Lansare de carte: „Trecutul e o sărbătoare” de Horia Gârbea

Joi, 1 noiembrie 2012, ora 13.00, la Biblioteca Judeţeană Maramureş din Baia Mare, va avea loc, în prezenţa autorului, lansarea volumului de poeme Trecutul e o sărbătoare de Horia Gârbea, apărut la Editura Tracus Arte din Bucureşti. Vor lua cuvântul scriitorii: Gheorghe Glodeanu, decanul Facultăţii de Filologie Baia Mare, Ioan Marchiş, director la Direcţia de Cultură şi Patrimoniu Maramureş, Saluc Horvat, preşedintele Asociaţiei Scriitorilor Baia Mare, Marian Ilea, redactor şef, „Informaţia Zilei”, Gheorghe Pârja, preşedintele Reprezentanţei Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România, George Vulturescu, director la Direcţia de Cultură şi Patrimoniu Satu Mare, Andrea Hedeș, colaboratoare a revistei „Luceafărul de dimineaţă”, Bucureşti. Moderator: Florica Bud, preşedinta Cenaclului Scriitorilor din Maramureş.

Autorul volumului, scriitorul Horia Gârbea, este vicepreşedintele Institului Cultural Român și preşedinte ASB (filiala Bucureşti a Uniunii Scriitorilor din România).

STRADA DE C’ARTE

În perioada 21–29 septembrie 2012, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” în parteneriat cu Fundaţia Universitară „Carol I” lansează cea de-a doua ediţie a festivalului cultural în aer liber STRADA DE C’ARTE. În cadrul acestui festival, oferta culturală este amplă: târguri de carte în aer liber, expoziţii de arhitectură, proiecţii de filme, concerte live de blues şi jazz, seri de poezie, dezbateri şi ateliere de pictură şi desen dedicate copiilor.

Unul dintre evenimentele de marcă ale Festivalului STRADA DE C’ARTE va fi „Rampa de Jazz şi Poezie”, în colaborare cu Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România (APLER), care va aduce în faţa publicului scriitori consacraţi, dar şi voci ale noului val de poezie. „Rampa de Jazz şi Poezie” va prezenta, în fiecare seară, de la ora 19.30, un show de poezie, blues şi jazz cu Dan Mircea Cipariu & Mike Godoroja & Blue Spirit, Ioana Crăciunescu & Maria Răducanu, Florin Iaru & Mihai Iordache & Sorin Romanescu, Miruna Vlada & Berti Barbera, Bogdan O. Popescu & Marcian Petrescu & Trenul de noapte, Traian T. Coşovei & Garbis & Capriel Dedeian, Ion Mureşan & Eugen Suciu & Mircea Tiberian & Ionuţ Bogdan Ştefănescu. „Este cel mai important desant poetic din ultimii ani, în care oferim publicului bucureştean un stand cu cărţi de poezie, blues şi jazz, cu CD-uri şi audio-book-uri, cu lecturi publice ale unor nume importante ale poeziei româneşti contemporane. Sunt convins că poezia va rezona cu bucureştenii şi că vom avea un public de calitate”, a declarat Dan Mircea Cipariu, coordonatorul programului „Rampa de Jazz şi Poezie”. AgenţiadeCarte.ro este partenerul media al evenimentului. Mai multe detalii puteţi găsi pe www.stradadecarte.ro.

RAMPA DE JAZZ ŞI POEZIE este un proiect în cadrul celei de-a doua ediţii a celui mai mare festival cultural în aer liber al Bucureştiului, STRADA DE C’ARTE, organizat de Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”. RAMPA DE JAZZ ŞI POEZIE (coorganizator: Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România – APLER) este un spaţiu de lecturi publice şi de promovare a cărţii de poezie, blues şi jazz, cu următoarele puncte de interes: Pavilionul de Carte de Poezie, Blues şi Jazz, unde vor fi vândute şi lansate cărţi, CD-uri, audiobook-uri de poezie, blues şi jazz (fără taxe de participare pentru editori sau poeţi/artişti). Edituri participante: Tracus Arte, Brumar, Humanitas Fiction, Humanitas Multimedia, Aius, Editura Casa Radio, FNSA, Vinea, CDPL, Contact International (Iaşi), Mirador (Arad), Timpul (Iaşi), Cartea Românească, Polirom. Reviste participante: Observator Cultural, România literară, Cultura, Poezia, Convorbiri literare, Luceafărul de dimineaţă, Viaţa Românească, Arca, Mozaicul, Drama, Manuscriptum, Cafeneaua literară, Contact International.

Rampa de Poezie, Blues şi Jazz, o scenă special amenajată în rampa BCU, va fi spaţiul dedicat recitalurilor, lecturilor publice, spectacolelor, dezbaterilor şi lansărilor de poezie, blues şi jazz.

Debra Hurd, Cool Jazz

• Vineri, 21 septembrie 2012, ora 16.00, va avea loc lansarea unei ediţii speciale a revistei „Mozaicul”, eveniment la care vor participa poeţii craioveni: Daniela Micu, Ionel Ciupureanu, Petrişor Militaru şi Gabriel Nedelea care vor susţine un recital poetic.

• Poezie la prima vedere (30 de minute) – poeme din cărţi în pregătire sau în curs de apariţie:

21 septembrie 2012, ora 17.00 – Ioan Matiuţ

22 septembrie 2012, ora 17.00 – Ioana Greceanu

23 septembrie 2012, ora 17.00 – Ioana Diaconescu

24 septembrie 2012, ora 17.00 – Amelia Stănescu

25 septembrie 2012, ora 17,00 – Simona Grazia-Dima

26 septembrie 2012, ora 17.00 – Marius Ghilezan

27 septembrie 2012, ora 17,00 – Cornelia Maria Savu

28 septembrie 2012, ora 17.00 – Adrian Suciu

29 septembrie 2012, ora 17.00 – Andrei Novac

• Recital „Cele mai frumoase poezii” (30 minute)

21 septembrie 2012, ora 18.00 – Gabriel Chifu

22 septembrie 2012, ora 18.00 – Nicolae Prelipceanu

23 septembrie 2012, ora 18.00 – Simona Popescu

24 septembrie 2012, ora 18.00 – Horia Gârbea

25 septembrie 2012, ora 18.00 – Octavian Soviany

26 septembrie 2012, ora 18.00 – Ioan Es Pop

27 septembrie 2012, ora 18.00 – Riri Manor

28 septembrie 2012, ora 18.00 – Denisa Comănescu

29 septembrie 2012, ora 18.00 – Constantin Abăluţă alături de actriţa Silvia Codreanu.

Pierre-Auguste Renoir, Femeie citind

• Poezie de NOUL VAL

24 septembrie 2012, ora 19.30: Cătălina Bălan, Laura Dan, Radu Ianovi, Radu Niţescu, Silvia T.

25 septembrie 2012, ora 19.30: Raluca Ciochină, Sorin Despot, Flaviu Predescu, Simona Simionescu, Emilia Zăinel.

Show-ul de poezie, blues şi jazz

21 septembrie 2012, ora 19.30 – Dan Mircea Cipariu & Mike Godoroja & Blue Spirit / lansarea oficială a volumului „singurătata vine pe facebook” de Dan Mircea Cipariu, cu 12 desene de Mihai Zgondoiu, Editura Tracus Arte.

22 septembrie 2012, ora 19,30 – Ioana Crăciunescu & Maria Răducanu & Dragoş Andriana.

23 septembrie 2012, ora 19,30 – Florin Iaru & Mihai Iordache & Sorin Romanescu.

26 septembrie 2012, ora 19.30 – Miruna Vlada & Berti Barbera & Nicu Patoi.

27 septembrie 2012, ora 19.30 – Bogdan O. Popescu & Marcian Petrescu & Trenul de noapte.

28 septembrie 2012, ora 19.30 – Traian T. Coşovei & Capriel & Garbis Dedeian Dedeian / lansarea oficială a volumului Jurnalul morilor de vânt de Traian T. Coşovei, Editura Tracus Arte.

29 septembrie 2012, ora 19,30 – Ion Mureşan & Eugen Suciu & Mircea Tiberian & Ionuţ Bogdan Ştefănescu.

Poezia, blues-ul şi jazz-ul sunt genuri de nişă, care nu au prea multe spaţii generoase de exprimare şi promovare publică. Publicul acestor genuri de nişă este rezonant şi complementar. Pentru prima dată, timp de 10 zile, poezia, blues-ul şi jazz-ul au un spaţiu public pentru a se exprima şi promova, într-o zonă centrală a Bucureştiului! Totul într-o formulă interactivă, de agora! Să nu uităm că Bucureştiul are doar un singur festival de literatură, Târgul Naţional al Cărţii de Poezie, în timp ce alte capitale europene au numeroase evenimente literare, cu lecturi publice. Acest proiect îşi propune să creeze o aşteptare şi o obişnuinţă culturală pentru lecturile publice, folosind un format spectacular, care să atragă cât mai mult public bucureştean. Oferim o scenă de afirmare debutanţilor în aceste genuri de nişă şi, de asemenea, vrem ca publicul să-i cunoască şi pe profesioniştii acestor genuri de nişă.

Dintre volumele, autorii şi editurile participante menţionăm prezenţa Editurii Polirom si Cartea Românească, care vor propune publicului cititor volume din următoarele colecţii:

• TOP 10+, colecţie dedicată bestsellerurilor şi capodoperelor literaturii de pretutindeni, unul dintre cele mai de succes proiecte ale Editurii POLIROM din ultima vreme; BIBLIOTECA POLIROM: autori premiaţi, traduşi în întreaga lume etc. (Saramago, Rushdie, Nabokov, Hemingway, Henry Miller, Philip Roth, Haruki Murakami etc.); EGO. PROZĂ, FICTION LTD.: colecţiile de literatură romană ale editurii Polirom.

• Seriile de autor POLIROM: Marta Petreu, Andrei Oişteanu, Norman Manea, Octavian Paler, N. Steinhardt, Valeriu Anania; colecţiile POEZIE şi PROZĂ ale editurii Cartea Românească.

Casa de Pariuri Literare: Va organiza întâlniri la stand între autorii CDPL şi public. Dintre aceştia: Doina Ioanid, Diana Iepure, Dan Mihuţ, Livia Ştefan, Oana Cătălina Ninu.

• Editura Casa Radio proune publicului două volume însoţite de CD (audiobook), colecţia „Biblioteca de poezie românească”: Noapte din Andersen” de Emil Botta, cu ilustraţii de Tudor Jebeleanu (poeme rostite la Radio de Emil Botta în perioada 1967-1973) şi CD (audiobook)-ul: Emil Botta recită… de la Dante la Eminescu…”, colecţia „Lecturi pe întuneric”, înregistrări Radio România din 1967-1973.

• Contact International: În weekendul 22–23 septembrie 2012, Editura Contact International va lansa nr. 100 al Revistei Contact International şi antologii de poezie contemporană românească, printre care şi Antologia poeziei româneşti (ediţie bilingvă, româno-spaniolă).

Coordonatorul secţiunii poezie: Dan Mircea Cipariu, preşedintele APLER.

Coordonatorul secţiunilor blues şi jazz: Mike Godoroja.

Coordonator PR & Comunicare: Andra Rotaru.

Lansare de carte: „Sub steaua câinelui” de Victoria Milescu

Joi, 28 iunie 2012, ora 13.00, în Rotonda Muzeului Naţional al Literaturii Române din București va avea loc lansarea volumului Sub steaua câinelui de Victoria Milescu, apărut la Editura Tracus Arte, 2012.

Prezintă: Ştefan Cazimir, Horia Gârbea, Emil Lungeanu. Moderator: Ioan Cristescu.

„Poezia din Sub steaua câinelui, noul volum al Victoriei Milescu, impresionează prin simplitatea expresivă a discursului liric, dispensat de metafore, despodobit, evocând o lume prin ea însăşi simplă, comună, de fiecare zi. Nu mai puţin totuşi, fiind astfel, plină de sensuri, de graviatate, de dramatism. Gesturile cotidiene, intrate în obişnuinţă, în rutină, comportă, cu toate acestea, o redescoperire a lumii şi a timpului care vine şi pleacă […] Mitologia citadină, astfel cum o înfăţişează poeta, răsfrânge ipostaze ale umilităţii şi frustrării, dar şi o pregnantă sugestie de căldură umană.” (Gabriel Dimisianu).

„Citind volumul, mi-am dat seama însă că empatizez mai mult decât aş fi crezut cu poezia Victoriei Milescu, una care, în chip subtil, este mai ofensivă decât pare, mai bătăioasă şi mai colţuroasă decât lasă să se întrevadă unele imagini fine, devitalizate aproape, care apar dar nu o definesc neapărat. Rezonez mai ales cu un fel de mizantropie a acestor texte care nu este totuşi un abandon în calea furtunilor existenţei […] Cele mai izbutite texte ale Victoriei Milescu fac apel la autoironie, la acea formă de asumare a nimicniciei care nu este pentru artist o capitulare, ci o privire lucidă care nu exclude dintre lucrurile ce se cuvin luate în râs, dar nici nu le acordă acelora mai multă însemnătate decât merită.” (Horia Gârbea, Poetul de unul singur).

Lansare de carte: „Trecutul e o sărbătoare” de Horia Gârbea

Marți, 24 aprilie 2012, la ora 14.14, la Sala Oglinzilor de la sediul Uniunii Scriitorilor din România (Calea Victoriei nr. 115), va avea loc lansarea volumului de versuri Trecutul e o sărbătoare de Horia Gârbea, apărut la Editura Tracus Arte. Vor prezenta succinte puncte de vedere: Dan Cristea, redactor șef al revistei „Luceafărul de dimineață”; Vlad Ciobanu, artist plastic, realizatorul ilustrației volumului; Dan Mircea Cipariu, președintele Secției de poezie a Asociației Scriitorilor din București. Moderator: Ioan Cristescu, directorul Editurii Tracus Arte.

Cu același prilej, va fi disponibil la un preț promoțional volumul Teatru clasic francez. Corneille – Marivaux în traducerea lui Horia Gârbea, apărut recent la aceeași editură.

„Horia Gârbea este ceea ce se cheamă un scriitor mutilateral: s-a remarcat, la un bun nivel, în teatru, în proză, în eseu (şi publicistică), în poezie. Ordinea nu e neapărat aceea a volumelor publicate. Am lăsat intenţionat la urmă poezia, chiar dacă, din câte îmi amintesc, la «Cenaclul de Luni», printre cei mai tineri membri ai căruia s-a numărat, a citit poezie. Trecutul e o sărbătoare cuprinde tot ce Horia Gârbea a scris mai bun în poezie. Poetul are un profil propriu. Poezia lui e liberă de constrângeri formale sau de conţinut, amestecând farmaceutic un spirit voit prozaic, neocolind narativul, şi unul voit poetic, neocolind lirismul, realist în detalii şi idealist în concepte, ancorat în cotidian şi ţintind spre transcendent, plin, în sfârşit, de umor, când pince sans rire, când pus pe şotii. Inteligenţei, uneori sclipitoare, a eseurilor sau originalităţii teatrului, Trecutul e o sărbătoare le adaugă o poezie nu lipsită de o anumită profunzime şi bine ascuţită verbal.” (Nicolae Manolescu, pe coperta a IV-a a vol. Trecutul e o sărbătoare).

Volumul Trecutul e o sărbătoare va fi prezentat și miercuri, 25 aprilie 2012, ora 17.00, la Librăria Book Corner din Cluj. Vor vorbi poeții Adrian Popescu, redactor șef al revistei „Steaua”, Ion Mureșan, redactor șef al revistei „Verso”. Moderator: Ioan Cristescu.

O nouă traducere din Shakespeare la Clubul Dramaturgilor

Luni, 5 decembrie 2011, ora 18,00, în Sala Oglinzilor de la Uniunea Scriitorilor (Calea Victoriei nr. 115, București), va fi prezentată în spectacol-lectură noua traducere a piesei Vis de-o noapte în miezul verii de William Shakespeare, în românește de Horia Gârbea.

Lectura va fi susținută de clasa Arta Actorului – UNATC (prof. univ. Olga Delia Mateescu, Paul Chiribuță, Irina Ungureanu), anul al III-lea. Participă: Bianca Popescu, Anda Tămășanu, Ella Prodan, Alina Mihai, Anamaria Maier, Alexandra Vrabie, Oana Pușcatu, Lucian Ionescu, Cosmin Pană, Vlad Drăgulin, George Rotaru, Alex. Ștefanescu, Vlad Trifas, Andrei Gheorghe.

Cu această ocazie va fi lansat, în prezența traducătorilor George Volceanov, Violeta Popa, Horia Gârbea, volumul W. Shakespeare, Opere (IV), recent apărut la Editura Paralela 45.

Tot luni, 5 decembrie va mai fi lansat și un volum de versuri, Poema Desnuda de Crista Bilciu, apărut la Editura Cartea Românească.

Dublă lansare de carte

Muzeul Național al Literaturii Române organizează lansarea volumelor Exilul literar românesc – înainte și după 1989, apărut sub egida Univerzita Komenskévo v Bratislave (2011), editori: Jana Páleníková și Daniela Sitar-Tăut și Interviuri (I) de Daniela Sitar-Tăut, Editura Risoprint, Cluj-Napoca (2010). Lansările vor avea loc miercuri 10 august 2011, la ora 17, la Muzeul Memorial Ion Minulescu, B-dul prof. dr. Gh. Marinescu nr. 19, et. II, interfon 6.

Cărțile vor fi prezentate de prof. univ. dr. Mihaela Albu și criticul și istoricul literar Florentin Popescu.

Exilul literar românesc – înainte şi după 1989 reuneşte comunicările prezentate în cadrul colocviului internaţional omonim, care s-a desfǎșurat în 12 octombrie 2010 la Facultatea de Litere a Universităţii Comenius din Bratislava. „După dezbaterile prealabile privind tema colocviului s-a convenit asupra literaturii exilului, care mai ales după anul 1989 a devenit nu numai în România, ci şi în alte ţări est- şi sud-est-europene, centrul interesului, al studierii, clasificării şi interpretării. Dintr-o dată, literatura română scrisă în spaţiului geografic românesc a început să se deschidă altei literaturi române, elaboratǎ peste graniţele României. De aceea am crezut că va fi util să dezbatem exilul aşa cum îl văd specialiştii români care au trăit ei înşişi în exil, românii care şi-au petrecut toată viaţa în regimul comunist în România, şi nu în ultimul rând româniştii din alte ţări care pot aduce o altă viziune asupra exilului literar românesc, interesantă şi pentru românii specialişti în domeniu.” (Jana Páleníková). Temele principale ale comunicărilor au fost: Naraţiuni româneşti şi est-europene ale exodului şi reîntoarcerii după 1989; Două literaturi – cea din ţară şi cea din exil – sau una singură?; Perceperea critică a literaturii române de către „vocile“ din exil; Identitatea lingvistică a scriitorului din exil: Limba maternă vs. cea a ţării de adopţie. Printre participanții care au susținut comunicări la acest colocviu se află: Marcel Corniş-Pop, Doina Jela, Cornel Ungureanu, Olivia Bălănescu, Alexandru Istrate, Daniela Sitar-Tăut, Jana Páleníková, Libuša Vajdová, Jarmila Horáková, Tomáš Vašut, Libuše Valentová, Lorena Stuparu, Claudiu Turcuș. Cartea constituie o premierǎ editorialǎ, în sensul cǎ este primul volum publicat în limba românǎ al secţiei de Limba și Literatura românǎ de la Universitatea Comenius din Bratislava, înfiinţatǎ încǎ din anul 1921. Volumul pǎstreazǎ ordinea comunicǎrilor de la colocviu, fiecare material fiind însoţit de rezumatul lui în limba englezǎ. Amănunte pe site-ul Rețeaua literară.

„Cunoscută drept cronicar literar, cu contribuții publicate cu precădere la revistele «Nord Literar» și «Poesis», dar și la alte reviste transilvane, Daniela Sitar-Tăut este acum lector la Bratislava. Atenția ei vie față de fenomenul literar contemporan s-a manifesat nu numai prin cronici literare foarte exacte și extinse, cu o mare bucurie de a cultiva amănuntul descoperit în volumele despre care scrie, ci și în interviuri luate unor scriitori români și străini. Și în interviurile sale, ca și în critică, Daniela Sitar-Tăut nu este o interlocutoare prea comodă sau reverențioasă ceea ce desigur că stârnește pofta de replică a intervievaților. Întrebările sunt lungi și amănunțite, dovedind o cunoaștere foarte atentă a operei celor chestionați. De aceea cartea sa de interviuri neconvenționale poate interesa cititorii de literatură.” (Horia Gârbea). Cei interogați de Daniela Sitar-Tăut în primul volum de Interviuri sunt: Albert Raasch, Alexandru Buican, Gheorghe Glodeanu, George Vulturescu, Dumitru Țepeneag, Alecu Ivan Ghilia, Cornel Ungureanu, Horia Gârbea, Corneliu Lupeș, Florica Bud, Ion Hobana, Mihaela Albu, Nicolae Tzone, Niculae Gheran, Marian Ilea, Doina Jela, Jana Páleníková.

Daniela Sitar-Tăut a publicat în 2009 volumul Valori și prezențe conujuncturale. Cronici literare 2002-2008 (I, Editura Risoprint, Cluj-Napoca). Este autoarea unei tetralogii exegetice referitoare la mitul seducătorului în literatura română şi în cea universală: Don Juan – Mitografia unui personaj (Editura Universităţii de Nord, Baia Mare, 2003, Premiul pentru debut – critică literară la Festivalul Internaţional „Frontiera Poesis”, 2003); Don Juan – O mitografie a seducţiei (Editura Limes, Cluj-Napoca, 2004, Premiul special al juriului, secţiunea eseu la a XIII-a ediţie a „Cărţilor anului”, Baia Mare, 2004); Estetica donjuanismului. O analiză a fenomenului autohton (Editura PrincepsEdit, Iaşi 2007, Premiul pentru critică literară, Anul Editorial sătmărean, 2007; Premiul pentru critică şi istorie literară la a XVI-a ediţie a „Cărţilor anului”, Baia Mare, 2008); Avatarurile seducătorului. Ipostaze ale donjuanismului în literatura universală (Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2007, Premiul al II-lea la Festivalul Naţional „Liviu Rebreanu”, Bistriţa, 2008).

A coordonat volumele colective Memorialistica închisorilor Diasporă. Disidenţă şi Lyceum (Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2009), precum şi revistele „Kratos” şi „Universalis”.

Pușa Roth

Premiile revistei „Luceafărul de dimineață”, la moment aniversar

Festivitatea care a avut loc la Casa Vernescu din București, joi 12 mai, a avut caracterul unei ediții inaugurale: acordarea premiilor revistei „Luceafărul de dimineață”, primele distincții sub noua titulatură a publicației. Cu această ocazie, a fost aniversat și numărul 1000 al revistei (4 mai 2011), în noua ei serie apărută în 1990. „Luceafărul” este cel mai vechi săptămânal al Uniunii Scriitorilor din România, care a împlinit 50 de ani de existență în 2008. În 1958, când apărea primul număr (15 iulie), ea se situa în continuarea revistei „Tânărul scriitor”, fiind dedicată promovării tinerilor scriitori. Din primele colegii de redacţie făceau parte, între alții, Mihu Dragomir, Silvian Iosifescu, Perpessicius, Titus Popovici, Al. I. Ştefănescu. Începuturile nu sunt semnificative din punct de vedere literar, cu excepţiile de rigoare. Destul de repede, revista s-a eliberat însă de multe dintre constrângerile epocii. Odată cu venirea la conducerea revistei a lui Eugen Barbu, în 1962, „Luceafărul” dovedeşte o deschidere deosebită spre literatura de bună calitate, într-un spirit creator liber, în contextul relaxării ideologice din deceniul al şaptelea. „Aici îşi vor publica marile lor poeme Ion Gheorghe, Nichita Stănescu, Ioan Alexandru, precum şi o serie de tineri poeţi şi prozatori, de la Dumitru M. Ion la Horia Pătraşcu. Povestiri apte pentru controverse vor fi În treacăt de Nicolae Velea, Leul albastru (1965) de D. R. Popescu.” (Marian Popa, Dicţionar de literatură română contemporană, ed. II, 1977). În iunie 1968 conducerea revistei este preluată de Ştefan Bănulescu (redactor şef), Gh. Tomozei, Cezar Baltag şi Fănuş Neagu (redactori şefi adjuncţi). Din 1972 (nr. 5) redactor şef este Virgil Teodorescu, urmat de Nicolae Dragoş (1974–1980) şi Nicolae Dan Fruntelată (1980–1989). Revista are în continuare colaboratori de prestigiu, publicând număr de număr literatură de calitate. Au rubrici Teodor Mazilu, Nicolae Manolescu, Ion Caraion, Al. Paleologu, Nicolae Ciobanu, Florin Mihăilescu, Paul Georgescu, Nicolae Velea, Nicolae Balotă, Edgar Papu, Barbu Cioculescu, Ov. S. Crohmălniceanu, Grigore Hagiu, scriu Georgeta Horodincă, S. Damian, Mircea Iorgulescu (un „Jurnal de lectură” consacrat recenziilor), Dan Cristea, Dan Laurenţiu, C. M. Ionescu, Mircea Martin, Al. George, Adrian Isac, Silvian Iosifescu, Ion Ianoşi, Al. Sever, M. Petroveanu, H. Zalis, Savin Bratu, Lucian Raicu, P. Solomon, Ileana Vrancea, Gh. Schwartz, Gellu Naum, N. Tertulian, Z. Ornea, Normau Manea ş.a. Din 1974, M. Ungheanu este redactor şef adjunct şi titularul cronicii literare. Dorin Tudoran recenzează poezia, Dan Cristea şi Paul Dugneanu critica, Nicolae Baltag şi V. Bugariu proza. Adrian Păunescu, Aurel Dragoş Munteanu, Cezar Ivănescu, Dumitru M. Ion, Ion Gheorghe, Marius Robescu, Matei Gavril, Sânziana Pop sunt colaboratori permanenţi, unii dintre ei devenind membri ai redacţiei. Geo Dumitrescu susţine poşta redacţiei, Mircea Iorgulescu se ocupă sistematic de tinerii scriitori, C. Stănescu scrie cronici despre cărţile de debut. În anii ’80, Mihai Ungheanu şi Nicolae Ciobanu încredinţează o secţiune importantă a revistei tinerilor critici, care comentează actualitatea literară, devenind titulari ai rubricilor de cronică literară şi recenzii, dar scriu deopotrivă articole de sinteză şi eseuri.

Din 1990, conducerea „Luceafărului”, într-un nou format, este preluată de Laurenţiu Ulici (1943–2000), care îi conferă echilibru într-un peisaj literar pestriţ, urmând profilul ei, de susţinere a noilor promoţii de scriitori. Între 1993–1995, „Luceafărul” are o perioadă de întrerupere. Din anul 2000, Marius Tupan (1945–2007) devine redactor şef reușind, într-o perioadă dificilă, să mențină periodicitatea și nivelul cultural al revistei.

În forma actuală, „Luceafărul de dimineață”, care apare cu sprijinul Primăriei sectorului 2 București (primar: Neculai Onțanu), urmează tradiția revistei de a susține literatura scrisă de tinerii autori, acordând însă spațiu generos și scriitorilor consacrați. Revista se impune atât prin nivelul textelor literare publicate, cât și prin comentariile critice, eseurile, cronicile de artă (teatru, film, arte vizuale), traducerile dar și rubricile de actualitate, care reflectă evenimente ale vieții culturale. În tradiția vechiului „Luceafăr”, revista are și o rubrică de sport („Penalty”). „Luceafărul de dimineață” rămâne o publicație echilibrată, cu un profil distinct în peisajul literaturii de astăzi.

Consecventă programului său, revista a acordat premii pe anul 2010 atât tinerilor scriitori, cât și celor consacrați, dovedind, o dată în plus, că ia în considerare întregul fenomen literar contemporan, unii dintre premianți fiind autori din alte orașe decât București. „Mulţi tratează premiile ca pe o ocazie de scandal, dar eu cred că ele orientează instituţia literară, dacă sunt acordate cu onestitate. Am ţinut ca premiile (sub noua titulatură a revistei), să-i răsplătească pe cei care sprijină revista, care publică constant în ea. Am dori, totodată, să avem o deschidere cât mai largă spre public”, a precizat Dan Cristea, directorul revistei și președinte al Asociației culturale „Luceafărul de dimineață”.

Premiul de excelență a fost acordat primarului sectorului 2, Neculai Onţanu, „pentru remarcabila sa deschidere spirituală şi pentru sprijinul acordat vieţii culturale. Acest premiu reprezintă expresia sinceră a gratitudinii noastre.” (Gelu Negrea). Fiecare dintre premii a fost marcat de rostirea unei „laudatio”.

„Luceafărul” a acordat premii la șapte secțiuni: poezie, proză, eseu, critică și istorie literară, publicistică, debut, Opera Omnia. Din juriu au făcut parte: Gelu Negrea, redactor șef al revistei „Luceafărul de dimineață”, Dan Cristea, președinte al Asociației Culturale „Luceafărul de dimineață”, Gabriel Chifu, vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din România. La fiecare dintre cele șapte premii au fost făcute trei nominalizări. Premiul de debut, considerat cel mai important pentru că el reprezintă o investiție în viitor și are, întotdeauna, în biografia unui autor o semnificație aparte, a revenit ex-aequo lui Adrian Buzdugan (proză) și Alinei Mazilu (poezie). Adrian Buzdugan a debutat editorial cu volumul de povestiri Capela excomunicaților.

Disputat, Premiul pentru publicistică i-a fost acordat lui Horia Gârbea, care „încearcă să înnoiască acest gen literar care pare multora arid. Prin recenziile şi micro- eseurile pe care le scrie, meritul său este acela că inovează, că se apropie de autorul şi cartea despre care scrie.” (Traian T. Coşovei).

Premiul pentru eseu a fost obţinut de Sorin Lavric, portretizat succint de criticul literar Gabriel Dimisianu.

Premiul pentru critică și istorie literară i-a revenit lui Adrian G. Romila, despre care a vorbit Gelu Negrea.

Vechi luceferist, Constantin Stan este laureatul Premiului pentru proză, el bucurându-se de un mesaj transmis de acad. D. R. Popescu, care își amintea de perioada de debut a scriitorului, când a fost impresionat de „textul excelent al unui tânăr necunoscut”.

Premiul pentru poezie i-a revenit lui Robert Şerban, autor al unei „poezii grave, a francheţii și a deschiderii” (Dan Cristea).

Premiul Opera Omnia a fost decernat prozatoarei Gabriela Adameşteanu, care a debutat în „Luceafărul”, unde în 1971 apăreau fragmente din romanul său Drumul egal al fiecărei zile. Printr-o coincidenţă, fragmente din Provizorat, care continuă acel volum, au fost publicate în 2010, în „Luceafărul de dimineață.”

Admirabilul recital al Mariei Gheorghiu (voce și chitară) și cel de poezie al actorului Eusebiu Ștefănescu au contribuit la reușita evenimentului.

Costin Tuchilă

Reportaj video de Nicu Păunescu