Jucată a suta oară la TNB, piesa „Micul infern” aspiră la o nouă… tinereţe fără bătrâneţe

micul infern teatrul national bucuresti

eveniment liber sa spunUna din cele mai apreciate şi mai longevive comedii, Micul infern de Mircea Ştefănescu împlineşte 100 de spectacole, marţi, 31 martie 2015, la sala Pictura a Teatrului Naţional „I. L. Caragiale” din Bucureşti.

Cu o distribuţie de neuitat: Ileana Stana Ionescu, Rodica Popescu Bitănescu – Soacra, Ilinca Goia – Soţia, Liviu Lucaci – Soţul, Marius Rizea – Doctorul, Dragoş Stemate – Curtezanul, Daniel Badale – Ordonanţa, Fulvia Folosea – Secretara, în viziunea regizorului Mircea Cornişteanu şi a scenografei Clara Labancz, spectacolul stârneşte aplauze furtunoase la fiecare reprezentaţie.

ilinca goia

Ilinca Goia

Îndrăgita piesă a dramaturgului Mircea Ştefănescu este o comedie de familie despre valori neperisabile, dar şi despre dificultatea păstrării unei relaţii de-a lungul unor decenii şi în contextul dinamic al unor generaţii. Un subiect la ordinea zilei, într-o poveste de la 1948. O piesă cu costume de epocă despre noi, cei de azi şi comicele situaţii prin care un cuplu poate să treacă străbătând… infernul conjugal. Cu tact şi credinţă, fler şi imaginaţie, acest mic infern poate fi transformat într-o călătorie de cursă lungă, în care el şi ea alternează la cârma aflată mai ales în mâinile Soacrei (rol epocal, căruia două mari actriţe ale Naţionalului bucureştean îi dezvăluie, în chip diferit, nuanţele şi vivacitatea). În spectacolul de marţi o veţi vedea pe Ileana Stana Ionescu.

ileana stana ionescu

Ileana Stana Ionescu

Aşadar, în numai un an şi jumătate de la premieră, Micul infern atinge o cifră rotundă, la acest sfârşit de martie jucându-se pentru cea de-a suta oară. Vă invităm să nu rataţi un minunat prilej de sărbătoare şi de mare haz, în care o comedie clasică îşi (re)dovedeşte tinereţea!

Comunicat al Teatrului Național „I. L. Caragiale” din București

Fotografii din spectacol de Augustin Bucur 

logo liber sa spunVezi: arhiva categoriei Teatru

„Praznicul ciubotarului” de Thomas Dekker, la Teatrul Naţional Radiofonic

 thomas-dekker-autor-elisabetan

Joi, 22 august 2013, la ora 19.00, la Radio România Cultural și sâmbătă, 24 august, la ora 13.15, la Radio România Internațional, Teatrul Naţional Radiofonic va difuza spectacolul Praznicul ciubotarului de Thomas Dekker, în regia lui Cristian Munteanu. Traducere de Leon Leviţchi. Adaptare radiofonică de Puşa Roth. În distribuţie: Alexandru Arşinel, Alexandru Repan, Cristian Iacob, Mihai Dinvale, Constantin Dinulescu, Ilinca Goia, Ion Haiduc, Mihai Bisericanu, Delia Nartea, Liviu Lucaci, Virginia Mirea, Ruxandra Sireteanu, Dumitru Rucăreanu, Claudiu Bleonţ, Mircea Constantinescu, Gh. Buznea. Redactor: Costin Tuchilă. Regia de studio: Janina Dicu. Muzică originală de George Marcu. Au acompaniat Mihai Bisericanu (chitară) şi Ioan Caţianis (flaut). Regia tehnică: Mihai Chelaru. Producător: Vasile Manta. Prezintă: Costin Tuchilă. Înregistrare din 2003.

thomas dekker

Frontispiciul ediţiei piesei Dekker his dreame, gravură în lemn, 1620. Posibil portret al scriitorului

Shakespeare n-a ieşit din nimic. O serie de autori de certă valoare, foarte apropiaţi ca tematică şi stil alcătuiesc un peisaj fascinant, de o bogăţie extraordinară, chiar dacă de la unii au rămas puţine texte ce le pot fi atribuite cu certitudine. Ele atestă complexitatea epocii elisabetane, amestecul de elemente aristocratice, umanism popular şi gust plebeian. Diferenţa dintre dramaturgi ca Ben Jonson, Robert Greene, Thomas Kyd, George Peele, John Webster, Thomas Dekker şi Shakespeare sau Marlowe o face exclusiv geniul acestora din urmă. În privinţa comediei însă, relaţia axiologică e mult mai strânsă, îndeosebi dacă ne referim strict la spectacolul limbii. Aceste considerente, cât şi interesul propriu-zis pe care îl prezintă textul, au stat la baza alegerii repertoriale a Teatrului Naţional Radiofonic.

teatru elisabetan

Teatru elisabetan

Despre biografia lui Thomas Dekker (c.1572–1632) se ştie foarte puţin. În Poetaşul, Ben Jonson îl prezintă ca pe un individ care peticeşte piese londoneze, incult şi îngâmfat. Un boem zdrenţăros, copil al Londrei, plagiator şi tâlhar. E greu de ştiut care este adevărul; cert e că Dekker provenea din straturile de jos ale societăţii, că a fost autodidact, începând să scrie teatru în 1597, că a stat de mai multe ori la puşcărie. Are, scrie Charles Lamb, „destulă poezie pentru orice subiect”. Se cunosc treizeci de colaborări cu alţi dramaturgi, inclusiv cu Ben Jonson până la celebrul „Război al teatrelor”, opt piese originale, câteva romane (Anul minunilor, Paznicul londonez, Abecedarul netotului). Pe lângă Praznicul ciubotarului, se citează de obicei Bătrânul Fortunatus (1600), Târfa cinstită (1604), Târfa din Babilon (1607), Dacă nu e bine, şi-a vârât dracul coada (1612). Titlurile, expresive, spun câte ceva despre conţinutul acestor piese în care satira convieţuieşte cu spiritul unui romantism popular, autorul privind cu simpatie evidentă lumea meseriaşilor, corporaţiile meşteşugăreşti, puternice, stabile, foarte mândre de originea şi rostul lor. Acesta este cadrul social din Praznicul ciubotarului, „o amuzantă comedie despre nobila breaslă” (The Shoemaker’s Holiday, or the Gentle Craft), scrisă în 1599 şi publicată în anul următor. Piesa plină de vervă, cu un limbaj colorat şi câteva personaje care se reţin, este o dramatizare liberă a romanului Nobilul meşteşug de Thomas Deloney, scriitor la modă, autor de best-seller-uri. În acţiunea plasată pe la 1415, când Henric al V-lea reîncepe războiul cu Franţa, se află o atitudine de frondă burgheză prin proclamarea egalităţii în rang a gentlemanului şi a meşteşugarului onorabil, conducător de breaslă. Cizmarul Simon Eyre ajunge lord primar al Londrei; fiica fostului primar, şi el de origine umilă (era băcan), se căsătoreşte cu nepotul contelui de Lincoln. Dar nu „instrucţia morală” este urmărită de Thomas Dekker, ci, folosind parţial structura farsei clasice, cu recuzita histrionică de rigoare, ideea că viaţa merită să fie trăită, dacă se poate, cu bună dispoziţie. Tipurile sunt savuroase, individualizate prin limbaj, Simon Eyre rămânând un personaj memorabil.

cristian munteanu

Cristian Munteanu

Adaptat cu îndemânare de Puşa Roth, Praznicul ciubotarului, difuzat în premieră pe ţară în 23 octombrie 2003, este un spectacol construit cu măiestrie stilistică de regizorul Cristian Munteanu. Piesa tradusă de Leon Leviţchi în 1964 îşi păstrează în versiunea radiofonică toate calităţile, de la atmosferă la conducerea acţiunii, localizare, caracterele personajelor. În perfect spirit elisabetan, montarea pune în valoare echilibrul dintre pasajele în proză şi cele în versuri, unele rimate („Rimele, spune ironic Rose, sunt un păcat”).

praznicul ciubotarului thomas dekker premiera pe tara

Alegerea distribuţiei s-a dovedit şi de această dată inspirată: Alexandru Arşinel, excepţional în portretizarea lui Simon Eyre, Cristian Iacob, un convingător şi simpatic Lacy, nepotul contelui, care o vreme se dă drept Hans olandezul, Constantin Dinulescu (Sir Roger Oateley), Mihai Dinvale (contele de Lincoln), două portrete admirabile de nobili englezi, Alexandru Repan, seniorial în rolul regelui, Mihai Bisericanu şi Ion Haiduc, calfele lui Eyre, atât de bine individualizate, personajele feminine, la rândul lor expresive tipologic, de la ingenua Jane (Delia Nartea) la gingăşia romantică a lui Rose (Ilinca Goia) sau la cicălitoarea soţie a lui Simon, Margery (Ruxandra Sireteanu) şi la servitoarea Sybil, din care Virginia Mirea face un remarcabil rol de compoziţie.

george marcu

George Marcu

Pentru a reliefa o dată în plus spiritul epocii, cântecele lui George Marcu, refrene care se reţin, interpretate de Alexandru Arşinel, Cristian Iacob (în rolul lui Rowland Lacy), Mihai Bisericanu, punctează plastic atmosfera.

Costin Tuchilă

Bloomsday în Bucureşti, ediția a doua

bloomsday

eveniment liber sa spunE.S. domnul Oliver Grogan, ambasadorul Irlandei în România, anunţă cea de-a doua ediţie a Festivalului „Bloomsday în Bucureşti”. Evenimentul dedicat operei literare Ulise a scriitorului irlandez James Joyce va avea loc sâmbătă, 15 iunie 2013, ora 19.00, în Piaţa Sf. Anton din Centrul Vechi (în spatele Hanului Manuc).

Bloomsday se sărbătoreşte în întreaga lume, anual, pe 16 iunie (la Bucureşti evenimentul va fi organizat cu o zi înainte), ziua în care se desfăşoară acţiunea din romanul Ulise de James Joyce. Sărbătoarea preia numele personajului principal din roman, Leopold Bloom. Romanul urmăreşte viaţa şi gândurile lui Leopold Bloom, precum şi a altor personaje, pe parcursul zilei de 16 iunie 1904.

Anul acesta, Bucureştiul se va alătura, pentru a doua oară, celor peste 40 de oraşe din lume care sărbătoresc Bloomsday. Evenimentul va cuprinde lecturi din Ulise, precum şi piese muzicale asociate cu opera lui Joyce.

james joyce ulise

Actorii Ilinca Goia, Dorin Andone şi Dan Tudor vor citi pasaje din romanul Ulise. Alături de aceştia, vor fi prezenţi tenorul Florin Ormenişan, acompaniat la pian de Alexandru Răileanu şi un cvartet de coarde compus din muzicieni de la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti.

Evenimentul va fi deschis de E.S. domnul Oliver Grogan. „Cititorii români sunt familiarizaţi cu opera lui James Joyce, iar noi încurajăm publicul larg să se alăture acestei manifestări culturale pentru a afla şi mai multe depre acest scriitor irlandez renumit”, a declarat ambasadorul Irlandei în România.

Evenimentului este organizat sub auspiciile Primăriei Municipiului Bucureşti. Parteneri: Primăria Municipiului Bucureşti, ArCuB, TVR, BDR Associates, Institutul Cultural Român, Asociaţia Ireland Romania Network, Teatrul Naţional Bucureşti „I. L. Caragiale”, Filarmonica „George Enescu”, Editura Humanitas Fiction şi Societatea Română de Radiodifuziune.

bloomsday ulise joyce bucuresti

Anul acesta, iubitorii de lectură vor avea ocazia să asculte pasaje din James Joyce şi în localul care îi poartă numele, James Joyce Pub, din Str. Walter Mărăcinenau nr. 1-3, sector 1, în aceeaşi zi, începând cu ora 12.30. Textele vor fi citite de studenţi, iar atmosfera specifică începutului de secol XX va fi întreţinută de un cvartet de coarde. Cu această ocazie, vizitatorii vor avea prilejul să viziteze expoziţia de pictură semnată de Diana Brăescu.

„Echipa de zgomote” de Fănuş Neagu, în premieră la Teatrul Național Radiofonic

Luni, 6 februarie 2012, la ora 11.00, la barul Ramada-Majestic de pe Calea Victoriei din Bucureşti, Teatrul Naţional Radiofonic vă invită la audiţia premierei Echipa de zgomote de Fănuş Neagu. Adaptarea radiofonică și regia artistică: Mircea Albulescu. În distribuţie: Ion Caramitru, Maia Morgenstern, Constantin Dinulescu, Marius Manole, Ilinca Goia, Costina Ciuciulică, Mihai Calotă.

Publicată în 1970 la Editura Cartea Românească, distinsă cu Premiul pentru dramaturgie al Uniunii Scriitorilor din România, jucată în 1985 la Teatrul Giulești – Sala Majestic din București, piesa Echipa de zgomote de Fănuş Neagu cunoaște acum o variantă radiofonică remarcabilă, sub bagheta maestrului Mircea Albulescu, o punere în undă percutantă și în același timp tulburătoare, emoționantă și totodată încărcată de cruzime, proiectând în planul realului, dar și în planuri simbolice, drame de familie, impulsuri, instincte, pasiuni, aspirații frânte.

Povestea unei familii angajate într-un studio cinematografic pentru a produce zgomote devine pretext al unor dezvoltări auditive elaborate și minuțioase, amestec de realitate și imaginație, de fapt cotidian și stranii întâmplări din trecut, evocate pe calea memoriei. Secrete cumplite, nelegiuiri, înșelăciuni ies la iveală în dialogul crud, direct, tensionat, semn al unui univers tragic. Amintirile invadează prezentul, la fel cum simbolurile invadează această dramă poetică modernă, cum a fost catalogată piesa. Personajele produc zgomote fără a ști însă pentru cine și astfel, în țesătura dramatică se insinuează stranietăți, accente kafkiene, iar ratarea individuală, destrămarea sufletească, dezrădăcinarea devin inevitabile.

Viziunea radiofonică are energie și dramatism, accentuează inteligent derizoriul vieții personajelor, disperarea, încordarea, deziluziile, incomunicabilitatea. Totul este formulat cu vigoare și claritate, în tonuri vii, alcătuind o realitate sonoră bogată în sugestii și simboluri.

Redactor: Domnica Ţundrea. Regia de studio: Janina Dicu. Regia muzicală: George Marcu. Producția și regia tehnică: Vasile Manta.

Premiera radiofonică a spectacolului Echipa de zgomote de Fănuş Neagu va avea loc sâmbătă, 11 februarie 2012, la ora 23.00, la Radio România Actualităţi.