Elogiu frumuseții

dedicatie 8 martie

emile vernon portret de femeie

Émile Vernon, Portret de femeie

g boldini Portrait of a Lady with Lilacs, ca 1885

Giovanni Boldini, Portret de doamnă cu liliac

Landon_Charles_Paul-Tete_de_femme_couronnee_de_laurier

Charles Paul Landon, Cap de femeie cu lauri

Simonetta vespucci piero de cosimo

Piero di Cosimo, Portretul Simonettei Vespucci

albert lynch femeie cu turban negru

Albert Lynch, Femeie cu turban negru

Davide_Ghirlandaio_Retrato_de_dama_de_perfil_Gemäldegalerie,_Berlín

Davide Ghirlandaio, Profil de femeie

Portrait_of_a_woman-Palma_Vecchio

Palma Vecchio, Portret de femeie

Marthe_Bibesco_Giovanni Boldini

Giovanni Boldini, Martha Bibescu

jan vermeer

Jan Vermeer, Fata cu cercel de perlă

antoinejeangros_madamepasteur 1795 96

Antoine-Jean Gros, Doamna Pasteur

femme au miroir titian

Tițian, Femeie la oglindă

Ary Scheffer portretul probabil al mariei d orleans 1830

Ary Scheffer, Portretul probabil al Mariei d’Orléans

francesco hayez meditazione 1851

Francesco Hayez, Meditaţie

Frederick_Leighton_A_girl

Frederick Leighton, Portret de fată

Woman in Blue Thomas Gainsborough

Thomas Gainsborough, Doamna în albastru

henri_gervex__portrait_de_femme_au_chapeau-51-1

Henri Gervex, Portret de femeie cu pălărie

theodore chasseriau Aline_Chasseriau_portrait 1835

Théodore Chassériau, Aline Chassériau

sophie Rude_-_Jeune_femme

Sophie Rude, Tânără femeie

boldini mrs hary lehr 1916

Giovanni Boldini, Domnişoara Hary Lehr

Jean Marc Nattier, portrait de jeune femme

Jean-Marc Nattier, Portret de tânără femeie

Grupaj realizat de Costin Tuchilă

MIM – Fictional characters, expoziție de artă plastică

Miercuri, 5 decembrie 2012, la ora 19.30, la Bohemia Tea House din București (str. Poiana Narciselor nr. 1, vizavi de Conservator) va avea loc vernisajul expoziției MIM – Fictional characters, a artistelor Mihaela Buică, Ioana Mândru, Miruna Calciu. Expoziția va fi deschisă până în 15 decembrie 2012.

MIM reunește lucrările a trei artiste ale comunității de artă Vreausapictez. Gândită ca o expoziție triptic, ea se focusează în jurul „personajului” catalizator al compoziției picturale. Fie că e vorba de personajul feminin în ipostază misterioasă, ușor senzuală, de portretul desenat de tip manga al Mirunei Calciu sau personajele adolescente sau bivalente (reprezentate sub forma cuplului) ale Ioanei Mândru, expoziția propune trei paradigme de tratare a subiectului artistic, numite pe scurt MIM.

Mihaela Buică, Emoție, 7

Mihaela Buică abordează un personaj etern feminin. Subiectul se exprimă prin mișcare și este amprentat de o gamă largă de expresii: senzualitate, erotism asumat, vulnerabilitate, ascundere. Personajele prezentate la MIM plutesc într-o stare de grație dansantă și sunt tratate cu acuratete și sensibilitate. Cu o complexă abordare compozițională și coloristică, Mihaela Buică creează atmosferă și mister în jurul lucrărilor sale.

Ioana Mândru, Eclipsă de lună

Pentru Ioana Mândru arta trebuie să șocheze, să creeze reacții, să fie mereu diferită și total imprevizibilă. În această linie, personajele ei sunt ludice și spontane. Colecția expusă are două părți: prima tratează ca într-un puzzle tematica cuplului: dualitatea, etapele apariției unui cuplu, energia masculină versus energia feminină. A doua parte conține 5 lucrări cu pseudoportrete de copii, adolescenți de „cristal”, făcând trimitere subtilă la copiii autiști. Tehnica folosită în ambele minicolecții este tehnica umedă, guașe, tempera pe carton și pastelul de ulei.

Miruna Calciu, Înger

Pentru Miruna Calciu, MIM reprezintă un debut în lumea expozițională. Elevă în prezent la Liceul de Artă „Nicolae Tonitza”, Miruna își exersează talentul și imaginația din fragedă copilărie. Dacă atunci primele încercări se produceau instant pe pânza fețelor de pernă, în prezent evoluția talentului și ideilor ei se datorează voinței de a-și exprima personalitatea într-un mod consistent și autentic.

Miruna Calciu, Lady Gaga, 2

„Where tea is drunk, civilisation begins”. Gazda evenimentului, Bohemia Tea House, este un spațiu dedicat culturii, civilizației și relaxării: „Avem o grijă deosebită pentru clienți și îi tratăm cu tot ce avem mai bun: ceaiuri aromate, produse gătite în casă cu mult suflet, o atmosferă boemă, cărți de citit sau boardgames și încercăm să îi surprindem în mod plăcut cu toate evenimentele frumoase pe care le organizăm aici.”

Calendar: Thomas Lawrence

Tânărul pictor lansat la Londra în 1787 avea 18 ani. Figură de adolescent efeminat, cu mâini mici, grațioase, cu alură romantică, așa cum îl vedem în autoportretul din această perioadă, dacă el nu e o idealizare narcisiacă a trăsăturilor. În scurt timp, Thomas Lawrence, născut în 13 aprilie 1769, la Bristol, devine un portretist redutabil, cu o reputație pe care nimeni nu o poate contesta. În 1789, prezintă la Royal Academy portretul doamnei Cremorne. Succesul acestui tablou îi oferă posibilitatea de a picta portretul reginei Charlotte, expus în anul următor la Royal Academy. E prima comandă regală a pictorului care se va impune ca unul dintre cei mai mari portretiști din istoria artei, cu o influență puternică asupra artei romantice în primele decenii ale secolului al XIX-lea. Miss Farren (1790) stârnește entuziasm, admiratorii tânărului pictor apreciind „execuția nervoasă, vioiciunea atitudinii modelului anunțând orientarea nouă pe care artistul avea să o confere concepției portretistice a lui Reynolds.” În 1791, la 22 de ani – fapt rar – este deja membru asociat al Academiei Regale. După trei ani, la vârsta minimă admisă, are onoarea de a fi primit ca membru cu drepturi depline. La moartea lui Reynolds, în 1792, artistul autodidact fusese acceptat ca pictor al Curții regale. Reputația sa în mediile mondene și în egală măsură în cele artistice atinsese deja apogeul.

Era un excelent desenator, capabil să realizeze  rapid asemănarea cu modelul. Desigur, îndemânarea tehnică nativă avea un cuvânt greu de spus. Dar Thomas Lawrence dovedea, pe lângă facilitate, și studiul atent, minuțios, capacitatea de a fixa un caracter. Dacă nu excelează neapărat în coloristică, păstrând un anumit convenționalism, are însă o elocvență a detaliului în desen și culoare care încântă și ochiul analitic cel mai pretențios. Această expresivitate a chipurilor și mai ales știința de a crea sugestii neașteptate, în care se întrezăresc treptat teme care vor fi dragi pictorilor romantici, îl fac să depășească, inclusiv în prima perioadă de creație (1790–1800), dulcegăria mondenă a rococoului. Portretul începe să „povestească” despre modelul său, aproape că nu mai ai nevoie să consulți o biografic sau alta. Totul pare spus în portretul făcut de Thomas Lawrence.

După 1800, când se dedică aproape în exclusivitate portretului, renunțând la a mai picta și scene istorice, în moda timpului, stilul său devine mai sobru, fără a pierde însă din străluicire și fără a se observa o ruptură. Thomas Lawrence este acum pictorul oficial, cronicarul plastic al Regenței. Expresia din portretul din 1814 al Prințului regent (viitorul George al IV-lea) este întru totul edificatoare pentru influența pe care o va avea Thomas Lawrence în portretistica romantică. În 1815 pictorul este înnobilat, primind titlul de Sir. Este trimis în Franța, la Viena și în Italia, începând din 1818. Figuri politice ilustre ale vremii sunt subiectele portretelor sale, Thomas Lawrence fiind considerat portretistul numărul unu al Europei din primele decenii ale veacului. Când se întoarce în Anglia, la începutul anului 1820, este ales președinte al Academiei Regale. În 1824 este prezent cu succes, alături de alți pictori englezi, la Salonul de la Paris. Este decorat cu Legiunea de Onoare. Impresia făcută de portretele sale pare una ieșită din comun. Entuziasmat de stilul artistului englez, Delacroix va picta în 1826 un portret în stilul lui Lawrence, Baronul Schwite. Dar mai ales va aprecia portretele de femei ale lui Thomas Lawrence: „Nimeni nu a pictat vreodată ochii, ai femeilor îndeosebi, ca Lawrence, și aceste guri întredeschise, de un farmec perfect.” Feminitatea, cu toate secretele ei, „cercul magic” de care vorbea Delacroix, își găsește o expresie cu adevărat singulară în portretele lui Lawrence. Expresia ochilor, a buzelor, chipul în ansamblul său au pe rând grație și inefabil, profunzime dar și aer de nonșalanță fermecătoare, frăgezime vegetală, senzualitate ascunsă și voluptate, surâs enigmatic și melancolie, străfulgerare sentimentală dar și plictis exprimat elegant, constrângeri datorate modei și dorință de libertate, aceasta din urmă, poate – suverană.

Costin Tuchilă

 

Portretul doamnei Cremorne, 1789

Regina Charlotte, 1789

Miss Farren, 1790

Miss Farren, detaliu

Lord Seaforth, 1805

Papa Pius VII, 1819

George IV la încoronare, 1820

Lord Nelson

Sophia, Lady Burdett, după 1793

Sally Siddons

Sally Siddons, detaliu

Lady Maria Conyngham

Lady Maria Conyngham, detaliu

Lady Selina Meade

Lady Elizabeth Conyngham, 1821–1824

Margaret, contesă de Blessington, 1822

Princess Sophia, 1825

Miss Martha Carry

Doamna Seymour Bathurst, 1828