Păpuşi din linguri de lemn

figurine papusi linguri lemn

Sâmbătă, 15 iunie 2013, ora 18.30, la Crayon Club din București (Intrarea Mieilor nr. 17–21, sector 2), copiii dar şi părinţii acestora sunt invitaţi să participe la confecţionarea păpuşilor din linguri de lemn. Este o activitate plăcută atât pentru copii cât şi pentru adulţi, spun organizatorii, deoarece îşi pot da frâu liber imaginaţiei, iar figurina realizată poate fi încă o ocazie sau invitaţie la joc şi distracţie. În timp ce copiii vor face păpuşi din linguri, părinţii vor lucra prin tehnica şerveţelului o lingură sau spatulă. Vă aşteptăm cu mic cu mare şi vă promitem că vom lucra cu spor şi bucurie!

crayon

Organizatorii de manifestări de la Crayon Club sunt de părere că serile de vară nu-s de vară dacă nu au şi dans. Aşa că dans să fie! De marţi, 18 iunie, ora 18.30.

Înscrieri: tapusele@yahoo.com; rusu.nicoleta@yahoo.com

Telefon: 0723 466 013; 0747 702 284.

 

Şase spectacole de teatru la Festivalul „Țara Copiilor”

Tara Copiilor MTR

Între 31 mai și 2 iunie 2013, Clubul Țăranului și Muzeul Național al Țăranului Român se transformă în Țara Copiilor. Timp de trei zile, curtea muzeului și spațiile Clubului Țăranului vor fi dedicate exclusiv copiilor, care sunt așteptați la spectacole de teatru, ateliere creative și un târg pentru toată familia. În cadrul festivalului vor fi invitate şase dintre mai îndrăgite spectacole pentru copii, susţinute de trupe independente de teatru deja consacrate în spaţiul cultural bucureştean.

Atât sâmbătă, cât şi duminică (1 şi 2 iunie) vor avea loc câte trei piese de teatru. În prima parte a zilei, Clubul Ţăranului va găzdui spectacole cu o atmosferă prietenoasă şi cu un puternic impact pedagogic, susţinute de trupe apreciate precum Paiaţa, Lumea lui Momo, Hopa Trop sau Omidee.

Încheierea zilelor de 1 și 2 iunie din festival are loc în studioul „Horia Bernea” al Muzeului Naţional al Ţăranului Român, care se va transforma cu această ocazie într-o sală de teatru. Aici vor avea loc două spectacole de mari proporţii dedicate întregii familii. Sâmbătă, 1 iunie, Asociația pentru Promovarea Istoriei României prezintă spectacolul Tărâmul basmelor – Începuturi, care îmbină personaje tradiţionale din poveştile româneşti cu elemente cinematografice, efecte speciale, lumini, sunet și proiecții de imagini, oferind basmelor o nouă identitate. Duminică, 2 iunie, Compania de teatru Passe Partout Dan Puric va purta spectatorii într-o excursie din poveste în poveste, din tărâm în tărâm, trecând prin şcoala fluturilor și lumea căluților de mare, în spectacolul nonverbal, plin de muzică și culoare, Fluturi și oameni.

pierre auguste-renoir fete citind

Pierre-Auguste Renoir, Fete citind

Programul complet al spectacolelor din cadrul Festivalul „Țara Copiilor”:

• Sâmbătă, 1 iunie

Ora 10.30, Clubul Ţăranului:

Fata babei și fata moșului, Teatrul Paiața

Recomandat: copii peste 3 ani.

Un spectacol interactiv, o poveste care ne păstrează viu gândul că, undeva, cândva, se va împlini zicala „după faptă şi răsplată”.

Preţ bilet: 10 lei/persoană. Rezervări: 0723.567.233.

Ora 12.30, Clubul Ţăranului:

Muzicanții din Bremen, compania Lumea lui Momo

Recomandat: copii peste 3 ani.

Spectacol creat pentru a îmbujora de emoție și bucurie obrăjorii celor mici, pentru a le da încredere în puterea imaginației și a-i face să fie responsabili cu prietenii cu lăbuțe și botic.

Preţ bilet: 25 lei/persoană. Rezevări: 0723.565.113.

Taramul basmelor-Inceputuri

Spectacolul de seară: ora 18.00, Studio „Horia Bernea”:

Tărâmul basmelor – Începuturi, Asociația pentru Promovarea Istoriei României

Cele mai îndrăgite personaje ale basmelor românești se vor întâlni pe aceeași scenă, într-un spectacol interactiv de teatru pentru copii. Lumea basmului primește o nouă identitate prin îmbinarea elementelor cinematografice cu cele mai noi metode grafice și animații 3D. Efectele speciale, luminile, sunetul și proiețiile de imagini ancorează publicul în atmosfera de poveste și le oferă celor prezenți ocazia de a fi actori principali în spectacolul la care asistă.

Preț bilet: copii 17 lei, adulți 22 lei.

• Duminică, 2 iunie

Ora 10.30, Clubul Ţăranului

Castelul Vrăjitoarei, trupa de teatru Omidee

Recomandat: copii între 3 și 8 ani.

Prinţesa închisă în castelul vărjitoarei învaţă să nu se mai teamă de întuneric, fantome sau şoareci. La fel vor face şi copiii care urmăresc întâmplările ei.

Preţ bilet: 10 lei/persoană. Rezervări: 021.335.21.34, 0723.137.747 sau 0741.149.749.

Ora 12.30, Clubul Ţăranului

Noapte bună, compania de teatru Hopa Trop

O imagine poetică asupra visului, cu ajutorul luminilor, umbrelor, al sunetelor date de instrumentele live. Spectacolul este gândit pentru copii de vârstă mică, cu imagini şi sunete nonagresive.

Recomandat: copii între 2 şi 5 ani.

Preţ bilet: 20 lei/persoană. Al doilea adult din cadrul familiei va putea asista la piesă gratuit.

fluturi si oameni passe partout

Spectacolul de seară: ora 19.00, Studio „Horia Bernea”:

Fluturi și oameni, Compania de teatru Passe Partout Dan Puric

Un spectacol neastâmpărat, gândit special pentru copiii neastâmpăraţi ai zilelor noastre, copii care sigur vor înţelege de ce fluturii, mai nou, iau lecţii de balet, pe cine așteaptă Sirena în mijlocul mării și unde îşi vor petrece… luna de miere Scufiţa Roşie şi Lupul cel Rău. O excursie plină de aventuri, ca într-un montagne russe, din poveste în poveste şi din tărâm în tărâm; un spectacol plin de culoare, la care Fraţii Grimm, Petre Ispirescu şi Walt Disney şi-ar rezerva din timp locuri în sală.

Preţ bilet: copii 15 lei, adulţi 25 lei.

Programul complet al activităților din cadrul festivalului Țara Copiilor se găsește pe pagina de Facebook a festivalului. Pentru detalii şi întrebări, ne puteţi scrie pe adresa taracopiilor@gmail.com.

Festivalul „Țara Copiilor” (31 mai–2 iunie 2013) este o ediție pilot a Festivalului „Țara Copiilor” ce va avea loc în perioada 6–12 septembrie 2013. În toamnă, organizatorii își doresc să aducă unele din cele mai frumoase spectacole de teatru pentru copii atât din țară, cât și din străinătate.

Partener principal:

Muzeul Naţional al Ţăranului Român

84 de ani de teatru radiofonic românesc

ce stia satul teatru radiofonic

eveniment liber sa spunLuni, 18 februarie 2013, la ora 11.00, la clubul Ramada-Majestic de pe Calea Victoriei din Bucureşti, Teatrul Naţional Radiofonic vă invită la o întâlnire pentru a marca sărbătorirea a 84 de ani de teatru radiofonic românesc.

În 18 februarie 1929, avea loc prima difuzare a unei producţii de teatru radiofonic, cu piesa Ce ştia satul de V. Al. Jan, în interpretarea actorilor Teatrului Naţional din Bucureşti, Maria Filotti şi Romald Bulfinski. Reprezentaţia în direct se dovedea fără îndoială încărcată de emoţie şi de febrilitate, actorii interpretându-şi rolurile cu promptitudine şi mobilitate a jocului, efectele tehnice fiind realizate „pe viu”, cu grija de a împleti sugestiv vocile şi intervenţiile sonore care alcătuiau aşa-numita „culisă acustică”.

Spre a sărbători cei 84 de ani de teatru radiofonic românesc, noi vă propunem, la audiţia de la Ramada-Majestic, o altă montare a piesei Ce ştia satul de V. Al. Jan (I. Valjan), varianta din anul 1979, în regia artistică a lui Paul Stratilat. Adaptarea radiofonică: Leonard Efremov. În distribuţie: Radu Beligan, Ileana Stana Ionescu, Ioana Casetti, Constantin Botez. Regia muzicală: Romeo Chelaru. Regia tehnică: ing. George Buican.

I. Valjan

I. Valjan

La audiţie, vor participa scriitori, oameni de teatru, jurnalişti, ascultători fideli şi, bineînţeles, echipa Teatrului Naţional Radiofonic. Publicul va primi CD-uri cu înregistrările spectacolelor Ce ştia satul de V. Al. Jan şi Ion Valjan sau Fascinaţia teatrului – scenariu radiofonic de Michaela Gulea şi Magda Duţu, realizat, în anul 2012, în seria „Biografii, memorii”, în regia lui Petru Hadârcă.

Bucurându-se de privilegiul de a fi teatrul cu numărul cel mai mare de actori, având posibilitatea de a-şi alcătui distribuţiile prin selectarea celor mai buni interpreţi ai scenei româneşti, Teatrul Naţional Radiofonic a realizat, de-a lungul anilor, un portofoliu impresionant de spectacole excepţionale, adunând, pe principiul unităţii în diversitate, propuneri spectacologice dintr-o mare varietate de epoci, de spaţii geografice şi spirituale.

aniversare teatru radiofonic

Este evident faptul că, în timp, Teatrul Naţional Radiofonic s-a definit ca o artă cu legi de sine stătătoare, diferite de cele ale limbajului scenic, iar mijloacele de expresie proprii universului sonor s-au reînnoit în permanenţă, în funcţie nu doar de modificarea tipului de sensibilitate estetică, ci şi de progresele tehnice ale radiofoniei. Astfel încât se poate detecta o evoluţie din ce în ce mai sigură a artei teatrale radiofonice spre rafinament şi cizelare a expresiei artistice, sub raportul arhitecturii şi al plasticii auditive.

Dacă Teatrul Naţional Radiofonic a ştiut să-şi atragă mari nume ale scenei româneşti, el a reuşit, totodată, să-şi creeze propriile personalităţi şi să-şi contureze propriul drum artistic. Aici au lucrat autori redutabili de scenarii radiofonice, aici piesa românească şi-a găsit totdeauna locul în repertorii, aici actorii au putut juca marile roluri visate, în care nu fuseseră distribuiţi pe scenă – şi tot aici s-au format individualităţi regizorale de marcă, practicându-şi profesia cu dăruire, împlinindu-şi vocaţia de a crea din sunete o întreagă lume, cu o desăvârşită atenţie la puterea de pătrundere emoţională a cuvântului rostit.

teatru radiofonic

La fel cum Teatrul Naţional Radiofonic are cele mai bogate posibilităţi de a-şi crea spectacolele, de a-şi alege textele dramatice şi actorii, el este, în acelaşi timp, şi teatrul cu cel mai mare număr de spectatori, cu un public extrem de diversificat, chiar eterogen.

Aşadar, Teatrul Naţional Radiofonic a devenit, fără îndoială, de-a lungul timpului, o instituţie culturală cu adevărat naţională, cu un prestigiu indiscutabil, aşa cum îi dorea Tudor Vianu. Şi, tocmai fiindcă această moştenire culturală s-a dovedit a fi remarcabilă, intenţia noastră este de a găsi o fericită complementaritate între valorile trecutului şi realizările actuale – şi unele, şi celelalte înfăptuite cu pasiune, talent şi inteligenţă a expresiei artistice.

Spectacolul radiofonic Ce ştia satul de V. Al. Jan va fi difuzat vineri, 22 februarie 2013, la ora 14.05, la Radio România Cultural.

Audiţie plăcută şi La mulți ani Teatrului Naţional Radiofonic!

Domnica Ţundrea

 Vezi și: Primul spectacol de teatru radiofonic românesc

Linia verde anticenzură

Ai fost vreodată cenzurat? Cunoşti un caz recent de cenzură, sabotaj sau interdicție în cultură? Sună şi semnalează-l la numărul gratuit 0800-823.698 (08008-CENZURA) sau pe  www.AntiCenzura.ro până pe 20 octombrie 2012.

În România, cenzura în artă nu e un delict condamnat prin lege, nici nu e considerată un lucru grav, este rareori semnalată public și niciodată taxată. Încălcarea libertăţii de exprimare nu e un lucru nou în spaţiul social și cultural românesc, înainte și după 1989. Oprimarea, sub orice formă, a libertății de expresie artistică duce la încetățenirea tabu-urilor, la înregimentare ideologică și la crize grave de imaginație.

Atacul gusturilor încetăţenite a fost dintotdeauna motor al schimbării!

Artiştii trebuie să-şi continue ofensiva asupra noilor teritorii şi tabu-uri!

Lasă-ne povestea ta la 0800-823.698 (08008-CENZURA) sau pe www.AntiCenzura.ro. Va fi inclusă într-o instalaţie itinerantă pe care o vom expune în fața instituțiilor culturale dominante din România între octombrie și noiembrie 2012. Poţi trimite imagini lămuritoare şi alte detalii la adresa linia@anticenzura.ro.

Semnalează, informează, combate!

Organizator: Ofensiva Generozităţii

Proiect finanţat de: Administraţia Fondului Cultural Naţional

Parteneri: Muzeul Național de Artă Contemporană (MNAC), Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică București (UNATC), Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, Teatrul Dramatic „Fani Tardini” Galați, Atelier 35

Artiști implicați: Ioana Păun, Alexandru Berceanu, Cristian Neagoe, Xandra Popescu, Larisa Crunțeanu, Andrei Cozlac, Monotremu, Sorina Vasilescu, Doru Moraru.

Cu sprijinul: Coaliţia Sectorului Cultural Independent, Active Watch, Cărtureşti, Street Delivery.

Parteneri media: Şapte Seri, Radio Guerrilla, Radio România Cultural, RFI, Tataia, Decât O Revistă, Kamikaze, BeWhere, VICE, Zeppelin, Think Outside The Box, CriticAtac, VoxPublica, veiozaarte, Modernism.ro, sub25.ro.

Scriitorul spaniol Félix J. Palma se întâlnește cu cititorii români

Editura Trei, cu sprijinul Ambasadei Spaniei în România, vă invită la lansarea cărții Harta cerului de Félix J. Palma. Autorul spaniol se întâlnește cu cititorii din România, miercuri, 26 septembrie 2012, la ora 18.00, la Librăria Cărturești Verona din București. Alături de scriitor vor fi prezenți Excelența Sa Domnul Estanislao de Grandes Pascual, Ambasadorul Spaniei în România, directorul Institutului Cervantes, Dl. Juan Carlos Vidal García, criticul literar Dan C. Mihăilescu, traducătoarea Ana Maria Tămaș și directorul editorial al Editurii Trei, Magdalena Mărculescu.

În călduroasa vară a anului 1835, un bărbat a facut lumea să viseze, susținând că Luna e locuită de unicorni, de oameni-lilieci și alte ființe fantastice.

Dupa mai bine de 70 de ani, strănepoata lui, Emma Harlow, știe că se va putea îndrăgosti numai de cineva care, ca și străbunicul ei, să fie în stare să înflăcăreze imaginația contemporanilor.

Pentru aceasta îi cere milionarului Montgomery Gilmore, cel mai neobosit pretendent al ei, să reproducă invazia marțiană descrisă de H. G. Wells în romanul Războiul lumilor. Pentru Gilmore, nimic nu e imposibil: marțienii vor invada Pământul, chiar dacă, de data aceasta, va fi din iubire.

„Un savuros amestec de genuri.” – „The Washington Post”.

„Un uluitor carusel de erudiție și extravaganță.” – „Le Nouvel Observateur”.

„Cititorii care se vor aventura în aceasta călătorie vor fi recompensați cu prisosință. Félix Palma împletește istoria și fantasticul într-o poveste de dragoste impresionantă, condimentată cu nenumărate aventuri.” – „Booklist”.

„Pur și simplu sclipitor.” – „Publishers Weekly”.

Félix J. Palma este unul dintre cei mai originali scriitori spanioli, iar una dintre mărcile scrisului sau este aceea de a insera fantasticul în cotidian. A publicat cinci cărți de povestiri, care i-au adus multe premii, printre care Premiul Tiflos în 2001 și Premiul Iberoamericano în 2003.

Harta cerului face parte dintr-o trilogie. Prima parte a trilogiei – Harta timpului – a fost recompensată cu prestigiosul Premiu Ateneo de Sevilla în 2008. Publicată în peste 25 de țări, ea l-a consacrat definitiv pe Felix J. Palma ca prozator. Harta timpului a apărut la Editura Trei, în 2011.

Miniaturi textile

În perioada 7–18 martie 2012, Uniunea Artiştilor Plastici vă invită la Galeria „Orizont” pentru a vizita expoziţia de Miniaturi textile, care deschide sezonul de primavară al evenimentelor de artă plastică. Vernisajul va avea loc miercuri, 7 martie, la ora 18,00. Invitat: criticul de artă Corneliu Antim.

Expun: Nicoleta Albu, Maria Băndărău, Marijana Biţulescu, Cristina Bolborea, Cornelia Brustureanu, Raluca Casaru, Elena Câmpian, Liliana Marilena Crăciun, Gabriela Drăghici, Şerbana Drăgoescu, Agnes Forro, Daniela Frumuşeanu, Mariana Voicu Grumăzescu, Zolt Karoly Gyongyi, Miruna Hasegan, Cristina Hîrţescu, Georgeta Hlihor, Dorina Horătău, Marcela Larionescu, Leontina Mailatescu, Ecaterina Marghidan, Ileana Dana Marinescu, Ruxandra Sibil Mermeze, Viorela Mihăescu, Mihail Moldovanu, Arina Ioana Muntean, Ruxandra Munteanu, Claudia Muşat, Cella Neamţu, Ariana Nicodim, Andra Panduru, Ileana Ploscaru, Adriana Canija Popa, Radu Popovici, Ana-Maria Rugescu, Andreea-Alexandra Rusu, Angela Semenescu, Ana-Elena Stoinescu, Natalia Udrea, Gabriela Vasilescu, Zoe Vida, Nicolae Zîmbroianu.

Program de vizitare: luni-vineri: orele 11.00–19.00; sâmbătă: 11.00–15.00.

„Miniatura textilă este un subiect interesant pentru că artiştii se confruntă cu aceleaşi legi ale compoziţiei (cu probleme de formă, culoare, tehnică) ca şi pentru o piesă de mari dimensiuni. Dimensiunea mică presupune minuţiozitate în execuţie, stăpânirea unei tehnologii care să implice şi folosirea lupei, multă imaginaţie, atenţie, pentru ca lucrarea să fie precum o bijuterie. Miniatura textilă poate avea multă forţă şi splendoarea unei lucrări monumentale”. (curator Marijana Biţulescu).

 

Insectar – miniaturi textile de Ileana Dana Marinescu

Fiziologia gustului: Cartofi franțuzești

Bine v-am găsit, doamnelor şi domnilor! Astăzi ne vom opri la mâncare gătită, la cartofi franţuzeşti, pentru că este timpul cartofilor, acum când gerurile cumplite ne ţin prizonieri pe lângă casele noastre. M-am gândit că fiecare are o rezervă mică-mititică de cartofi, că de, astă toamnă prea erau mulţi, frumoşi şi destul de ieftini.

Vorbim despre un fel de mâncare franţuzesc, dar ar trebui să ne reamintim când a ajuns „distinsul” cartof în această ţară. Se pare că omul de numele căruia este legată apariţia cartofului în Franţa se numeşte Antoine-Augustin Parmentier, farmacist din secolul al XVIII-lea, care în timpul prizonieratului său în Germania a descoperit această legumă. După război, Academia Franceză a organizat un concurs pe tema celei mai bune legume care poate fi consumată pe timp de foamete, precum şi modul ei de preparare. Parmentier a participat şi el la acest concurs, subliniind faptul că, deşi a mâncat foarte mulţi cartofi, nu a fost niciodată obosit sau bolnav. Raportul său a fost publicat de Academie, dar din 1748 Parlamentul interzisese cultivarea cartofilor, datorită zvonurilor că între cartofi şi unele boli ca lepra ar fi existat o legătură. Medicii au studiat cartoful şi au ajuns la concluzia că este comestibil.

În anul 1785 regele Ludovic al XVI-lea i-a oferit lui Parmentier un teren la Sablons, pe care farmacistul a cultivat cartofi. În anul următor, 1786, Parmentier i-a făcut cadou regelui flori de cartof și acesta şi-a pus una la butonieră, iar alta a dăruit-o reginei Marie-Antoinette. Mai târziu, în anul 1795, într-o perioadă dificilă din istoria Franţei, cartofii au fost cultivați chiar şi în Grădinile Tuileries.

Dar să ne continuăm ideea, aceea de a pregăti felul de mâncare pentru care ne-am pregătit sufleteşte.

Francezii ca şi românii sunt mari amatori de cartofi prăjiţi, dar cartofii franţuzeşti sunt de preparat şi lasă imaginaţia liberă…

Cei care nu au mâncat niciodată cartofi frantuzeşti trebuie să afle că  rețeta este o combinaţie fericită cu brânză sau caşcaval, ou fiert, lapte sau smântână, unt. Cartofii fierţi, tăiaţi rondele se pun în cuptor acompaniaţi de straturi delicioase de brânză sau cașcaval și ou. După metode româneşti, gospodinele mai adaugă șuncă sau un alt fel de mezel, pentru a diversifica gustul. Cartofii rumeniţi în unt, pentru cine suportă acest ritual, dau un plus de farmec acestui fel de mâncare care a devenit obişnuit în casele europenilor grăbiţi.

Cartofii frantuzeşti reprezintă un fel de mâncare pentru masa de seară, servită la o oră rezonabilă. Fiindcă este seară, puteţi aşeza pe masă un pahar cu vin, eu zic alb, ca să păstrăm tonurile impuse de o asemenea mâncare. Fiindcă lista e deschisă şi imaginaţia liberă, puteţi face orice combinaţie doriţi cu condiţia să păstraţi cartofii, elementul principal al franţuzescului fel de mâncare. À bientôt!

Pușa Roth