Seratele „Eminescu, jurnalistul” la Bucureşti

afis seratele eminescu jurnalistul

Cea de-a opta ediţie a Seratelor Eminescu, jurnalistul va avea loc luni, 10 noiembrie 2014, la Teatrul Mignon din Capitală, începând cu ora 19.00. Spectacolul-dezbatere cu public, este organizat de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, Fundația Internațională Mihai Eminescu și Teatrul Mignon din București, gazda evenimentului.

La această ediţie vor particpa Gheorghe Ene cu lucrarea Securitatea şi siguranţa naţională în opera lui Eminescu, Victor Crăciun cu prelegerea Eminescu, regăsit, Ion Ungureanu, o prezentare audio Despre Eminescu publicistul, Ilie Gheorghe, material audio Din poemele lui Eminescu şi Remus Fişcă.
Intrarea la eveniment este gratuită.
Teatrul Mignon: B-dul Hristo Botev nr. 1.

Program dedicat poetului național Mihai Eminescu în rețeaua institutelor culturale românești din străinătate

mihai eminescu 124 ani de la moarte

eveniment liber sa spunDirecția Generală a Reprezentanțelor în Străinătate organizează, în rețeaua institutelor culturale românești din străinătate, un Program-cadru pentru promovarea profilului identitar românesc dedicat poetului național, Mihai Eminescu. Astfel, în perioada 3–29 iunie 2013, sunt programate recitaluri de poezie, lansări și expoziții de carte, conferințe, lecturi, proiecții de film/fotografii/documente, cursuri speciale pentru studiul poeziilor eminesciene. Programul este dedicat comemorării a 124 de ani de la trecerea în eternitate a poetului naţional, Mihai Eminescu. Într-o manieră clară, prin alegerea unui reper semnificativ pentru cultura română, acest Program-cadru își propune să contribuie la conturarea identității românești în spațiul cultural internațional și la îmbunătățirea cooperării cu comunitățile românești.

Programul a început la Tel Aviv, unde Institutul Cultural Român a propus omagierea lui Mihai Eminescu, în perioada 3–10 iunie, în cadrul cursurilor sale de limba română. Cursanţii au parcurs biografia lui Mihai Eminescu şi au citit și comentat poezii relevante pentru creația sa lirică, a căror selecție a ținut cont de structurile gramaticale însuşite până acum de cursanţi. A fost prezentat și poemul Luceafărul, tradus în limba ebraică de Tomy Siegler. Au fost invitaţi să participe şi studenţii cursului de limba română organizat de Universitatea din Tel Aviv.

Programul continuă în S.U.A., unde pe 13 iunie Institutul Cultural Român de la New York va organiza, la sediu, evenimentul Eminescu – An American Perspective (A Tribute to Mihai Eminescu – the Last Great Romantic Poet). Directorul reprezentanței de la New York, Doina Uricariu, va susține o scurtă prelegere despre viaţa şi opera poetului Mihai Eminescu. Adrian G. Săhlean (unul dintre cei mai cunoscuţi traducători ai operei lui Eminescu în limba engleză, co-fondator şi preşedinte al organizaţiei non-profit Global Arts Inc., care promovează literatura, muzica şi arta românească în S.U.A.) va recita poeme de Mihai Eminescu, în traducere proprie, din volumul Eternal Longing, Impossible Love. Vor fi proiectate fotografii ale poetului, manuscriselor, copertelor volumelor eminesciene în diferite ediţii românești şi americane, precum şi imagini ale portretelor poetului naţional realizate de cunoscuţi pictori şi sculptori români. Vor fi audiate fragmente muzicale inspirate de versurile lui Eminescu, cu soliştii Doina şi Ion Aldea Teodorovici, Ştefan Hruşcă, Margareta Pâslaru, precum şi lieduri interpretate de Ana Leonora Ion, Camelia Pavlenco sau Bogdan Baciu. Vor fi expuse, de asemenea, volumele de/sau despre Eminescu aflate în biblioteca Institutului Cultural Român de la New York: poezii în limbile română şi engleză, monografii, studii.

manuscris eminescu

Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu“ de la Chișinău va organiza, în colaborare cu Asociația Națională a Oamenilor de Creație din Moldova și Primăria Municipiului Chișinău, expoziția Mihai Eminescu – 124 de ani de la trecerea în eternitate, în perioada 14–29 iunie, în Grădina Publică din Chișinău. Expoziția va prezenta manuscrise și fotografii. Reprezentanța de la Chișinău va itinera expoziția și în alte localități din Republica Moldova: Căușeni, Soroca, Bălți, Leova, Edineț și Cahul. Tot la Chișinău, va avea loc, la Academia de Științe a Moldovei, lansarea oficială a volumului Mihai Eminescu. Dicționar Enciclopedic de Mihai Cimpoi. Vor participa acad. Nicolae Dabija, acad. Gheorghe Duca (președintele Academiei de Științe a Moldovei) ș.a. Întâlnirea va fi însoțită de o serie de dezbateri pe marginea volumului, la care vor participa și reprezentanți ai bibliotecilor din Republica Moldova, directori de licee, scriitori, poeți și reprezentanți ai mediului academic și universitar. Volumul Mihai Eminescu. Dicționar Enciclopedic cuprinde o amplă analiză a poeziei, prozei, dramaturgiei şi publicisticii poetului, precum și prezentarea eminescologilor importanţi.

dorel visan eminescu

Dorel Vișan

Pe 14 iunie va avea loc la Paris, în Sala Bizantină a Palatului Béhague, un recital extraordinar al actorului Dorel Vișan. Evenimentul, organizat de Institutul Cultural Român din capitala Franței, se adresează publicului francez erudit, amator de literatură română, precum și membrilor diasporei românești din Paris şi Île de France.

De la Paris, maestrul Dorel Vișan se va deplasa la Madrid, pentru a susține pe 16 iunie extraordinarul său recital eminescian la Círculo de Bellas Artes, sala Antonio Palacios. Recitalul, organizat de Institutul Cultural Român din capitala Spaniei, va fi urmat de proiecţia filmului Un bulgăre de humă, în regia lui Nicolae Mărgineanu. Filmul prezintă relaţia dintre poetul Mihai Eminescu şi scriitorul Ion Creangă. Din distribuție fac parte actorii Dorel Vișan (Ion Creangă), Adrian Pintea (Mihai Eminescu), Mioara Ifrim, Maria Ploae ș.a.. Filmul va fi prezentat cu subtitrare în limba spaniolă.

un bulgare de huma film dorel visan adrian pintea

Imagine din filmul Un bulgăre de humă, cu Dorel Vișan și Adrian Pintea

Următorul recital susținut de maestrul Dorel Vișan va avea loc la Lisabona, pe 20 iunie, la Auditoriul prestigiosului Palat al Independenţei, aflat sub tutela Sociedade Histórica da Independência de Portugal. Reprezentația va fi însoțită de o expoziţie de fotografii, facsimile şi poezii traduse în portugheză. În preambulul recitalului maestrului Dorel Vişan va fi proiectat un montaj cu secvenţe din cele mai importante filme ale actorului român. În cadrul spectacolului, actrița Luminiţa Pereira (I.A.T.C., 1975) va recita câteva poezii și în limba portugheză.

Institutul Cultural Român de la Stockholm va proiecta documentarul Eminescu – călătorie virtuală în absolut, regizat de Anca Damian. Proiecția va avea loc în data de 15 iunie, la Cinematograful „Victoria“, în cadrul Festivalului anual de Film Românesc.

La Istanbul sunt programate pe 16 iunie, la Biserica Sf. Muceniţă Paraschieva, o slujbă de pomenire și o serie de activități cultural-artistice, la care vor participa familii mixte româno-turce. Evenimentul cu dublă dimensiune, spirituală și culturală, dedicat poetului național, va include recitaluri bilingve, în limbile română și turcă, susținute de copii, o prezentare multimedia cu date biografice și opera lui Mihai Eminescu, precum și un concert de muzică autentică românescă în interpretarea vocală și instrumentală, la cobză, a rapsodului popular Ion Crețeanu. Totodată, pentru a marca ziua poetului național, Institutul Cultural Român „Dimitrie Cantemir“ de la Istanbul va transmite, pe 15 iunie, un poem tradus din limba română în limba turcă tuturor contactelor din baza de date pe care o deține.

Institutul Cultural Român de la Budapesta va găzdui la sediul său, pe 17 iunie, recitalul La steaua care-a răsărit, susținut de actorul Emil Boroghină. În același cadru vor fi organizate o expoziție tematică de carte (volume de critică și istorie literară din fondul bibliotecii reprezentanței), deschisă până pe 17 august, precum și ceremonia de acordare a diplomelor absolvenților cursului de limba română organizat de ICR Budapesta. Recitalul susținut de maestrul Emil Boroghină va cuprinde poezii precum Dormi!, O, rămâi, Memento mori, Glossa, Venere şi Madonă, Epigonii sau Departe sunt de tine.

emil boroghina recita eminescu

Emil Boroghină

Actorul Emil Boroghină se va deplasa apoi la Veneția, pentru a susține, în Sala Marian Papahagi, pe 20 iunie, un recitalul de poezie la sediul Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică. Și la Veneția, recitalul va fi însoțit de o expoziţie de carte, în Biblioteca institutului.

La Accademia di Romania de la Roma, recitalul maestrului Emil Boroghină este programat pe 25 iunie. Și aici, va avea loc o expoziție de carte, cuprinzând o parte din operele poetului național. Evenimentul de la Roma va fi prefațat de un cuvânt introductiv al poetei Daniela Crăsnaru, director de programe la Accademia di Romania. Poeziile vor fi recitate, atât la Veneția, cât și la Roma, în limba română, dar vor fi însoțite de traducerile lor în limba italiană (realizate de Vasile Alecsandri, Geo Vasile, Sauro Albisani și George Popescu).

Institutul Cultural Român de la Bruxelles organizează, pe 18 iunie, la sediul Asociaţiei Europa Nova din Bruxelles, un recital de poezie din lirica eminesciană (și câteva pagini de corespondență), în interpretarea maestrului Ilie Gheorghe. Va fi prezent și poetul clujean Vasile Igna, invitat la cea de-a X-a ediţie a Festivalului Internaţional de Poezie de la Namur. Recitalul, însoțit de o expoziție de carte, se va desfăşura în prezenţa unui public format din membrii diasporei româneşti din Bruxelles şi din studenţii cursurilor de limba română organizate de Institutul Cultural Român de la Bruxelles.

ilie-gheorghe

Ilie Gheorghe

Ilie Gheorghe se va deplasa apoi la Londra, unde va susține un recital la sediul Institutului Cultural Român pe 20 iunie. Spectacolul va cuprinde intervenţii muzicale: vioară – Vlad Maistorovici, pian – Antoine Francoise, clarinet – Harry Cameron-Penny, precum şi proiecţii video inspirate din poezia lui Eminescu, realizate de artistul Cristian Luchian. Versurile recitate vor fi proiectate în traducere engleză. Recitalul va fi prefațat de filmul Eminescu, Veronica, Creangă – primul documentar despre Eminescu, realizat de Octav Minar în 1914, produs de Pathé și descoperit recent în Arhiva Naţională de Film. Filmul include imagini autentice de la începutul secolului trecut, adevărate documente istorice înfăţişând casa lui Aron Pumnul din Cernăuţi (unde a locuit Eminescu), imagini ale Iaşului, ale mormântului lui Eminescu de la Cimitirul Bellu, busturile poetului de la Dumbrăveni, Botoşani, din faţa Ateneului, fotografii cu Veronica Micle, Teiul lui Eminescu, Grădina Copou. Filmul va fi subtitrat în limba engleză. În deschidere, directorul Institutului Cultural Român de la Londra, Dorian Branea, va face o prezentare introductivă despre Eminescu şi opera sa.

La Varşovia, recitalul maestrului Ilie Gheorghe este programat pe 21 iunie. Evenimentul va fi organizat la Ambasada României și va fi urmat de un vin d’honneur. Recitalul va fi însoțit de un material tipărit cuprinzând versuri în limbile română şi poloneză. Traducerile poemelor aparţin reputaţilor poeţi polonezi: Emil Zegadłowicz şi Kazimiera Iłłakowiczówna.

Institutul Cultural Român de la Praga va organiza Ziua Eminescu pe 24 iunie 2013, la sediu. Va avea loc o lectură din corespondența Veronica Micle – Mihai Eminescu, sub titlul Eminul meu iubit, în interpretarea actorilor Renate Müller Nica și Cătălin Neghină.

De la Praga, cei doi actori se vor deplasa la Berlin, pentru o nouă lectură pe 25 iunie, la sediul Ambasadei României.

La Viena, lectura din corespondența Veronica Micle – Mihai Eminescu va avea loc pe 28 iunie, la sediul Institutului Cultural Român. Lectura va fi urmată de conferinţa În intimitatea textului eminescian, susţinută de dr. Florin Oprescu, lector de limba română la Institutul de Romanistică din cadrul Universităţii din Viena.

Teatrul Naţional Radiofonic participă la Gala Vedetelor de la Buzău

gala vedetelor buzau

A X-a ediţie a Galei Vedetelor VEDETEATRU (care se va desfăşura între 18–25 mai şi 15–16 iunie 2013, la Buzău) şi-a propus să invite, pentru bucuria participanţilor şi deliciul publicului, majoritatea artiştilor care au onorat scena buzoiană în de-a lungul anilor, de la debutul festivalului.

Prezenţa Teatrului Naţional Radiofonic în programul Galelor a devenit tradiţională, prin derularea proiectului de audiţii publice Bucuria ochiului din ureche, iniţiat şi realizat de regizorul Mihai Lungeanu. Şi la această ediţie, participarea Teatrului Naţional Radiofonic este dedicată vedetelor care şi-au înscris numele în Fonoteca de aur: astfel, actorul Virgil Ogăşanu va prezenta monodrama radiofonică Simfonie pentru violator şi orchestră de Daniel Ernestina, actriţa Dorina Lazăr va fi prezentă cu momente comice din fonoteca umorului radiofonic, reunite în ciclul Mari actori de comedie, iar actorul Ilie Gheorghe va oferi spre audiţie remarcabila sa interpretare din recitalul eminescian Vreme trece, vreme vine…

„Mofturi” de I. L. Caragiale

„O, Moft! tu ești pecetea și deviza vremei noastre. Silabă vastă cu nețărmurit cuprins, în tine încap așa de comod nenumărate înțelesuri: bucurii și necazuri, merit și infamie, vină și pățenie, drept, datorie, sentimente, interese, convingeri, politică, ciumă, lingoare, difterită, sibaritism, vițiuri distrugătoare, suferință, mizerie, talent și imbecilitate, eclipse de lună și de minte, trecut, prezent, viitor – toate, toate cu un singur cuvânt le numim noi românii moderni, scurt: MOFT.”

În lectura actorului Radu Beligan, această caracterizare vesel-tristă, cu rol de profesiune de credință, desprinsă din Moftul român, articol-program apărut în primul număr al periodicului „Moftul român” (I, nr. 1, 24 ianuarie 1893), deschide spectacolul „Mofturi” de I. L. Caragiale, care va putea fi ascultat luni, 27 ianuarie 2012, ora 11.00, la barul Hotelului Ramada-Majestic din București, în cadrul audițiilor organizate de Teatrul Național Radiofonic, „Ne auzim la Majestic”.

Spectacolul cuprinde: Moftul român (1893), Moftangii: Rromânul, Rromânca, Savantul (1893), Trădarea românismului! Triumful străinismului!! Consumatum est!!! (1893), Politica (fragment, 1893), Temă și variațiuni (1885), În stilul și cu sintaxa „Monitorului oficial” (1877), Greșală de tipar (1902), Gogoși (1877), Mitică (1900), Succesul „Moftului român” (1893), Magnum mophtologicum (1893), Moșii (Tablă de materii) – 1901 ș.a. Interpretează: Radu Beligan, Ion Lucian, Mircea Albulescu, Virgil Ogăşanu, Mitică Popescu, Valentin Uritescu, Petre Lupu, Valentin Teodosiu, Mircea Constantinescu, Magda Duțu. Realizatori: Costin Tuchilă, Pușa Roth şi Vasile Manta. Înregistrare din anul 1998.

Acest spectacol are mica lui istorie. În 22 februarie 1998, se difuza la Radio România Cultural emisiunea Caragiale şi moftul român, înscrisă în seria „Clasicii dramaturgiei universale”, realizatori: Puşa Roth, Costin Tuchilă, Vasile Manta. Era a patra din respectiva serie, astăzi foarte lăudată de ascultătorii ce au avut bunăvoinţa de a ne comunica impresiile. În cea dedicată lui Caragiale am pus în discuţie moftul şi moftangiii revelaţi de contemporanul nostru Caragiale, permanenţi la noi, contemporanii lui Caragiale. Am invitat la microfon critici care au zăbovit asupra lor: Ştefan Cazimir, autorul studiului I. L. Caragiale faţă cu kitschul (1988), Alexandru Condeescu, semnatar al unui strălucit eseu, Planeta Moft (1997), subintitulat: O utopie critică despre rolul celei de-a patra puteri constituţionale (Sfinte Sisoe!) în opera lui I. L. Caragiale. Am dat cuvântul actorului Ilie Gheorghe de la Teatrul Naţional din Craiova, singurul care jucase pînă la data aceea roluri principale în toate piesele lui Caragiale. Textele şi fragmentele de texte (Moftul român, Moftangii, În stilul şi cu sintaxa „Monitorului oficial”, Temă şi variaţiuni, Politică, Succesul „Moftului român”, Diverse, Eclipse, Telegrame, Raport CFR, Greşală de tipar, Culmi, Moşii – Tablă de materii) au fost interpretate în premieră absolută la radio de mari actori: Radu Beligan, Ion Lucian, Mircea Albulescu, Valentin Uritescu, Mitică Popescu, Virgil Ogăşanu, în ordinea „intrării în scenă”. Textelor enumerate li s-a adăugat schița Amici, în versiunea inegalabilă a lui Radu Beligan și Ion Lucian. La înregistrare, în cunoscutul studio „Mihai Zirra” al Radiodifuziunii (T1, cum îi zicem noi), am tremurat puţin, nu pentru că era iarnă. Există un ton, o nuanţă timbrală a intonaţiei, un ritm al dicţiunii, o valoare inefabilă a fiecărei respiraţii. Le prinzi în clipa privilegiată iar ea poate fi ratată din varii pricini, inclusiv tehnice. Nu s-a întâmplat, din fericire. Maeştrii nu se dezmint niciodată. Veniţi într-o după-amiază, cu un ceas înaintea amurgului, pe gheaţă, după un turneu epuizant, Radu Beligan şi Ion Lucian, albi la faţă, au rostit cu tăietură clasică, fără vreo ezitare Moftul român şi Amici. Textul xerocopiat aflat în faţa domniilor lor era o dulce inutilitate. Ochii se urmăreau reciproc, fixau microfonul.

Mircea Albulescu ne-a surprins a doua zi fonotecând unul dintre interviuri. Intrat vijelios în cabină, l-am auzit: „Parşivilor, Caragiale fără mine?” A citit de îndată Rromânul cu un r graseiat inimitabil. „Caragiale fără mine, ai?!…”

Înregistrându-l pe Virgil Ogăşanu, am avut noi, în regie, emoţii. Stăteam lângă Vasile Manta la pupitrul acela lung, complicat, răspunzător de mii de ore de teatru. Priveam prin ciclop. Domnul Ogăşanu intrase în transă: Moşii (Tablă de materii). Un crescendo uluitor, apocaliptic în lectura textului, combinând nuanţele cele mai expresive, fără nici o respiraţie în plus. Spaima noastră – numai a noastră – era subînţeleasă: o atât de omenească bâlbă, o vocală inexpresivă, o virgulă omisă şi totul ar fi trebuit luat de la început. Nici vorbă: Virgil Ogăşanu a interpretat textul pe nerăsuflate. După finalul: „Criză teribilă, monşer!”, a respirat adânc, parcă nesfârşit. A rămas puţin timp pentru felicitări şi mulţumiri, actorul se grăbea la teatru, avea repetiţie…

Să revin: replica „Mofturi!” (cu varianta „Moft!”) din Moftul român este rostită de Ion Lucian de fiecare dată altfel (de 15 ori, conform textului), de la expresia plictisului la cea a ironiei capricioase, de la asprimea de buzdugan la revărsarea de fiere, de la zâmbetul fudul la dispreţul sec. O bogăţie de sensuri prin aceleaşi silabe aruncate meşteşugit în auz, cât imperiul fără graniţe al mofturilor. Fragmentul din Moftul român constituie pregenericul emisiunii menţionate; câteva pasaje din el – încheierea. După difuzarea benzii, nu am abandonat – să nu aveţi altă impresie! – mofturile… Am închegat alături de Pușa Roth și Vasile Manta un spectacol radiofonic cu titlul „Mofturi” de I. L. Caragiale, trimis în eter pe 5 iulie 1998. Durata lui este similară cu cea a emisiunii din seria „Clasicii dramaturgiei universale” (87 minute; cu o variantă scurtată, de 60 minute). Am pus la locul cuvenit textele omise din motive de spaţiu în emisiunea Caragiale şi moftul român; adică, au apărut integral Temă şi variaţiuni, Moftangii; am introdus altele, Mitică, Tot Mitică ş.a.m.d. Un spectacol, s-a spus, de teatru, deşi se bazează pe proză jurnalistică…

Costin Tuchilă