Audiție la Majestic: „Suzana” de Ilinca Stihi

suzana ilinca stihi werner herzog

Luni, 20 mai 2013, ora 11.00, la barul Hotelului Ramada-Majestic din București (Calea Victoriei, nr. 38–40), Teatrul Național Radiofonic vă invită la audiția cu public a spectacolului Suzana de Ilinca Stihi. Spectacolul a fost distins cu Premiul pentru cea mai bună producție de teatru radiofonic a anului 2012, în cadrul Galei UNITER, ediția XXI.

Teatrul Național Radiofonic: „Suzana”, spectacol premiat de UNITER și finalist la New York

gala uniter iasi 2013

eveniment liber sa spunÎn cadrul ediției a XXI-a a Galei Premiilor UNITER, care s-a desfășurat luni, 13 mai 2013, la Teatrul „Vasile Alecsandri” din Iași, Premiul pentru cel mai bun spectacol de teatru radiofonic a revenit spectacolulul Suzana, scenariul şi regia artistică: Ilinca Stihi, producţie a Teatrului Național Radiofonic.

Același spectacol a fost nominalizat între finaliștii Festivalul Internațional de Radio de la New York, ediția 2013. Din producțiile celor 35 de țări concurente, la secțiunea Teatru radiofonic, juriul internațional alcătuit din 20 de personalități în domeniu, a reținut opt titluri produse de: Germania (1), Hong Kong (1), Irlanda (2), Mexic (1), Marea Britanie (2) și România (1). Festivalul de la New York își va anunța medaliații în 17 iunie, în new york festivalscadrul unei ceremonii ce va avea loc la Manhattan Penthouse, New York.

Suzana, scenariu de Ilinca Stihi după o idee de Werner Herzog, dezvoltă într-o formulă neconvenţională universul interior al unui personaj respins de societate. Un puşcăriaş este eliberat. Afară, lumea parcă a amuţit. Drumul pustiu pare să ducă spre oraş. Spre viaţă. Spre iniţierea unui nou parcurs. Puşcăriaşul porneşte la drum însoţit de femeia lui imaginară, Suzana, o fată din revistele deocheate care, în fotografia de deasupra patului, i-a mângâiat anii de detenţie. Treptat, Suzana capătă personalitate, viaţă şi devine ghidul său într-un drum al amintirilor şi proiecţiilor imaginare. Un drum al nopţii continuat de versurile poetului german Novalis, pe care Suzana însăşi le descoperă cu interes. Un drum către sine luminat şi detaliat de fragmente din romanul neterminat al lui Novalis, Heinrich von Ofterdingen.

suzana scenariu si regia ilinca stihi

Andi Vasluianu, intepretul principal, realizează o performanţă actoricească trecând de la discursul angajat politic, la cuvântul poetic suspendat între vis şi realitate cu viteza unei tăieturi de montaj. Alături de el, Mădălina Giţescu în rolul Suzanei, Tania Popa, Orodel Olaru, Ioana Sihota şi ceilalţi gravitează natural în spaţiul intim propus de piesă. Lumea lui Novalis este amintită prin citatele în germană rostite de Axel Moustache şi Roxana Lepedat şi se întrepătrunde subtil cu atmosfera intensă a filmelor lui Werner Herzog. Ţesătura sonoră realizată de Mihnea Chelaru (sound design) şi Mădălin Cristescu (regia muzicală), împlinesc şi continuă un spectacol după structura specifică a unei cochilii în spirală. Regia de studio: Milica Creiniceanu.

Rebecca. File

Ce se întâmplă atunci când sunetele invadează privirea? Instalaţia multisenzorială Rebecca. File explorează transgresia de la roman la partitura muzicală, de la scenă la microfonul de radio; şi de aici, la provocarea Aiurart. Rebecca. File propune o experienţă complexă, unde invizibilul compune imagini, pornind de la un personaj niciodată descifrat – Rebecca de Winter.

Evenimentul va avea loc miercuri, 14 noiembrie 2012, ora 18.00, la Aiurart Gallery din București (str. Lirei nr. 21).

O instalaţie de: Ilinca Stihi, Andrei Popovici, Mihnea Chelariu, George Marcu, Mădălin Cristescu. Fotografii de: Valentina Beleavschi, George Dăscălescu, Mircea Gheorghe. Curatori – Andrei Popov, Eugenia Anca Rotescu.

Ilinca Stihi

Rebecca…

…romanul clasic, capodopera scriitoarei britanice Daphné du Maurier (1938).

…thriller-ul cult, în egală măsură pentru critică şi marele public, regizat de Alfred Hitchcock (1940).

…drama gotică repovestită într-un musical-hit de compozitorul american de origine maghiară Sylvester Lévay si de libretistul german Michael Kunze (2006).

Rebecca – una din cele mai celebre prezenţe absente din cultura universală. FEMEIA! (ni se spune) cu defecte şi calităţi exacerbate; fără corp şi fără chip, căci nicio imagine picturală sau fotografică nu i-ar fi putut surprinde vreodată esenţa (ni se dă a înţelege). Dispărută violent din lumea materială, Rebecca locuieşte însă perpetuu în mentalul apropiaţilor săi şi al celor care, de o manieră sau de alta, au avut vreodată de-a face cu ea. Dincolo de orice altceva, tocmai această absenţă o face iubită, detestată, cautată, o enigmă fără soluție unică.

În 2011, la Bucureşti, regizorul româno-maghiar Attila Béres îi reteatralizează povestea muzicală – punând-o sub o lumină cu totul neaşteptată – într-un spectacol care „îndrăzneşte să ducă emoţia până la capăt”, după spusele compozitorului Sylvester Lévay. Realizat în parteneriat cu Teatrul de Operetă şi Musical din Budapesta, spectacolul de la Teatrul Naţional de Operetă „Ion Dacian” este cea de a cincea producţie mondială a musicalului Rebecca, devenind în scurt timp unul dintre cele mai mari succese ale teatrului din capitala română.

Timp de aproape trei săptămâni, am urmărit ultima etapă a repetiţiilor acestei producţii. Cele peste patruzeci de ore de înregistrări audio – iniţial, cu destinaţie strict jurnalistică – sunt punctul de pornire al instalaţiei Rebecca. File. Din elemente disparate, proiectul recompune ambianţa de lucru, îndeobşte inaccesibilă publicului larg, pentru a schiţa drumul unui spectacol de musical – gen deosebit de complex, dar puţin exploatat în România – de la primul pas al echipei artistice şi tehnice pe scenă, la prima ridicare de cortină.

Instalaţia explorează capacitatea producţiei Rebecca de a genera un alt act artistic, complementar, prin reinterpretarea materialului radiofonic şi a anumitor elemente din spectacol cu alte mijloace şi instrumente creative.

În acelaşi timp, proiectul încearcă să adauge noi dimensiuni unei ficţiuni devenite deja mit, dar şi să-i verifice puterea de atracţie în zilele noastre. Aşadar, cine este Rebecca?

Într-o lume contemporană dependentă de vizual, Rebecca. File acordă întâietate sunetului, simţ predilect al imaginaţiei. Adică, al secretului dintotdeauna al Rebeccăi: jocul lui „a fi” în „a nu fi”.

Giovanni Battista Piazzetta, Rebecca la fântână, c. 1740

Întreţinuţi cu: Nenea Iancu & Red Bull

Parteneri: RFI, Zeppelin, Tataia, Şapte Seri, Modernism, Metropotam, Artclue, ArtAct Magazin, Liternet.