A treia premieră a stagiunii la Clubul Dramaturgilor: „Most Wanted” de Edith Negulici

clubul dramaturgilor most wanted edith negulici

eveniment liber sa spunUniunea Scriitorilor din România, Filiala București – Dramaturgie și Institutul Cultural Român prezintă la Clubul Dramaturgilor a treia premieră a stagiunii: Most Wanted de Edith Negulici. În distribuție: Meda Victor și Mihai Smarandache. Regia: Adrian Munteanu. Evenimentul va avea loc la Sediul Institutului Cultural Român din București (Aleea Alexandru nr. 38), marți, 25 noiembrie 2014, de la ora 18.00.

O poveste de dragoste cu dileme și incertitudini pusă în replici subtile și pline de sensibilitate de tânăra autoare.

edith negulici

Edith Negulici

Spectacolul-lectură ca fi urmat de dezbateri moderate de Horia Gârbea, președintele Filialei București Dramaturgie. Radio România Cultural, partener al Clubului Dramaturgilor, va prelua desfășurarea spectacolului. Intrarea publicului este liberă.

Clubul Dramaturgilor la a doua ediție a stagiunii

clubul dramaturgilor emil mladin

Filiala București-Dramaturgie a Uniunii Scriitorilor va organiza, în colaborare cu Institutul Cultural Român, care va găzdui evenimentul, a doua lectură în premieră a stagiunii 2014–2015. Luni, 27 octombrie de la ora 18.00, în Sala Mare a ICR, va fi reprezentată în premieră piesa Candelabrul lui Ilici de Emil Mladin. Piesa este o dramă cu accente kafkiene, povestea unui intelectual arestat fără vinăcare se confruntă cu o lume complet străină lui, ostilă și brutală.

Regia spectacolului aparține lui Dan Victor, unul dintre regizorii cei mai apropiați de Club. În distribuție: Radu Zetu, Mircea Drîmbăreanu, Doina Ghițescu, Ileana Riccardi Vanessa, Dan Victor și Horia Gârbea.

Clubul Dramaturgilor este organizat de Filiala București Dramaturgie a Uniunii Scriitorilor în colaborare cu Institutul Cultural Român, partener fiind Radio România Cultural.

Intrarea este liberă și toți iubitorii de teatru sînt invitați călduros. Lectura va fi urmată de dezbateri pe marginea piesei moderate de Horia Gârbea, președintele Filialei București-Dramaturgie a USR.

Clubul Dramaturgilor: A opta premieră a stagiunii la ICR

clubul dramaturgilor familia icr

eveniment liber sa spunFiliala București-Dramaturgie a Uniunii Scriitorilor din România și Institutul Cultural Român prezintă, marţi, 29 aprilie 2014, de la ora 18.00, în Sala Mare a Institutului Cultural Român, la Clubul Dramaturgilor, a opta premieră a stagiunii: spectacolul-lectură cu piesa Familia – această celulă de bază a societăţii cu rate la bancă, serviciu stresant, amor nebun şi proteza bunicii – de Adrian Voicu. În distribuţie: Oana Berbec, Silviana Vişan, Larisa Enache şi Ionel Barac.

clubul-dramaturgilor stagiunePiesa are un act, nouă scene și patru personaje: o familie compusă din El, dentist cu cabinet particular, Ea, prezentatoare TV, mama ei, fostă secretară de partid la IMGB, şi bunica ei, fostă cântăreaţă de romanţe. Acţiunea se derulează într-un dormitor cu mobilă de la IKEA, incluzând şi pat matrimonial. Pe parcursul ei, ies la iveală situaţii pline de umor, dar şi frustrări ori tristeţi ascunse în sufletele personajelor ani de-a rândul. În ciuda greutăților cotidiene, la final dragostea învinge!

Specatacolul va fi urmat de discuții moderate de Horia Gârbea, președintele Filialei București-Dramaturgie a Uniunii Scriitorilor. Partener Radio România Cultural. Intrarea este liberă.

„Lipsesc doi morți VIP!!!”

mircea-m-ionescu-clubul-dramaturgilor-n-aveti-un-mort-de-vanzare

cronica dramatica liber sa spunCam acesta ar fi referenul amar al ironicei piese a lui Mircea M. Ionescu, prezentată în cel de-al şaptelea spectacol-lectură organizat de către Filiala Bucureşti-Dramaturgie a Uniunii Scriitorilor în colaborare cu Institutul Cultural Român. Este, după cum l-am numit autorul, un „vodevil negru de filozofie autohtonă contemporană” şi are acest titlu-şoc: N-aveţi un mort de vânzare?

Şi pentru a întări ideea că ne aflăm în plin Absurdistan, adică într-o lume de unde au plecat spre universalitate Caragiale, Urmuz şi Eugène Ionesco, toată acţiunea piesei se defăşoară în interiorul unei biserici modeste, mobilată sumar. Primele personaje care intră în scenă sunt Femeia de serviciu şi Paznicul. Personaje în carne şi oase, vii şi foarte fremătătoare, cărora trebuie neapărat să le adăugăm cele după sicrie din biserică: unul verde, altul roşu. Nu am făcut întâmplător această adăugare pentru că tocmai aceste două sicrie, mai degrabă cei doi morţi care sunt, de fapt care nu mai sunt, vor juca de-a dreptul rolul unor personaje în toată intriga piesei. Fiindcă, de fapt, cei doi morţi nu sunt doi morţi oarecare, ci ditai „Morţi cu relaţii mari,”, „Mari de tot, cucoană!”, aşa cum îi strigă Paznicul, disperat, Femeii de serviciu, după ce au descoperit că aceşti doi morţi au dispărut: „Miniştri, politicieni, belea mare, pe ochii mei…” După care, urlă, fireşte cu o crescândă disperare: „Doamne, nici nu vreau să mă gândesc!”

mircea m ionescu clubul dramaturgilor premiera

Mircea M. Ionescu

Stăpână pe sine – este doar absolventă, ca şefă de promoţie la Facultatea de psiho-sociologie cu o teză despre Filosofia vieţii la români, nu-i aşa?! –, Femeia de serviciu emite o ipoteză şoc: „Dacă i-o fi furat cineva?!” Şi aduce şi argumentul-forte: „Ce nu se fură în ţara asta?!”

După care, aberaţiile se ţin lanţ. De vreme ce nu e vorba despre nişte inşi oarcare ci despre „doi moţi VIP”, trebuie musai să se găsească o soluţie. Fie cei doi umplu sicriele cu flori, furate fireşte de la morminte mai noi, fie, tot ei, se vâră în sicrie. În hora aberaţilor se prind apoi Popa, Prefecta şi un Ministru, fiecare, desigur, din interese felurite. Ultimii doi din interese, neapărat!, politice şi electorale.

cosmin alexandru purice

Cosmin Alexandru Purice

Şi toate aste pentru că acei morţi, mai ales EL, nu sunt nici ei nişte fitecine. El, Lascarache, este un cunoscut actor, de obârşie din Huşi, iar Ea, Dolores, concubina, o cunoscută interpretă de muzică foarte plăcută mai ales publicului aducător de voturi. Şi, în logica Absurdistanului, înmormâtarea trebuie să aibă, musai!, miză electorală.

Am scris „înmormântarea”? Scuzaţi, trebuia să scriu „înmormântările”, fiindcă vor fi de fapt 3. Trei! – aţi citit bine. La Huşi, la Alexandria şi la Corabia. Pentru asta se bat şi trăgătorii de sfori: Prefecta şi Ministrul. De unde şi vorba înţeleaptă a Paznicului către Femeia de serviciu: „Ce ştii dumneata, femeie necăjită… Când îşi dau mâna forţele politice, apar realităţi SF…”

alexandru georgescu

Alexandru Georgescu

Până la urmă, nu se mai înţelege nimic. Au murit cei doi sau numai e aşa un zvon care să placă amatorilor de senzaţii tari? Cine mai stă să…? Drept pentru care, la final, Femeia de serviciu – care, de fapt, era jurnalist de investigaţii „sub acoperire”, formează un număr la mobil şi dictează: „Puneţi titlu pe prima pagină: Să nu ne vindem până şi morţii! şi subtitlul: Salvaţi dispăruţii patriei!

ion haiduc pavel barsan

Ion Haiduc (stânga), Pavel Bârsan

Iar ca totul să fie exact ca la noi, în Absurdistan, Preotul dă din cădelniţă în jurul sicrielor goale: „Aleluia, Aleluia… Odihneşte-i, Doamne, în pace, pe robii tăi, Lascarache şi Dolores…” Iar, pe final, se aude melodia modernă Hallelujah!

Alexandra Agavriloaie

Alexandra Agavriloaei

Nu ştiu dacă am reuşit să redau, convingător, farmecul aparte, savoarea şi causticitatea replicilor, dar cu siguranţă lectura, într-adevăr de excepţie!, pe care au dat-o textului cei cinci actori, sub inteligenta baghetă regizorală a lui Cosmin Alexandru Purice, a reuşit în chip admirabil să o facă! Astfel, Alexandru Georgescu este un Paznic de zile mari, când cinic, când melanholic sau cu neuitata vorbă a lui Nenea Fănuş Neagu, un „om care a văzut multe-n viaţă şi în Capitală şi pe litoral”, în timp ce Popa, în creaţia lui Ion Haiduc, este un suculent amestec de damf şi tămâie, de blazare, de pioşenie afişată şi de şmecherie sadea. Ministrul lui Pavel Bârsan este un june politicianist, avid de afirmare, pe care îl înfruntă o Prefectă focoasă şi… electoral motivată, pe care Maria Teslaru o întruchipează cu un şarm irezistibil. O supriză, din toate punctele de vedere, este Alexandra Agavriloaei în rolul Femeii de serviciu, această fată pe cât de frumoasă pe atât de inteligentă dând personajului o ţinută austeră, o privire cu subînţeles şi iscoditoare pe sub genele studiat plecate a ruşine feciorelnică, pentru ca, până la urmă, misterul să de demanteleze (sic!). Juna, fostă şefă de promoţie, se va dovedi a fi, cum mai zicem, o iscusită reporteră sub acoperire.

horia garbea

Horia Gârbea. Fotografii de la spectacolul-lectură de Mihail Cratofil

Mai pe scurt, un regal pentru care fiecare în parte dintre cei care l-au iscat şi ne-au stârnit – autor, regizor şi actori, cărora trebuie să îl adaug neapărat pe Horia Gârbea, preşedintele Filialei București-Dramaturgie a Uniunii Scriitorilor din România – şi toţi împreună merită să primească numai felicitări!

Şerban Cionoff

„N-aveți un mort de vânzare?” de Mircea M. Ionescu

mircea m ionescu clubul dramaturgilor n aveti un mort de vanzare

eveniment liber sa spunMarți, 25 martie 2014, la ora 18.00, în Sala Mare de la sediul Institutului Cultural Român din București (Aleea Alexandru nr. 31) va avea loc al șaptelea spectacol-lectură al stagiunii organizate de Filiala București-Dramaturgie a Uniunii Scriitorilor din Româniasigla clubul dramaturgilor la icrsigla clubul dramaturgilor la icr în colaborare cu ICR, sub egida Clubului Dramatugilor: N-aveți un mort de vânzare? de Mircea M. Ionescu.

Piesa este un vodevil negru de filozofie autohtonă contemporană. În goana după capital de imagine și avantaj politic, un ministru și o prefectă se bat pentru a îngropa aceiași doi morți, un cunoscut actor și o cântăreață, în zona lor de interes. De unde, dispariția ciudată a morților! Interpreți: Ion Haiduc (Teatrul „Nottara”), Maria Teslaru și Alexandru Georgescu (Teatrul Național din București), Pavel Bârsan, Alexandra Agavriloaei. Regia: Cosmin Alexandru Purice.

mircea m ionescu

Mircea M. Ionescu

Spectacolul va fi urmat de discuții moderate de Horia Gârbea, președintele filialei București-Dramaturgie. Intrarea este liberă.

Partener: Radio România Cultural.

 

În premieră la Clubul Dramaturgilor: „Heaven From Hell” și „Obsession” de Edith Negulici

clubul dramaturgilor 24 februarie 2014 edith negulici

eveniment liber sa spunLuni, 24 februarie 2014, de la ora 18.00, la sediul Institutului Cultural Român din București (Aleea Alexandru nr. 38), va avea loc un nou spectacol-lectură în premieră la Clubul Dramaturgilor, al șaselea din actuala stagiune: Heaven From Hell și Obsession de Edith Negulici. Regia: Andrei Munteanu. Cu participarea actorilor Meda Victor și Florin Smărăndache.

Autoarea este absolventă de scenografie și teatrologie, laureată, chiar cu piesele propuse, a unor prestigioase concursuri de dramaturgie. Cei doi tineri și promițători actori vor reprezenta două drame pline de lirism într-un act. Spectacolul va fi urmat de comentarii și discuții moderate de Horia Gârbea, președintele Filialei București Dramaturgie a Uniunii Scriitorilor. Intrarea publicului este liberă.

meda-victor

Meda Victor

Clubul Dramaturgilor, fondat de regretatul Mircea Ghițulescu în anul 2005, este organizat în această stagiune de Filiala București Dramaturgie a Uniunii Scriitorilor și Institutul Cultural Român. Partener: Radio România Cultural.

Clubul Dramaturgilor la Institutul Cultural Român: Spectacolul-lectură cu „Blana de păianjen” de Dinu Grigorescu

dinu grigorescu

clubul dramaturgilorInstitutul Cultural Român găzduiește o nouă ediție a Clubului Dramaturgilor, proiect inițiat de Uniunea Scriitorilor din România, filiala București-Dramaturgie, în colaborare cu Institutul Cultural Român. Evenimentul va avea loc luni, 30 septembrie 2013, ora 18.00, la sediul ICR din Aleea Alexandru 38., București.

Va fi prezentată, în spectacol-lectură, comedia inedită Blana de păianjen de Dinu Grigorescu. Vor citi actorii Dan Condurache, Alexandru Bindea, Adriana Trandafir și Julieta Strâmbeanu-Wiegel. Regia: Vasile Manta.

Spectacolul-lectură va fi urmat de discuții critice, moderate de scriitorii Lucia Verona și Horia Gârbea.

Accesul publicului este liber.

Lansare de carte la ICR: volumul al VI-lea din seria „Opere” de W. Shakespeare și volumul I din „Caietele Shakespeare”

william shakespeare

Marți, 23 aprilie 2013, de la ora 13.30, la Institutul Cultural Român din București (Aleea Alexandru nr. 38) vor fi lansate două apariţii editoriale de excepţie: volumul al VI-lea din seria Opere de William Shakespeare – într-o nouă versiune românească – şi, respectiv, volumul întâi din Caietele Shakespeare – o colecție de studii despre opera scriitorului. Volumele au fost realizate de Editura Tracus Arte în parteneriat cu Editura Institutului Cultural Român.

Lansarea va avea loc cu prilejul aniversării a 449 de ani de la nașterea lui William Shakespeare, când este sărbătorită și Ziua Mondială a Cărții.

Prezintă: Horia Gârbea, vicepreşedinte al Institutului Cultural Român.

Evenimentul se desfăşoară în prezenţa traducătorilor Violeta Popa, Lucia Verona, Ioana Diaconescu şi a coordonatorul ediţiei, George Volceanov. Vor fi fi prezentate fragmente din piesele Cum vă place, Doi tineri din Verona și Henric al VI-lea (partea întâi), în lectura unui grup de actori.

Accesul publicului este liber.

Lansare de carte: „Opere” de W. Shakespeare, volumul V

Cel de-al cincilea volum din seria Opere de W. Shakespeare, cuprinzând piesele Negustorul din Veneția, Troilus și Cresida și Timon din Atena, va fi lansat miercuri, 5 decembrie 2012, de la ora 13.30, la Institutul Cultural Român din București (Aleea Alexandru, nr. 38) Traducerea a fost realizată de un colectiv de traducători coordonat de prof. George Volceanov. (Negustorul din Veneţia – traducere și note de Horia Gârbea; Troilus şi Cresida – traducere de Lucia Verona, note de George Volceanov; Timon din Atena – traducere şi note de George Volceanov). Volumul beneficiază de un vast aparat critic cu notele traducătorilor și prefețe de Ilie Sîrbulescu, G. Volceanov, Codrin Liviu Cuțitaru. Ilustrația copertei: Mircia Dumitrescu.

Timon din Atena

Editura Tracus Arte, relatează Agenția de carte, continuă editarea integralei Shakespeare inițiate de George Volceanov în anul 2010. Noua serie de autor include și titluri inedite, atribuite Marelui Will în ultimele decenii și apărute în prestigioasele ediții critice Arden, Oxford, Cambridge și New Penguin. Traducătorii angrenați în acest proiect își propun realizarea unor versiuni necenzurate din punct de vedere politic, social și religios și recuperarea spiritului ludic al unui creator afirmat într-o epocă în care s-au pus bazele industriei divertismentului, al unui autor care a scris în primul rând pentru scenă, pentru lumea teatrului.

Toate artele cuvântului

Miercuri, 28 noiembrie 2012, ora 18.00, la Uniunea Scriitorilor din România, Sala Oglinzilor, Calea Victoriei 115, Bucureşti, în cadrul programului „Scriitorii la ei acasă / Scriitori pe Calea Victoriei”, va avea loc evenimentul intitulat Toate artele cuvântului. Invitaţi: Gabriel Dimisianu (critică, memorialistică), Ioana Nicolaie (poezie), Irina Horea (traduceri), Horia Gârbea (dramaturgie), Marian Drăghici (poezie) şi Radu Aldulescu (proză). Introducere: Mihai Zamfir. Moderator: scriitorul şi jurnalistul Dan Mircea Cipariu, preşedintele Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti, secţia Poezie. Selecţia scriitoriilor invitaţi este asumată de criticul literar Nicolae Manolescu, directorul revistei „România literară” şi preşedintele Uniunii Scriitorilor din România. Evenimentul este realizat de Uniunea Scriitorilor din România, cu sprijinul financiar al Guvernului României. Coproducător: Radio România Cultural. „Este ultima secvenţă a proiectului iniţiat de Uniunea Scriitorilor, în care sunt invitaţi scriitori ce reprezintă genuri literare diferite, din generaţii şi geografii literare diferite, care au dovedit prin operele lor că au şi priză la public, şi la critica literară. Va fi o seară, cum îmi place deseori să o spun, fastuoasă, de care se vor bucura atât cei ce vor veni în Sala Oglinzilor a Casei Monteoru-Catargi, cât şi de Sărbători, ascultătorii Radio România Cultural, care va înregistra evenimentul pentru Fonoteca Societăţii Române de Radiodifuziune”, a declarat Dan Mircea Cipariu.

Radu Aldulescu

Radu Aldulescu (n. 29 iunie 1954, Bucureşti) a debutat în 1993, la Editura Albatros, cu romanul Sonata pentru acordeon, pentru care a primit Premiul Uniunii Scriitorilor din România (ediţia a II-a, Editura Cartea Românească, 2008). A mai publicat romanele: Amantul Colivăresei (ediţia I, Editura Nemira, 1996; ediţia a II-a, Editura Cartea Românească, 2006); Îngerul încălecat (Editura Phoenix, 1997; ediţia a II-a, Editura Cartea Românească, 2011); Istoria eroilor unui ţinut de verdeaţă şi răcoare (ediţia I, Editura Nemira, 1998; ediţia a II-a, Editura Cartea Românească, 2007); Proorocii Ierusalimului (ediţia I, Editura Publicaţiilor pentru Străinatate, 2004; ediţia a II-a, Editura Corint, 2006; ediţia a III-a, Editura Cartea Românească, 2009; e-book, 2011; ediţia a IV-a, Editura Polirom, 2012); Mirii nemuririi (Editura Cartea Românească, 2006, Premiul pentru proză „Ion Creangă” al Academiei Române). În anul 2009 a răspuns unei provocări literare insolite şi a scris, după o atentă documentare, tulburătorul roman-vérité Ana Maria şi îngerii (Editura Cartea Românească, 2010). În 2012 a publicat romanul Cronicile genocidului. A scris scenariul filmului Terminus Paradis (regizat de Lucian Pintilie), care a obţinut Marele Premiu al Juriului la Festivalul de la Veneţia, 1998.

Marian Drăghici

Marian Drăghici s-a născut la 25 februarie 1953 în localitatea Osica de Sus, judeţul Olt. Este un cunoscut poet şi jurnalist român. Membru al Uniunii Scriitorilor din România. Este redactor-şef adjunct la revista „Viaţa Românească” şi publicist la mai multe reviste. În 1988, îi apare la Cartea Românească volumul Despre arta poetică (titlul inițial, Descriere după altă natură, a fost respins de cenzură). Au urmat volumele: Partida de biliard din pădurea rusească, Ed. Eminescu, 1995; Lunetistul, Ed. Pontica, 1996; Lunetistul & cocoșul de tablă, Ed. Cartea Românească, 1996; HARRUM cartea ratării, cu postfață (Romanticul în postmodernism de Al. Cistelecan), Ed. Vinea, 2001; Licht, langsam…/ Lumină, încet… – Aus dem Rumänischen von Florica Madritsch Marin. Gedichte. Edition Zwei, Klagenfurt: Wieser Verlag, 2004; Negresa, Ed. Vinea, 2005. A fost distins cu premiile: Premiul revistei „Steaua” la Festivalul „Lucian Blaga” (1980); Premiul „Ramuri” (1985, 2004); Premiul revistei „Tomis” și al Filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor din România. (1989, 1996); Premiul Frontiera Poesis (1997); Premiul revistei „Convorbiri literare” (2004); Premiul Național pentru Poezie Serile la Brădiceni (2006), Premiul Virgil Mazilescu (2009); Premiul revistei „Argeș” (2010).

Gabriel Dimisianu

Gabriel Dimisianu s-a născut la Brăila, la 25 ianuarie 1936. A urmat Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti, secţia limba şi literatura română (licenţă în 1958). A lucrat în redacţiile revistelor „Gazeta literară”, „Amfiteatru”, „România literară”. A debutat în publicistica literară în 1958 şi editorial în 1966 cu volumul Schiţe de critică. Au urmat volumele: Prozatori de azi (1970), Valori actuale (1974), Nouă prozatori (1977), Opinii literare (1978), Lecturi libere (1983), Introducere în opera lui Constantin Negruzzi (1984, ediţia a II-a, 2007), Subiecte (1987), Repere (1990), Clasici români din secolele XIX si XX (1996), Lumea criticului (2000), Amintiri şi portrete literare (2003, ediţia a II-a în 2004), Fragmente contemporane (2004). A obţinut premiul pentru critică şi istorie literară al Uniunii Scriitorilor (de trei ori), Premiul „Titu Maiorescu” al Academiei Române, Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti. Este laureat al Premiului Naţional de Literatură (2011), oferit de USR.

Horia Gârbea

Horia Gârbea s-a născut la 10 august 1962 în Bucureşti. Este doctor în inginerie civilă, cadru didactic universitar. În prezent, vicepreşedintele Institutului Cultural Român. În domeniul literar, a debutat în 1982 cu poezie. După 1989 a avut o activitate intensă de publicist si autor de literatură. A publicat poezie, proză, teatru, critică literară si teatrală, eseuri. În total 12 piese reprezentate în România ca şi în Anglia, Franţa și Serbia. Este membru al Uniunii Scriitorilor și al UNITER, al PEN Club România. A tradus în română şi a adaptat pentru scenă numeroase piese din literatura universală de W. Shakespeare, Pierre Corneille, S. I. Witkiewicz, Fernando Arrabal, A. P. Cehov, Dario Fo, Marivaux etc. A publicat peste 25 de volume de literatură originală și de traduceri. A fost prezent în numeroase antologii de poezie și proză atît în România cît și în alte țări. Textele sale au fost traduse în mai multe limbi europene și asiatice. A obținut numeroase premii literare. Romanul Căderea Bastiliei a fost distins cu trei premii nationale în 1998. A primit Premiul Uniunii Scriitorilor pentru dramaturgie pe anul 1999 şi Premiul Academiei Române pentru dramaturgie – 2001, Premiul „Andrei Bantaș”, acordat de juriul Uniunii Scriitorilor – 2012, pentru volumul Shakespeare – Opere, vol. IV, ca traducător, împreună cu George Volceanov și Violeta Popa. Din 2003 este Președintele Asociației Scriitorilor București, filială a Uniunii Scriitorilor din România. Din 2005 este membru al Comitetului Director al Uniunii Scriitorilor. A reprezentat România la festivaluri internaţionale de literatură. Distins cu Ordinul Meritul Cultural în grad de cavaler (2004), înălțat la grad de ofițer în 2010.

Irina Horea

Irina Horea (n. 1956) a absolvit Facultatea de Limbi Străine a Universităţii Bucureşti (secţia Engleză-Germană). Din 1992, este redactor la revista „Lettre Internationale“, ediţia în limba română. În 2005 a fost aleasă Secretar, iar, în 2009, Vicepreședinte al USR, Departamentul Relaţii Externe. A coordonat, între 2002–2011, Festivalul Internațional și Colocviul „Zile și Nopți de Literatură”, organizat de USR. Şi-a făcut debutul literar ca traducător, în anul 1977, cu poeme semnate de Diane Wakoski, Karl Shapiro. Editorial, a debutat în 1989, cu traducerea Povestirilor africane ale lui Doris Lessing. De atunci, a tradus aproape cincizeci de volume de beletristică, semnate, printre alţii, de Paul Bailey, George Soros, William Golding, Norman Mailer, John Irving, Albert Lindeman, Jacob Neusner, J. R. R. Tolkien, Max Dimont, Martin Amis, Russell Banks, Ian McEwan, Martin Booth, John Cheever, Joey Goebel, Cormac McCarthy, Gene Wolfe, Alan Brownjohn. A tradus, de asemenea, numeroase eseuri şi povestiri, publicate în presa din România. Din 2002 este membră a Uniunii Scriitorilor din România. În acelaşi an i s-a decernat Premiul pentru Traduceri „Andrei Bantaş”.

Ioana Nicolaie

Ioana Nicolaie s-a născut la 1 iunie 1974 în oraşul Sîngeorz-Băi, judeţul Bistriţa Năsăud. A absolvit în 1997 Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, iar în 1998 a terminat cursurile de masterat ale aceleiaşi facultăţi. După absolvire a lucrat în învăţământ, presă şi în domeniul editorial. Membră a Uniunii Scriitorilor din România. A debutat cu volumul de versuri Poză retuşată, Editura Cartea Românească, 2000, în urma cîştigării concursului de debut. În 2002 a publicat volumul Nordul la Editura Paralela 45. În 2003 a publicat volumul Credinţa la Editura Paralela 45. În 2005 a publicat romanul Cerul din burtă, Editura Paralela 45. Volumul fost declarat „Cartea lunii iulie” de către revista „Orizont” din Timişoara şi a fost nominalizat la Eastern European Literature Award, premiu dat de Bank Austria Creditanstalt şi KulturKontakt Austria în cooperare cu Wiesser Verlag. În 2006 a publicat la aceeaşi editură volumul Cenotaf. A publicat în 2008 cartea pentru copii Aventurile lui Arik la Corint Junior. Tot în 2008 i-a apărut şi romanul O pasăre pe sârmă, la Polirom. Cartea este în curs de traducere în Serbia. Cerul din burtă, ediţia a doua, a apărut în 2010 la Polirom. A fost inclusă în volumele colective Ferestre 98, Editura Aristarc, 1998 şi 40238 Tescani, Editura Image, 1999, Generaţia 2000, Editura Pontica 2004, Cartea cu bunici, Editura Humanitas, 2007, Primii mei blugi, Editura Art, 2009, Bookataria de texte şi imagini, Clubul Ilustratorilor, 2009, Divanul scriitoarei, Editura Limes, 2010, Care-i faza cu cititul, Editura Arthur, 2010, Ce poți face cu două cuvinte, Editura Arthur, 2012, Intelectuali la cratiță, Humanitas, 2012. Cărţile autoarei au fost nominalizate la premiile ASPRO, la cele ale Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti şi la premiile revistei „Observator Cultural”. A scris textul albumului Bucureşti, metropolă europeană, Editura Noi Media Print, 2005. Der Norden (Nordul) a fost publicat de Pop Verlag, Germania, în 2008. Prezentă în mai multe reviste şi antologii străine dintre care: Poésie, 2003, Roumanie, territoire d’Orphée, éditée par le Théâtre Molière/ Maison de la Poésie de Paris, 2003, New European Poets, Graywolf Press, Minnesota, 2008 şi Poetry Wales, iarna 2009-2010, Cimarron Review, Oklahoma State University, Stillwater, summer 2010, The Vanishing Point that Whistles. An Anthology of Contemporary Romanian Poetry, Editura Talisman House, 2012, antologie de Paul Doru Mugur, Adam J. Sorkin şi Claudia Serea și Om jag inte får tala med någon nu (Dacă nu am cu cine vorbi acum), Suedia, 2011. Invitată la festivaluri internaţionale de poezie în Slovenia, Suedia şi Italia. A susţinut lecturi publice în mai multe ţări. Inclusă în proiectul de promovare a literaturii europene Metropoezia, derulat în Varşovia în 2008. Dorothea Fleiss, artist plastic din Germania, a realizat plecând de la câteva poeme din Der Norden mai multe cărţi-obiect, expuse apoi la importante manifestări internaţionale de artă.Selecţii din versurile autoarei au apărut în Franţa, Anglia, Slovenia, Germania, Austria, Canada, Suedia, Polonia, SUA şi Bulgaria.