Din Bucureștiul de altădată: Roșu, galben şi albastru – Ion Minulescu

Atunci când scrii despre istoria unui oraş, cauţi şi citeşti documentele vremii, vizitezi muzeele pentru a vedea ce s-a păstrat din memoria acestuia, apoi tablourile, fotografiile, presa, dar şi cărţile unor autori care notează pur şi simplu, care comentează, care aduc un plus de informaţie, de cele mai multe ori subiectivă, despre ceea ce am putea numi portretul Bucureştilor, în cazul nostru.

Păreri pro, păreri contra cu privire la frumuseţea, urâţenia (de ce, nu ?) unui oraş. Doamnelor şi domnilor, vă spun un lucru simplu şi pe deplin ştiut: aşa se scrie istoria! Căci altfel cum? Continuă lectura „Din Bucureștiul de altădată: Roșu, galben şi albastru – Ion Minulescu”

Un an fără Havel: Cehia a comemorat primul an de la trecerea în nefiinţă a preşedintelui

vaclav havel cehia

Marți, 18 decembrie 2012 s-a împlinit un an de la moartea primului preşedinte postcomunist, democratic al Cehiei, de după revoluţia din noiembrie 1989, Václav Havel.

Havel s-a stins la vârsta de 75 de ani, în urma unei afecţiuni grave, la cabana sa din localitatea Hrádeček, şi este înmormântat în cavoul familiei, în Cimitirul Vinohrady din Praga.

Cu o seară înaintea comemorării a avut loc în Piaţa Venceslav întâlnirea denumită „Cu Havel”. Toţi cei prezenţi s-au deplasat apoi în procesiune spre Piaţa Castelului Praghez.

comemorare havel praga 2012

La Teatrul „Na zábradli” („Pe balustradă”) i s-a pregătit fostului coleg, dramaturg, maşinist şi secretar literar ceva cu totul deosebit: dezvelirea plăcii memoriale.

Locuitorii din capitala Moraviei, Brno, l-au comemorat şi ei pe fostul preşedinte, dezvăluind opera plastică din ceară, intitulată Inimă pentru Václav Havel. Este realizată din resturile lumânărilor arse în locurile publice după moartea lui Havel.

un an fara vaclav havel

În oraşul Litoměřice s-au depus flori la bustul lui Havel, care fusese dezvelit în octombrie, la aniversarea naşterii preşediuntelui.

Pe reţelele sociale s-a răspândit invitaţia unor activişti de a-şi sufleca pantalonii în memoria lui Havel. „Ziua pantalonilor” are ca scop să ne aminteasccă faptul că Havel avea pantalonii vizibil prea scurţi la inaugurarea din decembrie. În Polonia sute de admiratori li s-au alăturat cehilor, în ciuda gerului. În anii viitori se va menţine acest „ritual“.

La Biserica Maicii Domnului din Tyn, din Piaţa Oraşului Vechi a avut loc un Recviem pentru Václav Havel, sub patronajul arhiepiscopului praghez Dominik Duka.

vaclav havel praga decembrie 1989

Atât la capela de la Cimitirul Vinohrady, unde este depusă urna lui Havel, cât şi la statuia Sf. Venceslav din Piaţa cu acelaşi nume, unde în noiembrie 1989 a avut loc revoluţia „de catifea” şi la fosta Biserică Sf. Anna, în prezent denumită „Încrucişarea pragheză”, servind întâlnirilor spirituale, mii de oameni au depus flori şi au aprins lumânări, cu lacrimi în ochi. La Biserica Sf. Anna arhiepiscopul Dominik Duka a ţinut o slujbă în memoria lui Havel.

Şi în străinătate s-a comemorat memoria lui Havel. La Bruxelles s-a aprins o inimă de neon de 15 metri a artistului ceh Jiří David iar în Italia se desfăşoară o conferinţă ştiinţifică internaţională în memoria preşedintelui ceh. (Sursa: Agenţia ČTK).

Lidia Sofica-Našinec

Memo

Doamnelor şi domnilor, am crezut că nasturii în ziua de azi sunt doar un accesoriu, dar pot spune acum, după ce am cotrobăit prin lumea virtuală, că m-am înşelat amarnic. Am văzut expoziţii de nasturi, am văzut cum din nasturi s-au creat obiecte de artă (ceasornice, viori, patefoane etc.), am văzut şi citit poezie şi proză, toate dedicate acestui mic dar foarte util accesoriu: nasturele. Am să exemplific cele afirmate pornind de la titlul romanului poliţist Cutia cu nasturi de Rodica Ojog-Braşoveanu, apoi de la o poezie pentru copii, de pe un site adresat mămicilor, postată de Georgiana Susanu din Braşov şi intitulată Omul de zăpadă, în care prezenţa nasturelui este necesară:

„…Sprijinit intr-un toiag

Sta-n ogradă un moşneag

Poartă-n cap o oală veche,

Răsturnată pe-o ureche.

Ochii negri şi lucioşi

Sunt cărbuni din vatră scoşi

Nu-i lipseşte nici lulea!

Parcă pufăie din ea!

Iar pe piept, perechi, perechi

Are moşul nasturi vechi

Şi mai are şi-un nas roş

Ca o creastă de cocoş.”

O altă căutare, altă poezie, de data asta semnată de Diana Chindiriș şi intitulată Nasturi şi portocale, din care am selectat un fragment, de, regula dreptului de autor:

„Din nasturii tăi

azi n-o să plouă,

căci n-ai să mă iubeşti.

N-o să-ţi răsară din nasturi,

din chip, din pumni

decât o portocală …”

E rândul epigramei de Mircea I. G. Ştefănescu din volumul Când pleca odată, la război, un om… (2010), intitulată Moda blugilor:

„…Iţari moderni, cu nasturi mari,

Un pic mai mari, cu ecusoane,

Se poartă azi şi de cucoane,

Deşi costumu-i de văcari.”

Am ales şi un fragment din Autoportret cu nasturii încheiaţi de Adrian Firică:

„Trecând cu bine de epoca goblenurilor

cu năravul ăsta bun dobândit din fiecare depăşită legătură

umblu încheiat la toţi nasturii

abia aşteptând să-mi fie privit cu deferenţă

şirul perfect aliniat de nasturi

fiecare nasture cusut cu picioruş

fiecare singură faţă de lună

gura închisă

nodul nevăzut.”

Şi, în sfârşit, un fragment din volumul Poezii de Dumitru Crudu:

„…Inima ta nu are pietre în gură nu

Are nasturi în buzunare nu

Are frunze de brusturi în mână

Akvika se află

La etajul nouă şi are

Ochii închişi

Deasupra zăpezii

Sufletul tău doarme deasupra

Zăpezii…”

Şi am dat doar câteva exemple! Dar să trecem la nasturii noştri şi la istoria de veacuri a acestora. În secolul al XVI-lea, Francisc I (1494–1547) a făcut furori cu un costum care avea, nici mai mult, nici mai puţin de 13.600 de nasturi de aur. Dar era vorba de un rege, nu de un om oarecare! În secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea, doar bărbaţii foloseau nasturi. Cu alte cuvinte, imaginea unei femei care poartă haine cu nasturi în aceste secole este similară cu imaginea unei femei care poartă cravată în zilele noastre, dar nici acest exemplu nu este de ajuns, fiindcă astăzi moda nu mai are frontiere de netrecut. Nasturii se făceau şi, de altfel, se fac şi azi, din orice fel de material, fier, lemn, os, aur, argint, sticlă, piatră, fildeș, piele, coarne de cerb, ceramică, perle sau combinaţii ale acestora, încât păreau sau chiar erau mici opere de artă. Unul dintre cele mai ciudate materiale din care se fabrica nasturele era lignitul. În anul 1861, Regina Victoria a declanşat moda hainelor cu nasturi negri din lignit, în semn de doliu, la moartea soţului ei Albert. Mii de oameni au purtat nasturi negri în semn de solidaritate cu regina. Nasturii pe care îi folosim şi astăzi datează cam din timpul lui Frederic al II-lea (1740–1786), rege al Prusiei, care a făcut soldaţilor săi uniforme noi, cu manșete albe, dar după o vreme a observat că acestea se înnegreau, pentru că grenadierii se ștergeau la gură cu dosul mânecii. Trebuie să recunoaştem că obiceiul n-a pierit şi îl întâlnim uneori şi la adulţii cu oarece pretenţii. Sic! Regele trebuia să ia măsuri urgente pentru a-i dezobişnui pe bravii soldaţi de acest prost obicei şi, în acest sens, a poruncit să li se coasă nasturi cu vârfuri ascuţite. De la uniforma soldaţilor prusaci, moda a trecut la costumele obişnuite şi acum purtăm câte trei nasturi la mâneci, ca semn al eleganţei sau ca un obicei păstrat din secolul al XVIII-lea până azi.

Pușa Roth

Din inima, la „Intamplator” cu Adrian Paduraru. Radio3Net „Florian Pittis”

Va invit marti, 8 februarie, de la ora 21.00, la o emisiune din inima Radio3Net „Florian Pittis”, din sufletul realizatorilor si invitatilor si din „miezul” serii. Iata ce v-a pregatit Madalina Ion:

Vom sarbatori impreuna cu Fundatia Romana a Inimii si cu Societatea Romana de Cardiologie, intr-o editie speciala, marti, 8 februarie, la „Intamplator”, pe Radio3net “Florian Pittis”, Ziua Internationala a Preventiei Cardiovasculare, dar si doi ani de la infiintarea Forumului National de Preventie a Bolilor Cardiovasculare si un an de activitate a Fundatiei Romane a Inimii. Wow, ce fraza lunga…
Din pasiune pentru meseria lor dar si pentru ca noi sa stim ce e preventia cardiovasculara, in studio vor fi prezenti: conf. dr. Dragos Vinereanu, medic specialist cardiologie , Spitalul Clinic Fundeni si Camelia Spataru, jurnalist, PR-ul evenimentului.
Spectacolul de gala va avea loc duminica, 13 februarie, la Ateneul Roman.
La ceremonia dedicata prevenţiei vor participa reputate personalitati medicale, presedinti ai societătilor medicale implicate in Forumul National de Preventie, reprezentanti ai Ministerului Sanatatii, ai Ministerului Educatiei si Cercetarii, ai Colegiului Medicilor: Prof. Dr. Dan Gaita, Dr. Dan Deleanu, Dr. Raed Arafat (Secretar de Stat Ministerul Sanatatii), Prof. Dr. Florin Mihaltan (Presedinte Societatea Romana de Pneumologie) , Prof. Dr. Mircea Cinteza (Reprezentant Colegiul Medicilor), Dr. Rodica Tanasescu (Presedinte Societatea Nationala de Medicina Familiei), s.a.

Statisticile sunt „negre”. Peste 17.2 milioane de oameni mor in fiecare an din cauza bolilor cardiovasculare, facand din acestea principalul motiv de mortalitate la nivel mondial.
80% din decesele premature cauzate de boli cardiovasculare si infarct ar putea fi evitate prin controlul principalilor factori de risc: fumat, alimentatie nesanatoasa si sedentarism.

Federatia Romana a Inimii imbina programul stiintific promovat de Societatea Romana de Cardiologie cu eficienta campaniilor de schimbare a stilului de viata al populatiei Romaniei. Misiunea FRI este prevenirea bolilor cardiovasculare si scaderea mortalitatii cauzate de bolile cardiovasculare cu 10% pana in 2015.

Va invitam la o discutie cat se poate de serioasa si documentata pe marginea unui subiect fierbinte si nu o facem intamplator, chiar daca ne intalnim in spatial virtual, la “Intamplator”, un talk-show moderat de Adrian Paduraru, editat video de Brandusa Balan si produs de Madalina Ion. Puteti adresa intrebari invitatilor La Chat cu cei din emisie.