ARCUB a câștigat Premiul de Excelență acordat de Institutul European din România

Hanul Gabroveni

ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București a câștigat Premiul de Excelență acordat de Institutul European din România pentru promovarea și susținerea Industriilor Culturale și Creative în spiritul valorilor europene prin proiectele găzduite în Hanul Gabroveni. Premiul a fost acordat în cadrul celei de-a VI-a ediții a Premiilor de Excelență IER care a avut loc miercuri, 9 decembrie 2015, cu ocazia conferinței anuale a IER. Continuă lectura „ARCUB a câștigat Premiul de Excelență acordat de Institutul European din România”

Dincolo de obiectivul foto

dincolo de obiectivul foto afis

eveniment liber sa spunMarți, 8 decembrie 2015, ora 18.00, la Hanul Gabroveni, strada Lipscani, nr. 86-88, București, se va deschide expoziția foto #find_us, dedicată fotografilor afectați de tragedia din clubul Colectiv. Fotografii din Colectiv erau parte a unui grup unit, aceștia participând împreună atât la majoritatea concertelor din București, cât și la concertele de anvergură din țară și nu numai (Roger Waters, Robbie Williams, André Rieu, AC DC, Bon Jovi, Rockstadt Extreme Fest, ArtMania, Electric Castle, Hellfest – Franța sunt doar câteva exemple). Erau legați atât de afinițăți profesionale, cât și de prietenie, ei fiind cei care de fiecare dată erau prezenți în fața scenei spre a surprinde cele mai bune cadre cu artiștii și cu publicul.

Continuă lectura „Dincolo de obiectivul foto”

Un oraş pe drumuri. Scrierea şi citirea oraşului: pentru o ritmanaliză a oraşului Bucureşti

un oras pe drumuri bogdan ghiu

Ne întâlnim pentru a doua oară cu scriitorul Bogdan Ghiu, însă nu doar ca să-l ascultăm, ci să ne implicăm practic şi interactiv, într-o conferință a cărei structură va fi, mai degrabă, de atelier. Conferinţa care va avea loc miercuri, 15 iulie 2015, ora 19.00, la Hanul Gabroveni (Strada Lipscani, nr. 86-88, Bucureşti),  îşi propune o prezentare şi posibile aplicări şi dezvoltări bucureştene ale unei „metode ritmanalitice”, înţelese ca analiză participativă şi performativă a oraşului, pornind de la un set de idei lăsate moştenire de filosoful francez Henri Lefebvre.

Continuă lectura „Un oraş pe drumuri. Scrierea şi citirea oraşului: pentru o ritmanaliză a oraşului Bucureşti”

București – explorarea orașului

Un proiect participativ ce surprinde aspecte de zi cu zi ale orașului București

15 mai – 15 iulie | 10.00 – 22.00 | Hanul Gabroveni & spații partenere | intrarea liberă

Între 15 mai–15 iulie, ARCUB vă invită la Explorarea orașului, a doua parte a trilogiei București MEMORIA | EXPLORAREA | IMAGINAREA Orașului, programul platformă ce lansează candidatura orașului București la titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021. Continuă lectura „București – explorarea orașului”

Bucharest Jazz Festival

bucharest jazz festival

Astăzi, marți, 1 iulie, de la ora 18.00, va avea loc, la Hanul Gabroveni din București (Strada Lipscani 84-90), deschiderea oficială a unuia dintre cele mai așteptate evenimente de jazz ale anului, Bucharest Jazz Festival.

Festivalul se deschide cu vernisajul expoziției de afișe poloneze, dedicate uneia dintre cele mai mari colecții private din lume, având ca temă afișul polonez de jazz. Aceasta conţine 72 de postere din perioada 1956–2013, care vor fi prezentate de însuși colecționarul lor, domnul Krzysztof Dydo, un excelent cunoscător al afişului polonez.

jazz polonez

În spațiul expozițional al Hanului Gabroveni, va avea loc de asemenea seria de evenimente conexe, menită să creeze o comunitate și să dezvolte arta dialogului dintre artiști și public. Astfel, în perioada 2–6 iulie, vor avea loc lansări de carte și disc de jazz, proiecții de filme, dezbateri și colocvii pe teme de interes pentru lumea muzicii de jazz.

Jazz on Film este numele sub care se va proiecta o serie de producții ce înfățișează viața și evoluția artistică a unora dintre cele mai marcante personalități ale jazzului: Cecil Taylor, Paul Bley sau Richard Oschanitzky.

În cadrul lansărilor de carte, de la Hanul Gabroveni, vor fi prezente personalități precum Mircea Tiberian, Horia Nicolaescu, Marius Popp, Doru Ionescu sau Alex Vasiliu, care vor aduce în prim plan cele mai noi titluri din literatura de specialitate.

Concertele live ale artiștilor invitați pe scena din Piața George Enescu în perioada 2-6 iulie, promit să îi ofere publicului spectacole totale, în care arta improvizației se îmbină armonios cu sunetele atât de expresive ale muzicii jazz.

Pentru mai multe informații, accesați:

Pagina oficială a festivalului: http://www.bucharestjazzfestival.ro/

Pagina de Facebook a festivalului: http://www.facebook.com/bucharestjazzfestival/

Pagina evenimentului: http://www.facebook.com/events/1443901979191664/

Accesul la toate evenimentele este gratuit.

Din Bucureştiul de altădată: Hanuri din secolul al XIX-lea

O parte din fostul teren al Curţii Vechi era ocupat la începutul veacului al XIX-lea de Hanul Gabroveni, de pe pe strada cu acelaşi nume, aflat astăzi în renovare.

Uliţa fusese numită astfel pentru că acolo obişnuiau să tragă, în secolul al XVIII-lea, negustorii bulgari din Gabrovo. Era un han de popas, nu prea mare, numit şi „bezesten”, după cum i-au spus turcii găzduiţi aici. Prin 1824 a început pavarea cu piatră a uliţelor bucureştene şi între 1830 şi 1832 veni rândul şi străzii din dosul Şelarilor, până în faţa Hanului Gabroveni, citim în „Analele parlamentare”, tomul III, partea I, din 1892.

Epoca de glorie negustorească a acestui han, despre care din păcate nu se cunosc prea multe amănunte, se întinde pe durata unui sfert de veac, între 1825 şi 1850. Pentru a vă face o idee despre călătorii care înnoptau în falnicul han din inima comercială a oraşului, iată câteva nume inventariate de Zaharia Carcalechi în ziarul „Cantor de Avis şi Comers” din 27 aprilie 1838: Ahmed Suliman şi Abdulah Fetah aga din Rusciuc, Spiru Nicopol şi Nicolae Sakelopol din Elada, Gheorghe Carapan de la Brăila. Hanul Gabroveni a ars de mai multe ori dar s-a refăcut repede, căci afacerile nu puteau aştepta… Refăcut în câteva rânduri, în 1900 el se transforma în Hotel Gabroveni-Universal.

Pe Uliţa Germană, actuala stradă Smârdan din Lipscănie, se afla la începutul secolului al XIX-lea, Hanul Ghermani. Deşi pare onomastic, numele lui derivă din adjectivul ghermanosgerman. Hanul nemţesc era instalat într-o construcţie solidă, cu curte pătrată la mijloc şi cu poartă solidă la intrare. Pe o placă de marmură îi era scris numele.

Demn de menţionat este faptul ca prin 1863 prăvăliile din curte ajunseseră să adăpostească Tipografia Naţională a lui Ştefan Rasidescu, care a tipărit printre primele cărţi de literatură română poeziile lui Grigore Alexandrescu. Pentru că denumirea vechiului han începuse deja să fie anacronică în plină epocă a bonjurismului, proprietarii i-au zis de îndată Hotel.

Pe la începutul anilor 1800, în spatele Spitalului Colţea începuse construirea hanului lui Dimitrie Sărăţeanu, pe care fiul său Constantin îl moştenise nu fără peripeţii în 1867. Nimeni însă nu-i spunea altfel decât Hanul lui Înjugă-Urs, poreclă pe care se pare că ar fi avut-o tatăl lui Dimitrie Sărăţeanu, un om înalt şi voinic, de o forţă extraordinară. Mica şi „nevinovata” legendă spune că acest ţăran vânjos ar fi trimis într-o zi un car în pădure să aducă lemne. Aflând că un bou i-a fost sfâşiat de un urs, acest Hercule balcan s-a dus de grabă la locul faptei. După puţină vreme satul întreg l-a văzut întorcându-se cu carul plin de lemne şi cu ursul înjugat alături de boul rămas, citim în „Alaiul înmormântării lui Alexandru Nicolae Şuţu Voevod” de George D. Florescu. Porecla de Înjugă-Urs s-a răspândit cu iuţeala fulgerului.

Hanul din spatele Spitalului Colţea făcea parte din categoria hanurilor mijlocii din Bucureşti, ale cărui venituri proveneau nu din comerţ sau din închirierea odăilor pentru locuinţe, ci din camerele închiriate cu noaptea sau pentru câteva zile. Fiind aşezat aproape de Târgul Cucului, îşi avea printre clienţi pe negustorii străini. Avea 19 odăi şi impozitul plătit pentru el pe an era între 71 şi 162 de lei.

Puşa Roth