ce se întinde pe parcursul a aproape 50 de ani. A jucat în peste 40 de piese de teatru şi peste 50 de producţii cinematografice şi TV. De asemenea, este prezentatorul uneia dintre cele mai longevive producţii TVR, emisiunea D’ale lui Mitică, emisiune care a împlinit 12 ani.

mitica-popescu teatrul mic

Memorabil în cariera sa cinematografică rămâne rolul lui Cocoşilă din filmul Moromeţii, de Stere Gulea, în care joacă alături de Victor Rebengiuc şi Luminiţa Gheorghiu. Un alt rol de referinţă este cel din Vânătoarea de vulpi (regia Mircea Daneliuc, 1980), ecranizare a romanului Nişte ţărani de Dinu Săraru. Filmografia sa mai include roluri în filme precum Glissando (regia Mircea Daneliuc, 1985), Mere roşii (regia Alexandru Tatos, 1976), Secretul armei… secrete (regia Alexandru Tatos, 1988), De ce trag clopotele, Mitică? (regia Lucian Pintilie, 1981), Înghiţitorul de săbii (regia Alexa Visarion, 1981), Cel mai iubit dintre pământeni (regia Şerban Marinescu, 1993), Căsătorie cu repetiţie (regia Virgil Calotescu, 1985), Dulcea saună a morţii (regia Andrei Blaier, 2003).

alex si morris

Ștefan Iordache și Mitică Popescu în Alex și Morris

În teatru, actorul a jucat în spectacole precum Alex şi Morris de Michael Elkin, Matca de Marin Sorescu, Pescăruşul de A. P. Cehov, Monştrii sacri de Jean Cocteau, O femeie drăguţă cu o floare şi ferestre spre nord de Eduard Radzinski, Slugă la doi stăpâni de Carlo Goldoni.

Pentru cariera sa impresionantă, Mitică Popescu a fost recompensat cu premiul pentru întreaga activitate la gala UNITER 2009.

Gala Premiilor Gopo este un eveniment organizat de Asociaţia pentru Promovarea Filmului Românesc (APFR), cu sprijinul Ministerului Culturii, Operei Naţionale Bucureşti şi al Babel Communications.

Când dragostea poartă pâslari

commedia dell arte teatrul masca

„Având în vedere lunga colaborare cu Teatrul Masca și cunoscându-i foarte bine actorii, m-am gândit să lucrez la acest nou spectacol așa cum o făceau poeții companiilor de teatru în 1600 pentru actorii de commedia dell’arte. La fel ca Flaminio Scala din «Trupa Gelosi», m-am gândit la caracteristicile fiecărui actor, am ales canavalele cele mai importante, printre care: «I due vecchi», «Pantalone impazzito», «La pazzia di Isabella» și apoi am scris și compus pentru fiecare dintre ei. Am creat un spectacol palpitant de commedia dell’arte cu glume, certuri, muzică, cântece și, desigur, jocul cu masca.

Dacă sunteți atenți, puteți recunoaște cuvintele celebre ale unora dintre cei mai importanți scriitori, cum ar fi Shakespeare, Molière, Goldoni, dar și mituri din tragedia greacă. Și, dat fiind faptul că nebunia este un element-cheie al commediei dell’arte, m-am gândit să mă joc chiar și cu muzica: melodii pop și rock vor fi transformate în cântece madrigale, spre fericirea publicului tânăr.

Când dragostea poartă pâslari este un spectacol ce conține ingredientele necesare pentru a distra, a captiva și a seduce publicul de toate vârstele.

Așa că, dragi spectatori, veniți și distrați-vă! Spectacolul este pe cale să înceapă …” – Michele Modesto Casarin.

pantalone

Vineri, 1 februarie 2013, ora 19.00, Teatrul Masca din Bucureşti (Bulevardul Uverturii, nr.70-72) vă invită la spectacolul Când dragostea poartă pâslari. În distribuţie: Dora Iftode, Alina Crăiţa, Cristi Neacşu, Ana Sivu Daponte, Răzvan Teodorescu, Cosmin Creţu, Anamaria Pîslaru, Emilia Manea, Eugen Fetescu, Ioana Rufu. Regie şi scenariu: Michele Modesto Casarin. Asistent de regie: Manuela Massimi. Muzica: Gabriel Bassarabescu. Costume: Licia Lucchese. Scenografie şi măşti: Stefano Perocco di Meduna. Lupte scenice: Ioan Albu. Canto: Haricleea Bădescu. Croitorie: Sonia Marianni, Caterina Volpato. Păpuşi: Laura Dumitraşcu-Duică.