Poezia săptămânii: ”Grăbire” de Victoria Milescu

camille pissarro Boulevard Montmartre Pluie de Printemps

Grăbire

Când pleci grăbitpoezia saptamanii rubrica liber sa spun
să-ţi cumperi o pâine şi o sticlă de lapte
cu sângele în dezordine
şi creierii răvăşiţi de vântul verde
al primăverii venite iar prea devreme
brusc îţi iese în cale
iubirea vieţii tale
o recunoşti de departe, strigi
dar ea se uită în altă parte
grăbindu-se la rândul ei
spre cineva, spre ceva nevăzut
amestecându-se în mulţime, topindu-se
în forfota oraşului, şi el
îmbrăcat la repezeală, cu străzile pe dos
cu turnurile desperecheate
sub un cer noros respirând sacadat
descheiat la toţi îngerii…

Victoria Milescu

Victoria Milescu
Victoria Milescu

rubrica-poezia-saptamanii-liber-sa-spun

logo-liber-sa-spunVezi: arhiva rubricii Poezia săptămânii

Poezia săptămânii: „Fă-mi, Doamne, versul preacurat” de Ioan Ivașcu

Ion Andreescu Marginea satului la apus de soare

Fă-mi, Doamne, versul preacuratpoezia saptamanii rubrica liber sa spun

fă-mi, Doamne, versul preacurat,
ca vinul firii la chindie.
de umbra frumuseții beat,
poet al firului de ie.

fă-mi, Doamne, versul tibişir
cu care îngerii spre seară
să îmi picteze-n munți de mir
sufletul tot în chip de scară.

Ioan Ivașcu

12 iulie 2016

Ioan Ivascu

Ioan Ivașcu

poezia saptamanii rubrica noua site liber sa spun

logo liber sa spunVezi:  arhiva rubricii Poezia săptămânii

Poezia săptămânii: „Floare de viață” de Maria Timuc

mihai potcoava melancolie portret poezia saptamanii

Floare de viațăpoezia saptamanii rubrica liber sa spun

stai pe o frânghie de lut ca pe-o ață
cineva te vede puțin, ca printr-o lupă
te mărește
și te astupă cu ruj de buze, te sărută cu scuze și te iartă
altul în oglinzile toate te ceartă,
floare de viață,

floare de
femeie, de bărbat, de idee, în ceață ții un picior,
în noapte păpuși de cârpă și clipe de paie vin către tine,
se-ascund în ploaie și zilele curg
pe fețe de masă
purtate
pe fiecare iubire ca pe cămașa de noapte
și îngerul tace pe umeri mici, nu știu de ce,
e aici
de parcă nu e,

floare de viață, toate-s pe dos și pe față,
toate ning și plouă în sus, pe tavane, cineva te strigă
din icoane: bătrâne, tu, frunză, femeie, Ioane,
unde ți-e aripa acum, unde ți-e îngerul,
floare de scrum?

Maria Timuc

Maria Timuc

Maria Timuc

poezia saptamanii rubrica noua site liber sa spun

logo liber sa spunVezi: arhiva rubricii Poezia săptămânii

Elegie pentru o gutuie

evocare tatiana stepa magdalena albu

In memoriam Tatiana Stepa

valorile trecutuluiVine o vreme, o singurǎ datǎ în rǎstimpul unei vieţi, când sufletul este coplesit, în toatǎ mǎreţia lui astralǎ, de definiţia literarǎ a unui singur cuvânt: ETERNITATE… Pentru cǎ, privindu-ne ochii în oglinda necuvântǎtoare a apei, trebuie sǎ avem curajul de a recunoaște cǎ VIAŢA, înaintea tuturor metaforelor în care este aşezatǎ, e o Tainǎ, iar Taina nu e altceva decât miezul unui vers, care participǎ la sporirea muzicii sale interioare prin tǎcerea sa în faţa Creaţiei Universului, o tǎcere superioarǎ asemuitǎ bǎtǎilor ușoare de aripǎ ale îngerilor Luminii…

Aş căuta definiţia cea mai profundǎ a cuvântului Viață în Lacrimǎ. Dar nu în oricare lacrimǎ. Doar în aceea a Christos-ului ucis pe Cruce în numele neiubirii. Şi aş suferi împreunǎ cu El pentru rǎmǎşiţa de poveste dintre un mereu aproape concret, real, viu şi un mereu departe abstract şi plin de necunoscut, care se confundǎ un timp pânǎ la identificare şi se aştern ambii apoi, cu trupurile devenite cenuşǎ stinsǎ, în faţa dumnezeirii într-un timp fǎrǎ graniţe precise şi fǎrǎ substanţǎ, unde acest parcurs al omului se va fi scoborât, deja, încet, în eternitatea al cǎrei rǎsǎrit veşnic şi sacral L-a nǎscut pe Dumnezeu-Fiul prin vrerea lui Dumnezeu-Tatǎl. Sǎ ne închinǎm, aşadar, acestui rǎsǎrit plenar al nǎdejdii, cu toate limitele şi nelimitele fiinţei noastre de pǎmânt şi de apǎ la un loc şi sǎ considerǎm cǎ sacrificiul de sine în numele suprem al iubirii este cel în faţa cǎruia se închinǎ şi Fiul dumnezeesc, cu toatǎ rǎstignirea Sa orânduitǎ, în strigǎtul ultim al deznǎdejdii: „Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, de ce m-ai pǎrǎsit?!…”

tatiana stepa folk

Tatiana Stepa (21 aprilie 1963, Lupeni–7 august 2009, București)

Despre Tatiana Stepa ar trebui sǎ se glǎsuiascǎ acum în cea mai necuvântǎtoare limbǎ a pǎmântului – limba copacilor cu crengile bǎtând obrazul copiilor sǎraci şi graiul iubirii unor inimi crescute la focul sfâşietor al durerilor amare. Prin muzicǎ, Tatiana Stepa şi-a adâncit povestea trecerii sale pǎmânteşti prin sacralitatea singularǎ a versului şi a spart în mii de bucăţi oglinda iernii unor suflete, care uitǎ, secundǎ de secundǎ, cǎ, într-o zi, neştiutǎ de nimeni, pǎdurea cu braţele întinse spre cer îşi va pierde definitiv puterea de a privi în ochi Lumina şi va deveni, nimic altceva, decât scrum şi uitare…

mihai olteanu peisaj

Mihai Olteanu, Peisaj

Astǎzi, sǎ stǎm o clipǎ şi sǎ ne întrebǎm sufletul, dacǎ mai poate sui. Dinspre întuneric şi prǎpastie cǎtre Lumină, bineînţeles. Sǎ ne gândim cǎ ţipǎtul Vieții pentru Tatiana Stepa a fost sfâşiat vremelnic şi pentru totdeauna de ghearele morţii hulpave de duh sfânt şi de orice. Strigǎtul nostru interior e unul de lebǎdǎ mutǎ cǎtre o lume ancestral surdǎ, cǎtre un Univers care îi deschide acum porţile şi o aşeazǎ acolo, unde vom locui, într-o anume clipǎ a acestei sfinte treceri, cu toţii, fǎcând-o sǎ nu mai fie pentru noi, aşa cum a fost o bucatǎ mult prea scurtǎ de timp, sprijinitǎ cu coatele de geam la cǎpǎtâiul gutuilor copilǎriei, care îngheţa orice putere a crivǎţului hǎmesit din iarna ce pǎrea nesfârşitǎ…

Sufletul trǎieşte în orice anotimp. Sufletul Poeziei s-a mai însingurat, iatǎ, cu încǎ un anotimp… Sǎ ne aducem aminte cǎ, aidoma copacilor deloc veşnici, cu viaţa scrijelitǎ în lutul crǎpat de vreme al amintirii, lumea nu este decât Marele Poem nedescifrat încǎ al Creatorului sǎu neştiut, care ţine în Taina Sa nepătrunsǎ închis unicul şi, de cele mai multe ori, prea tristul nostru destin pământesc…

Magdalena Albu

7 august 2009

 Ascultă:

Copaci fără pădure

Dor de părinți

 Soartă de femeie

Dă, Doamne, iarnă

 Dreptul la milă

Galbenă gutuie

 Totuși, toamna

Cântec pentru prieteni

 

 

 

Valsul hazardului

Luni, 10 decembrie 2012, ora 20.00, la Guantanamo din București (strada Tăbăcarilor, nr.7), va avea loc spectacolul Valsul hazardului de Victor Haim.

„O femeie, în înger dubios, un joc cu o miză ce rămâne a fi descoperită… Dacă aveţi idee despre ce ar putea fi vorba, aşteptăm pariurile voastre, dacă nu, veniţi că vă spunem noi, luni 10 decembrie, la ora 20.00. la Guantanamo”, spun provocator organizatorii.

Distribuţia – Fata: Ruxandra Bălaşu, Îngerul: Mihai Căpăţînă. Scenografia: Daniel Divrician. Regia este semnată de Ingrid Bonța.

Teism vs. Ateism

În perioada 3–7 septembrie 2012 se vor desfăşura lucrările cursului de vară organizat la Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Filosofie, Ştiinţă, Religie şi Filosofie (ediţia a II-a) cu tema Teism vs. Ateism. Cu această ocazie, luni 3 septembrie, la ora 18.30 va avea loc şi vernisajul expoziţiei de pictură intitulată Imaginea – cunoaştere şi devenire în Iisus Hristos, ce poartă semnătură Victoriţei Duţu. Expoziţia va fi deschisă până vineri, 7 septembrie şi va putea fi vizitată în fiecare zi, între orele 9.00–18.00.

Program:

• Luni, 3 septembrie, ora 10.00: Deschiderea cursului. Cuvântul Decanului Facultăţii de Filosofie.

11.00–13.00 : Prof. dr. Romulus Brâncoveanu, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Filosofie: Raţiune publică şi credinţă.

14.00–16.00: Lector dr. Marin Bălan, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Filosofie: Teismul clasic şi teismele recente.

16.00–18.00: Conf. dr. Constantin Stoenescu, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Filosofie: Teismul şi problema posibilităţii „cunoaşterii religioase”.

18.30: Vernisajul expoziţiei Imaginea – cunoaştere şi devenire în Iisus Hristos de Victoriţa Duţu.

• Marți, 4 septembrie

9.00–11.00: Prof. dr. ing. Ioan Dumitrache, Universitatea Politehnică Bucureşti, Facultatea de Automatică şi Calculatoare: Minte – inginerie – autonomie.

11.00–13.00: Dr. Alexandru Manafu,The University of Western Ontario, Departament of Philosophye: Poate ştiinţa să dovedească existenţa unui Creator? (Sau e musai ca ştiinţa să subscrie la naturalismul metodologic?).

14.00–16.00: Prof. dr. Leon Zăgrean, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti, Facultatea de Medicină: Homo holisticus.

16.00–18.00: Diacon dr. Sorin Mihalache, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Facultatea de Teologie Ortodoxă: Cosmologia în teologie, filosofie şi ştiinţă. Abordări (a)teiste ale rezultatelor recente.

• Miercuri, 5 septembrie

9.00–11.00: Lector dr. Gheorghe Ştefanov, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Filosofie: Un argument de factură kantiană pentru existenţa lui Dumnezeu.

11.00–13.00 : Preot Prof. dr. Wilhelm Dancă, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Teologie Romano-Catolică: Epistemologia credinţei şi hermeneutica raţionalităţii.

15.00–17.00: Prof. dr. arh. Augustin Ioan, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” din Bucureşti: Sacrul non-religios? Arhitectura memoriei în devenirea sa.

17.00–20.00: Masă rotundă: Ce stă azi în centrul dezbaterii publice despre religie? Moderator: Prof. dr. Mircea Flonta, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Filosofie.

• Joi, 6 septembrie

9.00–11.00: Prof. dr. Maria-Luiza Flonta, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Biologie: Este creierul nostru construit pentru a-l percepe pe Dumnezeu sau pentru a-l produce pe Dumnezeu?

11.00–13.00: Preot Prof. dr. Vasile Răducă, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Teologie Ortodoxă: Credinţa – satisfacţie a intelectului sau virtute?

14.00–16.00: Dr. Iulian Toader, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Filosofie: Argumentul eutaxiologic.

16.00–18.00: Prof. dr. Ioan Pânzaru, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine: Credinţă şi acţiune la Sfintul Bernard de Clairvaux.

Picturi de Victoriţa Duţu

• Vineri, 7 septembrie

9.00–11.00: Prof. dr. Mircea Dumitru, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Filosofie: Argumente ontologice.

11.00–13.00: Lector dr. Gabriel Vacariu, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Filosofie: Dumnezeu a murit demult. Cum scăpăm de infinit?

13.00–15.00: Prof. dr. Gheorghiţă Geană, Academia Română, Institutul de Antropologie „F.I. Rainer”, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Sociologie: Geniu si religiozitate.

15.00–16.00: Acordarea diplomelor.

Adresa: Splaiul Independenţei nr. 204, lângă Carrefour Orhideea, Sector 6, Bucureşti

http://cursdevara2011filosofie.wordpress.com/

Expoziția „Childhood. Remains and Heritage” la Londra, Paris, Madrid, Varșovia, Roma și Lębork

Expoziţia Childhood. Remains and Heritage / Copilăria. Rămăşiţe şi patrimoniu este itinerată de Institutul Cultural Român şi Muzeul Naţional al Ţăranului Român, în perioada iunie 2012–martie 2013, la Londra, Paris, Madrid, Varșovia, Roma, Stockholm şi Lębork (Polonia). Organizată în cadrul proiectului european omonim, finanţat prin programul Cultura 2007–2013, expoziția cuprinde un melanj inedit de obiecte, haine, poveşti şi jocuri.

„Cât de mare poate fi un muzeu al copilăriei? Poate să încapă într-un buzunar, să ajungă pînă la nori, să taie lumea în două, să intre într-o poveste, să îl agăţi pe umeraş sau să fie şoptit în limba papelka, să spunem. Un lucru e sigur, toţi purtăm cu noi un muzeu al copilăriei, mereu cu uşile deschise, de la povestea ursitoarelor pînă la îngerii cu aripile tăiate.” – Lila Passima, curator.

Proiectul european Childhood. Remains and Heritage / Copilăria. Rămăşiţe şi patrimoniu este coordonat de Muzeul Naţional al Ţăranului Român în colaborare cu Institutul Cultural Român, Asociaţia Artees (Franţa) şi Muzeul Lębork (Polonia), beneficiind de sprijinul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional din România.

William Adolphe Bouguereau, Cap de copil, ulei pe pânză, 1879

Proiectul își propune să ofere „ocazia rară de a urmări și a participa (cu idei, obiecte şi poveşti) la realizarea unui muzeu virtual al copilăriei. Muzeul va prezenta nu numai tradiţiile rurale, dar şi pe cele urbane, nu numai trecutul îndepărtat, ci şi pe cel recent, precum şi prezentul în plină schimbare, cu scopul de a pune în valoare atât diferenţele locale, cât şi percepţia comună în timp şi spaţiu asupra copilăriei” – Ioana Popescu, coordonatoarea proiectului european Childhood. Remains and Heritage, Director Cercetare MNŢR.

Acest proiect a fost finanțat cu sprijinul Comisiei Europene. Această comunicare reflectă numai punctul de vedere al autorului și Comisia nu este responsabilă pentru eventuala utilizare a informațiilor pe care le conține.