Vladimir Jurowski, noul director artistic al Festivalului „Enescu”: „Sunt încântat că o asemenea încredere a fost învestită în mine”

dirijorul vladimir jurowski

Festivalul Internațional „George Enescu” a marcat luni, 30 noiembrie 2015, intrarea într-o nouă etapă de dezvoltare internațională, odată cu participarea, la București, a noului director artistic, dirijorul Vladimir Jurowski și a Ministrului Culturii, Vlad Alexandrescu la o conferință extraordinară de presă pentru prezentarea programului Concursului „Enescu” din 2016 și a ediției din 2017 a Festivalului. Conferința de presă a avut loc la Ateneul Român.

Începând cu ediția 2017, Festivalul Internațional „George Enescu” (2–24 septembrie) la conducerea Festivalului Enescu de va afla a tandemul Zubin Mehta – Președintele de Onoare și Vladimir Jurowski – director artistic. Continuă lectura „Vladimir Jurowski, noul director artistic al Festivalului „Enescu”: „Sunt încântat că o asemenea încredere a fost învestită în mine””

Perpetuum-solo Aurelian Octav Popa

De la Bach la Messiaen, recital de clarinet

Luni, 26 noiembrie 2012, la ora 17.00, în Sala „Mircea Eliade” a Bibliotecii Metropolitane București (sediul central, str. Tache Ionescu nr. 4, lângă Piața Amzei) va avea loc recitalul Perpetuum-solo Aurelian Octav Popa, De la Bach la Messiaen. Prezintă: Costin Tuchilă. Recitalul este programat în cadrul Stagiunii Camerale „Luni la ora 5 – După-amiaza unui interpret”, organizată de Biblioteca Metropolitană București. Această stagiune, care se desfășoară din octombrie până în iunie, cuprinzând concerte și recitaluri camerale, dar și medalioane dedicate unor mari interpreți și compozitori români, a fost inițiată și organizată, începând din 2009, de soprana Mirela Zafiri (26 noiembrie 1969–27 august 2012). Stagiunea continuă în aceeași formulă, cu evenimente programate (cu unele excepții) în ultima zi de luni a fiecărei luni. Intrarea este liberă.

Aurelian Octav Popa

Clarinetist, dirijor, compozitor, Aurelian Octav Popa este unul dintre cei mai apreciați muzicieni români de astăzi. Personalitatea sa complexă are darul de a fascina: interpretul, unul dintre marii clarinetiști ai lumii, considerat astfel încă de la începutul carierei, este dotat cu acele calități artistice rare, care se rezumă – atât cât se poate traduce în cuvinte – prin expresie și har. Repertoriul său cuprinde practic întreaga literatură muzicală dedicată instrumentului, concertele pentru clarinet și orchestră, lucrările camerale cu clarinet și creații din perioada contemporană, multe dintre ele fiind scrise special pentru Aurelian Octav Popa. La acestea se adaugă numeroase transcripții, aranjamente pentru clarinet sau pentru diverse formații instrumentale, dar și compoziții proprii. Având o cultură stilistică deosebită și remarcabilă fantezie artistică, Aurelian Octav Popa a abordat forme de exprimare care depășesc actul interpretativ obișnuit, inovând și găsind mereu modalități de a surprinde, de a crea o atmosferă particulară, specifică, inconfundabilă. Recitalurile sale sunt de fapt o amplă incursiune în istoria sonoră, cu idei și conexiuni de multe ori neașteptate. Îndrăgostiţi de „sunetul de aur” al clarinetului său, francezii i-au editat la Paris două CD-uri, unul imediat după 1989 şi încă unul în anul 2006, cotate cu nota maximă de cele mai prestigioase publicaţii muzicale din Franţa.

Ziarul german „Berliner Morgenpost” scria că „star-clarinetistul român face păsările să cânte.” Și nu e doar o metaforă. La un moment dat, în timp ce cânta în casa Brahms din Baden-Baden, pregătindu-se pentru un concert, mierlele din grădină începeau să cânte și ele şi se opreau odată cu clarinetul.

Cu un umor cuceritor și întotdeauna reticent în fața laudelor care i se aduc, muzicianul obișnuiește să spună: „Vă rog să nu scrieţi că sunt îndrăgostit de Euterpe. Cum aş putea să fiu îndrăgostit de o muză?”

Aurelian Octav Popa s-a născut la 10 octombrie 1937, la Amara, județul Cetatea Albă (azi în Ucraina). A urmat Liceul „Matei Basarab”, Liceul de Muzică și Conservatorul din București, după care a urmat stagii de perfecționare la Paris și în SUA, apoi cursurile de dirijat susținute de Sergiu Celibidache la Trier. A obținut premii la concursuri internaționale, mai întâi la Concursul Internațional „Primăvara la Praga” (1959), fiind primul instrumentist român care a obținut Premiul I în străinătate. A fost distins apoi cu Premiul special la Budapesta (1965), Premiul I – clarinet și Premiul al II-lea – general – la Birmingham (1966), Premiul al II-lea – Concurs de muzică contemporană – Utrecht (1967), Premiul al II-lea la Geneva (1967).

Din 1962 până în prezent a fost instrumentist, apoi solist instrumentist la Filarmonica „George Enescu” din București. După 1989 a devenit și dirijor al Filarmonicii „Marea Neagră” din Constanța.

A cântat în primă audiție în România piese camerale ale unor compozitori importanți ai secolului al XX-lea: Bartók, Stravinski, Berg, Schönberg, Messiaen, Honegger și concerte cu orchestră: Concertul de Aaron Copland (dirijor compozitorul), Concertul de Hindemith (dirijor: Constantin Bobescu), Preludii de dans de Lutoslawski (dirijor: Serge Baudo), Scaramouche de Darius Milhaud (dirijor: Cristian Mandeal), Concertul de H. U. Lehmann (dirijor: Paul Popescu) ș.a.

Foarte semnificativă este seria de concerte pentru clarinet scrise de compozitori români: Aurel Stroe, Tiberiu Olah, Anatol Vieru, Ștefan Niculescu, Adrian Iorgulescu, Wilhelm Berger, Cornel Țăranu, Tiberiu Fatyol, Alexandru Pașcanu, Mihnea Brumariu etc. Seria de compoziții pentru clarinet solo este extrem de numeroasă, piesa-simbol aparținând lui Tiberiu Olah: Sonata „Pasărea măiastră”. Dintre numeroasele sale discuri se cuvine remarcat cel în compania Filarmonicii „George Enescu”, dirijor: Mircea Cristescu, discul fiind notat cu 10 în revista franceză „Repertoire” din peste 300 de discuri din toate timpurile.

William Michael Harnett, Natură statică cu clarinet, 1883

La Festivalul Internațional „George Enescu”, Aurelian Octav Popa a apărut în toate ipostazele: membru al orchestrei Filarmonicii bucureștene, în concerte și recitaluri camerale, solist, dirijor al Filarmonicii din Constanța și al Ansamblului de suflători al Filarmonicii „George Enescu”. A efectuat turnee ca solist și dirijor cu Filarmonica „George Enescu”, Orchestra Radio, Filarmonica din Constanța, Orchestra din Cannes.

Costin Tuchilă

Bursierii SoNoRo-INTERFERENȚE, în concert la Institutul Cultural Român

Bursierii programului SoNoRo-INTERFERENȚE, alături de interpreții Björg Lewis (violoncel), Diana Ketler (pian), Andrej Bielow (vioară) și Răzvan Popovici (violă), au concertat la Institutul Cultural Român miercuri, 14 noiembrie 2012, de la ora 19.00. Evenimentul a avut loc în cadrul celei de a VII-a ediții a Festivalului Internațional SoNoRo, desfășurată în perioada 9–25 noiembrie 2012 la București, Iași, Timișoara și Cluj-Napoca.

În program: lucrări de Felix Mendelssohn-Bartholdy, Franz Schubert, Aurelian Băcan, Antonin Dvořák și Serghei Prokofiev.

Protagoniștii evenimentului sunt tinerii muzicieni participanți la programul SoNoRo-INTERFERENȚE în anul 2012: Cadmiel Botacu (pian), Alexandra Bobeico (vioară), Luca Pulbere (pian), Iulian Ochescu (pian), Rareș Munthiu (vioară), Remus Gaspar (vioară), Georgeta Ioana Iordache (vioară), Mihai Osvat (violă), Mihai Barbul (violoncel), Trio Axis Mundi, Eva Butean (pian), Rafael Butaru (vioară), Aurelian Bacan (clarinet).

Jacques Muller, Muzicienii, 1967

SoNoRo-INTERFERENŢE, programul educativ din cadrul Festivalului Internaţional de Muzică de Cameră SoNoRo, a inclus în 2012 workshopuri pentru tineri muzicieni în România, la Portul Cultural Cetate și la Păltiniș, în Centrul de pregătire profesională şi activităţi sociale al BNR, în Italia, la Montepulciano (Palazzo Ricci) și în Ucraina, la Kiev (Conservator). Un al cincilea workshop se va desfășura în primăvara lui 2013 în Elveția, la Blonay (Centrul Muzical Paul Hindermith). Partenerul principal al programului SoNoRo Interferențe este Institutul Cultural Român.

Detalii suplimentare: sonoro.ro

Mari orchestre, spectacole de balet, „Muzica lumii”

Ultima săptămână din cele trei și jumătate ale acestui maraton muzical care este Festivalul „George Enescu” începe cu un concert la Ateneul Român (luni 19 septembrie, ora 17.00) al formației de suflători „Romania Brass”, dirijată de Adrian Petrescu, în programul căreia figurează piese de Copland (Fanfare for the Common Man), Stravinski (Concertul pentru pian şi instrumente de suflat, solist: Michael Roll), Adrian Iorgulescu (Rondo-ul de noapte, primă audiție), Hindemith (Konzertmusik für Streicher und Bläser). Își dă concursul Orchestra de Cameră Radio.

Seria „World music” continuă luni la Sala Radio (ora 19.00), unde pianistul libanez Rami Khalife, Francesco Trsitano (pian) și Aymeric Westrich (tobe și sunete electronice) vor susține un recital alcătuit din lucrările: Chaos pentru pian de Rami Khalife și Aufgang de Rami Khalife, Francesco Tristano, Aymeric Westrich.

Luni și marți 20 septembrie (ora 19.30, Sala Palatului), melomanii se pot reîntâlni cu dirijorul Zubin Mehta, care se va afla la pupitrul Orchestrei Filarmonice din Israel. În prima seară – un atrăgător program Ceaikovski: Andante cantabile pentru violoncel și orchestră, op. 11, Concertul în Re major pentru vioară şi orchestră, op. 35 (solist: Vadim Repin), Simfonia nr. 4 în fa minor, op. 36. În concertul de marți sunt programate: Uvertura de concert pe teme în caracter popular românesc, op. 32 de Enescu, Concertul nr. 2 în Si bemol Major pentru pian şi orchestră, op. 83 de Brahms (solist: Yefim Bronfman) și Simfonia nr. 5 în do diez minor de Mahler.

Al doilea concert al orchestrei Academiei St. Martin in The Fileds, din cadrul festivalului, va avea loc marți 20 septembrie, la ora 17.00, la Ateneu, sub bagheta lui Jaime Martin, avîndu-i ca soliști pe pianiștii Luiza Borac și Viniciu Moroianu: Noapte transfigurată, op. 4 de A. Schönberg, Simfonia concertantă pentru două piane şi orchestră de coarde (1938) de Dinu Lipatti, Serenada în Mi major pentru orchestră de coarde, op. 22 de A. Dvořák.

Seria reprezentațiilor de balet continuă la Teatrul Național din București, marți, la ora 19.00, cu Romeo și Julieta pe muzică de Hector Berlioz, versiune coregrafică de Thierry Malandain, coproducție Grand Théâtre de Luxembourg, Festival le Temps d’Aimer de Biarritz, Teatro Victoria Eugenia de San-Sebastian, Grand Théâtre de Reims, Auditorio de Sant Cugat, Centre Chorégraphique National d`Aquitaine en Pyrénées-Atlantiques, Malandain Ballet Biarritz, Festival d’Ekaterinbourg. Decoruri şi costume: Jorge Gallardo, concepţie lumini: Jean-Claude Asquié.

Tot marți 20 septembrie, la ora 19.00 (Sala Radio, „World music”) vom putea asculta concertul pianistei japoneze Missa Johnouchi (Artist UNESCO pentru pace), cu participarea „Traffic Strings” (România), intitulat World Heritage Torch-run. În program: Sakura Kaoru, Nocturne, Twilight, Fluttering, Original Scenery, Le chant de la Terre, Genka, Illuminé, Muguet, Seasons, Snow Bird, Hiten – Tempyo (vol. 1, Song of Silk Road), Marco Polo, Asian Wind, Desert Moon, Shangri-La.

Orchestra Filarmonică din Israel a fost înființată în 1936 de Bronislaw Huberman, primul său concert (26 decembrie 1936) fiind dirijat de Arturo Toscanini. În afara concertelor cu abonament și a celor aflate sub diferite generice, Israel Philharmonic Orchestra (IPO) face anual turnee în centre muzicale de prestigiu ale lumii și participă la festivaluri, cântând în compania unor mari dirijori și soliști. În 1968, Zubin Mehta a fost numit consilier muzical al orchestrei, iar după nouă ani, directorul ei muzical. În 1988, Leonard Bernstein primea titlul de dirijor laureat al Orchestrei Filarmonice din Israel; în 1992, Kurt Masur a devenit dirijor invitat de onoare. Începând din stagiunea 2001–2002, Yoel Levi este dirijor principal invitat al IPO.

Născut la Bombay (India), în 29 aprilie 1936, Zubin Mehta a făcut mai întâi studii de medicină, pentru a se dedica apoi muzicii la Viena, unde a studiat cu Hans Swarowsky. În 1958, își face debutul ca dirijor, în același an câștigând Concursul de dirijat de la Liverpool și fiind numit dirijor secund al Orchestrei Filarmonicii Regale din Liverpool. În 1960 devenea director muzical al Orchestrei Simfonice din Montréal, apoi la Los Angeles și la New York, unde a ocupat acest post timp de 13 ani, fiind  directorul muzical cu cea mai îndelungată activitate la conducerea Orchestrei Filarmonice din New York. În 1968 și-a început colaborarea cu Orchestra Filarmonică din Israel, al cărei director muzical este din 1977. Din 1998 până în 2006 a fost director artistic al Operei de Stat din München. În 1994, Orchestra Simfonică și Corul din Sarajevo au interpretat Recviemul de Mozart, sub conducerea lui Zubin Mehta pe ruinele Bibliotecii Naționale din Sarajevo. În 29 august 1999, Zubin Mehta dirija Simfonia nr. 2, „Învierea” de Mahler în apropierea lagărului de la Buchenwald. La 1 ianuarie 1990, 1995, 1998 și 2007, a dirijat tradiționalul Concert de Anul Nou al Filarmonicii din Viena.

Originar din Siberia, Vadim Repin (n. 1971) a început studiul viorii la vârsta de 5 ani, după câteva luni apărând pe scena de concert. La 11 ani primea Medalia de aur la Concursul „Wieniawski” și susținea primele recitaluri la Moscova și St. Petersburg. În 1985 cânta la Tokio, München, Berlin, Helsinki, un an mai târziu la Carnegie Hall. Vadim Repin a colaborat cu mari dirijori și orchestre simfonice ale lumii: Riccardo Muti (New York și Chicago), Valeri Gergiev (Orchestra Simfonică din Londra), Kurt Masur (Orchestra Filarmonică din israel), Iuri temiraknov (Roma), a apărut în recitaluri de muzică de cameră în compania unor muzicieni renumiți: Martha Argerich, Riccardo Chailly, Mischa Maiski, Lang Lang. Vadim Repin cântă pe o vioară Guarneri del Gesù, „Bonjour” (1743).

Costin Tuchilă

   Programul transmisiilor radio în direct, 19 septembrie:

Radio România Muzical, Radio România Cultural