Salonul Literar „Axis Libri”

axis libri

Biblioteca Județeană „V. A. Urechia” din Galați vă invită joi, 12 februarie 2015, ora 17.00, la Salonul Literar „Axis Libri”, în Sala de lectură „Mihai Eminescu”, de la sediul central. Evenimentul va cuprinde lansarea următoarelor volume: Cronica potopului de după Dumnezeu și Foaie de observație – jurnalul unei conștiințe, autor Virgil Andronescu; O samă de scriitori, autor Dumitru Anghel; Alter Ego, autor Dragoș Ionescu; Fiare și oameni și Ordine în gânduri, autor Mihai Vintilă.

În cadrul manifestării va avea loc şi lansarea revistei „Litera 13”. În deschidere un mini-program literar artistic la aniversarea poetului Grigore Vieru, realizat de tinerii din Basarabia care studiază în Galați, sub îndrumarea profesoarelor Adriana Nicoleta Ilie, Carmen Alexandrescu și bibliotecar Ionica Călin de la Liceul Tehnologic de Marină. Moderator: profesorul Theodor Parapiru.

Pelerini în țara nimănui

Pelerini in tara nimanui

Programul turneului național Pelerini în țara nimănui, spectacol susţinut de Tudor Gheorghe, pe versuri de Mircea Micu şi Grigore Vieru. Orchestrator şi dirijor: Marius Hristescu.

9 octombrie 2013, ora 19.00 – Izbiceni, Centrul Cultural „Tudor Gheorghe”

10 octombrie 2013, ora 19.00 – Curtea de Argeș, Casa de Cultură „G.Topârceanu”

11 octombrie 2013, ora 19.00 – Pitești, Casa de Cultură a Sindicatelor

13 octombrie 2013, ora 19.00 – Câmpulung, Casa de Cultură a Sindicatelor

14 octombrie 2013, ora 19.00 – Brașov, Centrul Cultural „Reduta”

16 octombrie 2013, ora 19.00 – Constanța, Casa de Cultură a Sindicatelor

17 octombrie 2013, ora 19.00 – București, Sala Palatului

20 octombrie 2013, ora 19.00 – Piatra Neamț, Casa de Cultură a Sindicatelor

21 octombrie 2013, ora 19.00 – Iași, Teatrul Național „Vasile Alecsandri”

23 octombrie 2013, ora 19.00 – Suceava, Casa de Cultură a Sindicatelor

24 octombrie 2013, ora 19.00 – Bacău, Casa de Cultură a Sindicatelor

25 octombrie 2013, ora 19.00 – Tulcea, Teatrul „Jean Bart”

27 octombrie 2013, ora 19.00 – Galați, Casa de Cultură a Sindicatelor

28 octombrie 2013, ora 19.00 – Ploiești, Casa de Cultură a Sindicatelor

29 octombrie 2013, ora 19.00 – Râmnicu Vâlcea, Casa de Cultură a Sindicatelor

04 noiembrie 2013, ora 19.00 – Timișoara, Opera Națională Română

05 noiembrie 2013, ora 19.00 – Arad, Filarmonica de Stat

06 noiembrie 2013, ora 19.00 – Oradea, Teatrul „Regina Maria”

08 noiembrie 2013, ora 19.00 – Satu Mare, Filarmonica de Stat „Dinu Lipatti”

10 noiembrie 2013, ora 19.00 – Baia Mare, Teatrul Municipal

11 noiembrie 2013, ora 19.00 – Cluj-Napoca, Opera Națională Română

13 noiembrie 2013, ora 19.00 – Sibiu, Casa de Cultură a Sindicatelor

14 noiembrie 2013, ora 19.00 – Mioveni, Casa de Cultură a Sindicatelor

16 noiembrie 2013, ora 19.00 – Râmnicu Sărat, Casa de Cultură a Sindicatelor

17 noiembrie 2013, ora 19.00 – Câmpina, Casa de Cultură a Sindicatelor

19 noiembrie 2013, ora 19.00 – Alba Iulia, Casa de Cultură a Sindicatelor

20 noiembrie 2013, ora 19.00 – Deva, Teatrul de Artă

29 noiembrie 2013, ora 19.00 – Petroșani, Casa de Cultură a Sindicatelor

1 decembrie 2013, ora 19.00 – Slatina, Casa de Cultură a Sindicatelor

2 decembrie 2013, ora 19.00 – Craiova, Teatrul Național „Marin Sorescu”

 

Doina Aldea Teodorovici – zbor pe-o aripă de eternitate…

„În Basarabia, Eminescu era în exil, era interzis, dar Vieru nu; prin Vieru, l-am cunoscut pe Eminescu.”

Ion Aldea Teodorovici

Trecem în viaţă unii pe lângă alţii, fiecare pe culoarul destinului său, intrând în timp şi ieşind din el cu aceeaşi chinuitoare dorinţă de tălmăcire profundă a verbului „a fi”. Pentru unii, tălmăcirea aceasta are o importanţă minoră. Alţii, în schimb, o transformă în crezul fundamental al propriei lor fiinţări terestre. Este şi cazul Doinei Aldea Teodorovici, un destin extrem de scurt, aproape egal ca întindere temporală cu cel al Mântuitorului christic, care a strâns însă înlăuntrul său o bogăţie covârşitoare de semnificaţii majore ale neamului său. Chip delicat, de un magnetism misterios, slobozind prin cântec şi o forţă interioară aparte, din pagina albă a cărţii, versul poeţilor români în sufletul văzutului şi nevăzutului ei auditoriu de oriunde, Doina Aldea Teodorovici a reprezentat cea mai bună definiţie a tipului de artist liric sortit de divinitate să imprime, prin alcătuirea complexă a discursului muzical propriu, o dâră extrem de puternică în conştiinţa cultural-istorică a poporului din care a făcut, cu tristeţe şi bucurie, parte. Până la ea, Basarabia nu avusese niciodată o voce cu adevărat distinctă pe tărâm interpretativ, în stare să susţină cu o tenacitate ieşită din comun idealurile naţionale continuu maltratate de-a lungul vremii de acele raţiuni dictatoriale meschine, care, printr-o semnătură adânc înfiptă în fibra unui tratat politic mârşav, au retrasat graniţe statale diverse şi au cârmit către Siberii îngheţate mase întregi de destine umane încolonate la tragedia propriei lor vieţi. Alături de Grigore Vieru, Dumitru Matcovski, Leonida Lari, Ion Hadârcă şi atâţia alţii, Doina Aldea Teodorovici împreună cu compozitorul Ion Aldea Teodorovici au devenit cu repeziciune reperele funciare ale luptei românilor de pe partea stângă a apei Prutului împotriva stingerii filonului curat al Limbii Române şi al anulării forţate a întregii simbolistici identitare aparţinătoare neamului românesc, pentru că „În Basarabia, Eminescu era în exil, era interzis, dar Vieru nu; prin Vieru, l-am cunoscut pe Eminescu”, glăsuia la început de an 1991 Ion Aldea Teodorovici, poetul Grigore Vieru fiind pentru poporul Basarabiei „[…] ceva mult mai mare decât un poet care scrie.” (Doina Aldea Teodorovici).

Doina Aldea Teodorovici (15 noiembrie 1958, Chișinău–30 octombrie 1992, București)

Denigratorii au considerat lupta şi creaţia Doinei şi a lui Ion Aldea Teodorovici o propagandă lăutărească ieftină cu iz naţionalist desuet. Alţii, dimpotrivă, au văzut în ele acea strălucire a vibraţiei singulare, ce ţine de fibra unei arte interpretativ-componistice novatoare în creaţia muzicală de gen. Poporul, în schimb, şi-a regăsit toate dorinţele ascunse cu multă grijă în spatele inimii sale umilite de ameninţarea continuă a unei istorii brutale, neapuse definitiv nici până azi, ca o descătuşare a unui suflet încarcerat pe viaţă în penitenciarul sordid al întunericului spiritual cu grijă întreţinut de forţe oculte perverse. Ceea ce nu au suportat să audă însă oponenţii declaraţi şi cei din umbră ai cântecului acestor doi mari creatori români de cultură autentică – uniți în dragoste la fel de profund ca şi în artă – a fost rostirea cu demnitate a celui mai curat şi mai profund grai strămoşesc. „M-au zguduit versurile lui Grigore Vieru atât de mult încât n-am mai putut să le rup din ochi, din respiraţie, din măduva oaselor, dacă vreţi”, mărturisea la 8 ianuarie 1991 compozitorul Ion Aldea Teodorovici. Cu o chitară în mână şi trupurile îngemănate prin cântec, şuvoiul de cântece sacre ale soţilor Teodorovici, cântece rupte din la fel de sfânta fiinţă a Limbii Româneşti, a făcut să tacă pentru puţină vreme focul nedrept al armelor cu foc continuu din tranşeele pretinsului de autorităţi front transnistrean, unind pentru câteva clipe destine care nu aveau, de altfel, nimic de împărţit…

Mihai Olteanu, Margine

Despre Doina Aldea Teodorovici am avut întotdeauna presentimentul sumbru că nu voi putea vorbi prea mult la timpul prezent al existenţei sale telurice. Cu o grabă uluitoare, acest timp inexact ca definiţie şi alcătuire asimetrică avea să facă loc cu o bruscheţe covârşitoare morţii. Refrenul ucigaş controlat nu mai permitea artei militante înecate în suferinţă şi dispreţ să îşi expună public mesajul şi nici creatorilor lui să ardă pe rugul istoriei contemporane a ţării basarabe. După valuri de ameninţări repetate asupra celor doi artişti, monologul destinului avea să sune nepermis de dur pentru Doina şi Ion Aldea Teodorovici într-o malefică noapte cu chip de demon întunecat din finalul lui octombrie 1992, ca un plesnet profund dizarmonic de palmă dată de prigonitor peste obrazul unor martiri creştini ai altui veac. Din păcate însă, veacul cu pricina nu aparţinea unui timp de mult amurgit şi cu ideile arse cu toptanul pe „altarele” de lemn ale Inchiziţiei decadente, dimpotrivă. Era un secol cu aere de modernitate şi zgomot de arme de tot soiul, ce se îndrepta cu paşi repezi către ultima suflare a sorocului său calendaristic, un secol unde progresele felurite se înghesuiau unele după altele în circul concurenţial al ordinii planetare de moment, dar care nu a exclus nicio clipă din fibra lui rece şi aprigă moartea… O moarte cu faţa vânătă şi gust de sânge închegat, căreia Doina şi Ion Aldea Teodorovici i-au simţit dimpreună râsul sarcastic şi colţii nefiinţei…

Magdalena Albu

15 noiembrie 2012

Doina și Ion Aldea Teodorovici

 Ascultă

„Răsai”, muzica: Ion Aldea Teodorovici, versuri: Grigore Vieru. Interpretează: Doina Aldea Teodorovici

 „Eminescu”, muzica: Ion Aldea Teodorovici, versuri: Grigore Vieru. Interpetează: Doina și Ion Aldea Teodorovici

 „Floare dulce de tei” – Doina și Ion Aldea Teodorovici

 „O serenadă” – Doina și Ion Aldea Teodorovici

„Bucurați-vă” – Doina și Ion Aldea Teodorovici

Sărbătoarea Românilor la Praga

Duminică, 9 septembrie 2012, la Praga a avut loc Sărbătoarea Românilor din Republica Cehă, care s-a bucurat de o participare numeroasă.

Deschiderea s-a facut în acordul imnurilor naționale ale României și Republicii Moldova și în prezența gazdelor: Nicolae Dedulea, președintele ARRC, Iurie Postolachi, președintele Euromoldova, E.S. Daniela Gîtman, Ambasadorul României și E. S. Ștefan Gorda, Ambasadorul Republicii Moldova.

Programul artistic a fost la mare înălțime, constând în șase ore de spectacol de muzică și dans, exclusiv în limba română. Membrii Ansamblului folcloric „Țara Vrancei”, în frunte cu Maria Murgoci și cu Floarea Calotă, oaspeți de seamă, au încantat publicul din Praga și aureprezentat cu cinste nu doar zona folclorică a Moldovei, ci și Teleormanul și Maramureșul. Artiștii invitați din Republica Moldova, prin cântecele interpretate, au adus un binemeritat omagiu marilor patrioți români trecuți în neființă, Doina și Ion Aldea Teodorovici si poetului Grigore Vieru. Tinerele cântărețe Inesa Popa, Liuba Doga, Karizma, Gabriela Rusu au interpretat melodii din repertoriul unor artiști de mare valoare, cum ar fi Mihaela Runceanu, Angela Similea, Laura Stoica, Anastasia Lazariuc, iar fetele de la Studioul de dans „Floarea Soarelui” din Chișinău au prezentat dansuri etno-românești. De asemenea, au evoluat și reprezentantele comunității moldovenesti din Cehia, ansamblul Kodrjanka și Rodica Stegărescu.

„Sperăm că această ediție, prin numărul de participanți de peste 600 de persoane, prin calitatea ansamblurilor artistice și a interpreților care au evoluat pe scenă, prin calitatea mâncărurilor și băuturilor românești servite și ca urmare și a celorlalte activități desfășurate (vânzare de cărți românești, vânzare de obiecte de artizanat și costume populare) să fie consemnată în memoria noastră ca o manifestare de succes care a declanșat o adevarată emoție și un sentiment de patriotism adevărat în inima tutoror românilor prezenți”, a declarat Nicolae Dedulea, președintele Asociației Românilor din Republica Cehă.

Ca oaspeți de seamă au participat la această sărbătoare Decebal Bacinschi, primarul municipiului Focșani, Petr Lachnit, primarul adjunct al primăriei Praga 5, Jaroslav Mikunda din partea Asociației Organizațiilor folclorice din Cehia – FOS ČR, Veronica Miclea, director adjunct la ICR Praga, Libuše Valentova – președinta Asociației Cehia – România. Din Republica Moldova au participat Eugenia Ursu, reprezentant UNESCO în Moldova și Gutiera Prodan, reprezentant al postului național de televiziune Moldova 1.

Această manifestare culturală, care a devenit deja tradiție, a fost organizată de către Asociația Românilor din Republica Cehă și Asociația Euromoldova, cu sprijinul financiar al Guvernului României, prin Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, al Excelenței Sale Daniela Gîtman, Ambasadorul României în Republica Cehă, al Excelenței Sale Ștefan Gorda, Ambasadorul Republicii Moldova în Republica Cehă, cu sprijinul Primăriei Praga 5 și cu colaborarea ICR Praga.

Partenerii Sărbătorii Românilor (2012) au fost: firma Avon Cosmetics, Muzeul Național al Republicii Cehe (secția etnografică) și Parohia ortodoxă Praga 5 (de limba română).

Asociația Românilor din Republica Cehă – Sdružení Rumunů v České Republice a fost înființată în primăvara anului 2009 ca organizație non-profit și urmăreste să servească și să reprezinte interesele comunității românesti din aceasta țară.

De la înființarea sa, Asociația a realizat numeroase proiecte, printre care facilitarea participării a zeci de ansambluri folclorice românești la diverse festivaluri de folclor din Republica Cehă, excursii și drumeții, sprijinirea proiectului de construire a bisericii ortodoxe din orașul Most închinată pomenirii militarilor români morți în al doilea război mondial în luptele din Cehoslovacia precum și organizarea primelor două ediții ale Sărbătorii Românilor din Republica Cehă.

Pentrul mai multe detalii despre Asociația Românilor din Republica Cehă vă rugăm să consultați pagina de internet: www.romaniincehia.com.

Asociația Euromoldova, înființată în 2009 ca organizație non-profit, reunește membrii comunității moldovenești din Republica Cehă. Printre proiectele realizate cu succes de către Euromoldova se numără serate de Crăciun, serbări de mărțișor, echipa de fotbal reprezentând Republica Moldova în campionatul comunităților străine din Republica Cehă.