Sub Zodia Mariei

maria gheorghiu

eveniment liber sa spunAvându-i ca protagoniști pe Maria Gheorghiu și Eusebiu Ștefănescu, spectacolul Sub Zodia Mariei va fi un eveniment cultural unic pentru scena românească, ce-și dorește să se contureze într-un omagiu artistic, adus celor mai importante Marii ale țării. Fecioara Maria, Maria de Mangop, Regina Maria a României și Maria Tănase sunt cele patru nume ce vor călăuzi un eveniment încununat, cum altfel, de prezența unei alte Marii – Maria Gheorghiu.

eusebiu stefanescu

Eusebiu Ștefănescu

De ce Sub Zodia Mariei? Pentru că este o poveste care trebuie spusă. Pentru că ea începe în Grădina Maicii Domnului. Pentru că Fecioara Maria încă ne veghează. Pentru că prințesa bizantină, Maria de Mangop, a devenit a noastră, plătind supremul preț din însoțirea cu domnitorul Ștefan cel Mare. Pentru că am avut cândva o mare regină, care a știut să joace bine cartea României la Curțile Europei, care a îmbrăcat haina militară atunci cand ostașii Armatei Române aveau nevoie de îmbărbătare și care a iubit România, țara ei de adopție, mai presus de orice. Pentru că povestea Reginei Maria și a inimii ei trebuie știută de toți românii. Pentru că am mai avut o Marie, care a știut să ducă în lume frumusețea cântecului popular românesc, Maria Tănase. Și, nu în ultimul rând, pentru că Maria Gheorghiu a simțit ca făcând parte din destinul său artistic să spună și să cânte aceste povești.

maria gheorghiu si eusebiu stefanescu

Maria Gheorghiu și Eusebiu Ștefănescu

Invitații speciali ai acestei frumoase narațiuni muzicale vor fi actrița Adriana Trandafir și pianistul Radu Grațianu. Regia spectacolului, pus pe hârtie cu ceva luni în urmă de Miron Manega și Maria Gheorghiu, va fi asigurată de Ioan Cărmăzan.

Pentru că un astfel de eveniment nu putea avea loc decât într-o sală de teatru, vă așteptăm luni, 9 decembrie 2013, începând cu ora 19.30, la Teatrul Elisabeta din București (BD. Regina Elisabeta 45), pentru a rememora o parte din frumosul feminin al istoriei acestei țări, Sub Zodia Mariei.

Spectacolul „Călătoriile lui Gulliver”, în regia lui Silviu Purcărete, la Festivalul Internaţional de la Edinburgh

În perioada 17–20 august 2012, trupa Teatrului Naţional „Radu Stanca” din Sibiu a participat la Festivalul Internaţional de la Edinburgh cu spectacolul Călătoriile lui Gulliver, în regia lui Silviu Purcărete. Cele cinci reprezentaţii de la Edinburgh au marcat premiera mondială a spectacolului. Institutul Cultural Român a fost partener al proiectului, alături de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional şi Culture Irleand.

Totodată, producţia Teatrului Naţional „Radu Stanca” din Sibiu a făcut parte din programul oficial al Olimpiadei Culturale de la Londra, alături de alte şase spectacole selectate de la Edinburgh pentru a contribui la agenda de evenimente a Festivalului Londra 2012, cea mai mare sărbătoare culturală din istoria mişcării olimpice şi paralimpice.

„Prezenţa noastră la Edinburgh contribuie semnificativ prin calitatea artistică şi parteneriatele încheiate la consolidarea prestigiului României”, a declarat Constantin Chiriac, directorul Teatrului Naţional din Sibiu. Seria de exerciţii scenice coordonate de regizorul Silviu Purcărete îşi propune o abordare inedită a romanului lui Swift în care fantezia se împleteşte cu o aspră satiră politică. Având ca suport o partitură originală semnată de compozitorul irlandez Shaun Davey, creatorul suitei muzicale pentru Vocile din Cimitirul Vesel, producţia lui Silviu Purcărete reuneşte aspecte sociale şi culturale ale lumii din jurul nostru explorând teme ca visul, călătoria, exilul, emigrarea, singurătatea şi apartenenţa.

Scenografia spectacolului poartă semnătura lui Dragoş Buhagiar, iar din distribuţie fac parte actorii Veronica Arizancu, Diana Fufezan, Raluca Iani, Tomohiko Kogi, Alexandru Malaicu, Adrian Matioc, Serenela Mureşan, Adrian Neacşu, Alexandru Nicoară, Eduard Pătraşcu, Cătălin Pătru, Ofelia Popii, Cristina Ragos, Natalie Sigg, Ciprian Scurtea, Cristian Stanca, Pali Vecsei şi Corina Vişinescu.

Tarkovsky Redux la Festivalul Filmului European

Sâmbătă, 12 mai 2012, de la ora 20.00, la sala ArCuB va avea loc un fusion de muzică și film oferit de Lucian Ban (pian), Mat Maneri (violă, violă electrică, efecte), împreună cu Silent Strike (sintetizator, sound design) și Dan Băsu, artist vizual.

Evenimentul, organizat de Institutul Cultural Român în parteneriat cu ArCuB, marchează încheierea la București a celei de a XVI-a ediții a Festivalului Filmului European.

Tarkovsky Redux este un proiect care îmbină muzica inspirată de patru filme ale lui Andrei Tarkovski – Oglinda, Călăuza, Nostalgia și Sacrificiul – compusă și interpretată live de Lucian Ban și Mat Maneri, cu scene din filme, tăiate, mixate și proiectate live de Dan Băsu.

Festivalul Filmului European 2012 se desfășoară la București (3–13 mai, Cinema Studio și Cinemateca Eforie), Brașov (10–13 mai, Reduta), Timișoara (17–20 mai, Biblioteca Centrală Universitară), Tîrgu-Mureș (17–20 mai, Teatrul Național) și Iași (24–27 mai, Casa de Cultură „Mihai Ursachi“).

Lucian Ban, pianist şi compozitor newyorkez de origine română, este considerat „unul dintre cei mai talentaţi şi originali pianişti ai New York-ului din ultimii zece ani”. Fundaţia Hans Koller şi Ministerul Culturii din Austria l-au nominalizat de două ori, în 2005 şi 2006, pentru titlul de Cel mai Bun Muzician European de Jazz. A înregistrat şase albume ca solist pentru case de discuri din Statele Unite şi Europa. Este liderul trupei ELEVATION, formată din muzicieni de renume. A compus muzica pentru peste 20 de producţii teatrale, de film şi balet şi, de asemenea, pentru New York City Symphony Orchestra, iar în iunie 2001 a compus muzica originală pentru Compania de Teatru/Dans MINUS. Partitura originală pentru piesa de teatru Philosopher Fox de Slawomir Mrozek, spectacol produs de East River Comedia, a fost nominalizată de două ori la prestigioasele Innovative Theatre Awards din New York. Cele mai recente piese ale sale au fost compuse pentru spectacolul Waxing West, al Savianei Stănescu, de la Teatrul La MaMa din New York. www.lucianban.com.

Mat Maneri a fost nominalizat în 2006 la Premiile Grammy pentru cel mai bun album de muzică alternativă. Din anii ’90, Maneri face parte, alături de Randy Peterson, din Joe Maneri Quartet, care se bucură de o largă apreciere a criticii. În 1996 înfiinţează patru formaţii şi începe să înregistreze ca solist. Colaborează îndeaproape cu basiştii Ed Schuller, Mark Dresser, William Parker, Michael Formanek, Barre Phillips şi John Lockwood. Mereu deschis inovaţiei, muzicianul a lucrat și cu Joe Morris, John Medeski, Tim Berne, Cecil McBee, T.K. Ramakrishnan, Franz Kogelman, Roy Campbell, Spring Heel Jack, Draze Hoops şi are un remix în colecţia Illy B Eats. www.myspace.com/matmaneri.

Silent Strike este compozitor de muzică electronică şi sound designer. Până în prezent, cele mai importante evenimente la care a participat au fost deschiderile la concertele Faithless, Amon Tobin, Bonobo și DJ Food din Bucureşti. De asemenea, acesta a susţinut spectacole în cadrul Festivalului Portoroz Goldendrum din Slovenia (alături de Matze şi DJ Vasile), la Destruktief, în Maastricht, la FanFest Roşia Montană şi StuffStock Vama Veche (alături de Lucian Ban, Alex Harding, Willard Dyson). Albumul său de debut, „Silent Strike“, conţine 17 piese (Ada Milea, Maria Radu, C.T.C., Vlaicu Golcea, Electric Brother, Sonic Tonic, BGE) şi a apărut în decembrie 2005. Recent, Silent Strike împreună cu Alex Harding şi Lucian Ban au lansat albumul „3 AM”. www.silentstrike.ro

Dan Băsu şi-a început activitatea artistică la Iaşi, debutând ca VJ la sfârşitul anului 2003 în cadrul unor evenimente locale. A continuat cu diverse proiecte video prezentate în festivalurile de profil din ţară: Studentfest din Timişoara, Artensive Festival din Constanţa etc. Alături de Silent Strike, a pus bazele proiectului „Silent Bass”, un proiect în care muzica şi video-ul se completează. Ca artist vizual, Dan Băsu se ocupă de partea video, participând la numeroase live-performance-uri: Street Delivery din Bucureşti, în deschiderea concertelor susținute de Amon Tobin, Cybermental 3 etc. Activitatea artistică a lui Dan Băsu se caracterizează prin vizualuri ornamentale, bazate pe footage-uri video, prin care încearcă să transmită publicului diverse gradaţii ale stărilor de calm şi plenitudine.

Scrisori de dragoste

La Editura RAO a apărut volumul Scrisori de dragoste, ediție alcătuită de Joshua Knelman și Rosalind Porter. Traducere de Dan Olaru. Cartea a intrat în librării în 14 februarie, de Ziua Îndrăgostiților.

Ce s-a întâmplat cu scrisorile de dragoste? Şi-a pierdut oare cuvântul scris farmecul în era noastră digitală?

Joshua Knelman şi Rosalind Porter i-au rugat pe 40 dintre scriitorii apreciați ai momentului să scrie epistole de dragoste, pentru a readuce la viaţă acest obicei pe cale de dispariție, valorificând astfel puterea de seducție a cuvintelor. Printre scriitorii care au dat curs invitaţiei editorilor se numără: Margaret Atwood, Chimamanda Ngozi Adichie, Jeanette Winterson, Leonard Cohen, toate textele fiind inedite. Fiecare scrisoare are valoare de unicat, cartea în anasamblul ei dovedind o dată în plus complexitatea sentimentului de dragoste.

Viori de colecţie la Sala Radio

Un eveniment inedit se va desfăşura în Studioul de concerte „Mihail Jora” din Bucureşti în perioada 23 noiembrie–2 decembrie 2011: Festivalul „Viori de colecţie la Sala Radio”. Aproape zilnic vor avea loc recitaluri şi concerte cu participarea Orchestrei Naţionale Radio şi a Orchestrei de Cameră Radio, având ca solişti violonişti care au dus în lume faima şcolii româneşti de vioară: Bogdan Zvorişteanu, Remus Azoiţei, Ştefan Horváth, Gabriel Croitoru, Alexandru Tomescu. Fiecare dintre ei cântă la un instrument remarcabil, astfel că publicul va putea asculta acordurile unor viori construite de Nicolò Gagliano, Giuseppe Guarneri sau Antonio Stradivari, în programe de virtuozitate interpretativă. Dirijorii care vor urca la pupitrul Orchestrelor Radio sunt Tiberiu Soare, Christian Badea, József Horváth şi Mihnea Ignat, în timp ce în recitalurile programate vor putea fi ascultaţi, alături de violoniştii menţionaţi, pianiştii Clara Cellich, Horia Mihail, Valentin Gheorghiu şi Eduard Stan.

Concertul de deschidere al Festivalului va avea loc miercuri, 23 noiembrie 2011, ora 19.00, când Orchestra de Cameră Radio dirijată de Tiberiu Soare, cu un program Mozart (Uvertura operei „Don Giovanni”, KV 527, Concertul nr. 3 în Sol major pentru vioară și orchestră, KV 216), Pachelbel (Canon și Gigă în Re major), Grieg (Suita „Holberg”, op. 40), îl va avea ca invitat pe violonistul Bogdan Zvorişteanu, care va fi şi protagonistul unui recital în ziua următoare, alături de pianista Clara Cellich. În program: Sonata pentru vioarã și pian nr. 3 de Jean-Marie Leclair, Sonata pentru vioară și pian, op. 119 de Francis Poulenc, Dansuri ungare nr. 1, 6, 4 și 5 de J. Brahms – J. Joachim, Sonata în do diez minor pentru vioară și pian, op. 21 de Ernö von Dohnányi.

Vineri, 25 noiembrie 2011, ora 19.00 va fi rândul Orchestrei Naţionale Radio să intre în scenă, avându-i ca invitaţi pe violonistul Remus Azoiţei şi pe dirijorul Christian Badea la pupitru, cu un program Dan Dediu (Atlantis), Mendelssohn-Bartholdy (Concertul în mi minor pentru vioară și orchestră, op. 64), Richard Strauss (Așa grăit-a Zarathustra, op. 30).

Va urma o serie de trei recitaluri: sâmbătă, 26 noiembrie recitalul susţinut de violonistul Ştefan Horváth şi pianistul Horia Mihail, cu un program alcătuit din piese de J. Brahms (Sonata nr. 3 pentru pian și vioară în re minor, op. 108), B. Bartók (Rapsodia nr. 2 pentru vioară și pian).

Luni, 28 noiembrie îi vom putea asculta pe Gabriel Croitoru la vioară şi pe Valentin Gheorghiu la pian: Sonata nr. 8 în Sol major pentru vioară și pian, op. 30 nr. 3 de Beethoven, Sonata în La major pentru vioară și pian de César Franck, Sonata nr. 3 în la minor pentru pian și vioară, „în caracter popular românesc”, op. 25 de George Enescu. Marţi, 29 noiembrie, ultimul recital va aparţine violonistului Remus Azoiţei şi pianistului Eduard Stan, programul cuprinzând Sonata nr. 1 în Sol major pentru vioară și pian op. 78 de Brahms, Suita „Impresii din copilărie” pentru vioară și pian, op. 28 de G. Enescu, Dansuri românești pentru vioară și pian de B. Bartók, Fantezia în Do major pentru vioară și pian de Schubert.

Miercuri, 30 noiembrie 2011, ora 19.00 Orchestra de Cameră Radio va concerta pentru a doua oară, de această dată sub bagheta dirijorului József Horváth şi avându-l ca solist pe Ştefan Horváth la vioară (Divertimento nr. 1, op. 20 de Leo Weiner, Anotimpurile op. 8 de Vivaldi, Simfonia a V-a în Si bemol major, D. 485 de Schubert).

Concertul de închidere al Festivalului „Viori de colecţie la Sala Radio” va avea loc vineri, 2 decembrie 2011, ora 19.00 şi va fi dedicat Zilei Naţionale a României. Orchestra Naţională Radio va fi dirijată de Mihnea Ignat şi îl va avea ca solist pe violonistul Alexandru Tomescu (Rapsodia română nr. 1 în La major, op. 11 de Enescu, Concertul în la minor pentru vioară și orchestră, op. 53 de Dvořák, Simfonia nr. 1 în do minor, op. 68 de Brahms).

Bilete se pot procura prin Eventim, la Casa de bilete a Sălii Radio, magazinele Germanos, Vodafone, librăriile Cărtureşti, Humanitas şi online pe www.eventim.ro.

Eveniment editorial: «Vârsta semnului» de Gellu Naum

Joi 10 martie 2011, la ora 18,30, la Librăria Cărtureşti din Bucureşti (str. Arthur Verona nr. 13-15), Editura „Casa Radio” şi Fundaţia „Gellu Naum” lansează albumul Vârsta semnului de Gellu Naum (carte+2 CD).

Apărut în seria „Colecţionarul de voci“ a „Bibliotecii de poezie românească“, albumul Vârsta semnului – „…câteva din frumoasele mele poheme” este o premieră editorială absolută: 52 de poeme, alese şi rostite de „ultimul mare suprarealist european” sunt „gravate” pe disc! Rarisimele sale performance-uri radiofonice antologate acum datează din 1967/1991/1999 şi provin – chiar dacă par inedite… – din bogatele arhive create de Radio România. Operele poetico-radiofonice disponibile pe primul compact disc sunt documentate de un al doilea CD, ce reproduce fragmente dintr-o serie de dialoguri cu Gellu Naum, înregistrate de Anca Mateescu în 1999–2000.

Anca Mateescu, realizatoarea „Expresului de seară” (şi a altor apreciate emisiuni ale postului Radio România Cultural) va fi de altfel şi gazda serii speciale de joi 10 martie, ce-i va avea ca invitaţi pe poeta Simona Popescu, îngrijitoarea şi prefaţatoarea ediţiei, criticul literar Cosmin Ciotloş, tinerele cercetătoare Marieva Ionescu, Brânduşa Dragomir şi – desigur – pe toţi iubitorii de poezie dornici să ni se alăture în ambientul inconfundabil creat de spectacolul vocii poetului, de desenele sale şi ale Lyggiei Naum (expuse în Ceainărie între 9–14 martie a.c.).

Editura Casa Radio

Gellu Naum website

„Orbirea voluntară – Gellu Naum, ultimul suprarealist român”, film de Marian Baciu (fragment)