Viaţa e tristă la noi, în schimb salariul e hazliu

Sub egida Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Bihor, Oradea (Piaţa 1 Decembrie nr. 12) a apărut volumul de bancuri intitulat Folclor umoristic internetist, cules, selectat şi prelucrat de Florentin Smarandache, cu supratitlul Viaţa e tristă la noi, în schimb salariul e hazliu.

Profesorul Florentin Smarandache a contrazis teoria relativităţii a lui Einstein, iar cele mai înalte autorități științifice i-au dat dreptate. Din „Ziarul de Vâlcea” aflăm că cercetătorul român a primit o nouă distincție prestigioasă: Premiul statelor New Mexico şi Arizona la categoria Ştiinţe şi Matematică pe anul 2012.

Corporația New Mexico Book Co-op din Los Ranchos (SUA) organizează anual un concurs de cărți semnate de autori din New Mexico. Anul acesta au fost incluși în concurs și autorii din Arizona. Câștigător, la categoria „Cărți de Știință și Matematică” a fost desemnat, pentru a doua oară consecutiv, vâlceanul Florentin Smarandache, autor al cărții DSm Super Vector Space of Refined Labels.

Lucrarea celebrului român tratează cunoscuta Teorie Dezert-Smarandache (TDSm) din Teoria Informaţiei, care are aplicaţii diverse în cibernetică, computere, aviatică, cercetarea militară, medicină, etc. prin combinarea informaţiilor contradictorii furnizate de către sensori.

Teoria lui Smarandache – TDSm – a făcut subiectul a sute de articole, plus teze de doctorat la universităţi din Franţa, SUA, Australia, Romȃnia (Academia Tehnică Militară din Bucureşti), Canada, Algeria, Polonia, Olanda şi două teze de masterat în Iran şi Algeria.

După această succintă biografie oricine s-ar îndoi că Florentin Smarandache e una și aceeași persoană cu semnatarul volumului de bancuri apărut de curând în România. Personalitate complexă, Florentin Smarandache a scris poezie, proză, teatru și povești pentru copii cu aceeași ușurință cu care scrie despre știință în general și matematică în special. Umorul reprezintă starea de spirit a unui popor, iar bancurile sunt „buletinele de știri” ale unei nații. Deși râdem la auzul unui banc, râdem de defectele noastre sau ale tuturor, de sărăci și bogați, de prostie, ipocrizie, falsitate, de frig, de foame, de îmbuibare, de nerozie etc., de tot și de toate. Sunt bancurile educative? Majoritatea da, pentru că ele atrag atenția asupra defectelor omenești. Și mai este ceva: poporul care nu scoate bancuri este un popor trist, prin urmare bucurați-vă de apariția acestei cărți de folclor umoristic internetist.

„– Domnişoară, de ce v-aţi numit câinele «Boule»?

– Pentru distracţie. Când sunt în stradă şi-l strig, jumătate din bărbaţi se întorc!”

 *

„La brutărie:

– Domnule, a ieşit pâinea din cuptor?

– Da.

– Şi la ce oră se întoarce?”

  *

„Într-o zi Alinuţa veni la mama ei, obosită după pregătirile pentru nunta sa şi o întreabă:

– Mamă, cum îmi stă cu rochia de mireasă?

– Foarte bine, Alinuţa, dar nu crezi că ţi-ar trebui şi un mire?

–Ah, ştiam eu că am uitat ceva!”

  *

„Recent a fost efectuat un sondaj de opinie în Italia, în care întrebarea era: Credeţi că sunt prea mulţi străini în ţară? Rezultatele au fost după cum urmează: 20% dintre repondenţi au spus Si, 10% dintre repondenţi au spus No, 70% dintre repondenţi au spus: Ei, pe dracu’!”

  *

„Pe stradă era un bărbat orb, care cerşea:

– Aveţi milă, sunt orb şi am 15 copii!

O doamnă care era în trecere, s-a oprit şi l-a întrebat:

– Biet sărman, cum de ai 15 copii?!

–Păi, doamnă dragă, crezi că eu văd ce fac?”

  *

„Doi tractorişti scot pita, slana, bat o ceapă de roata de la tractor şi se pun să mănânce. Vine şeful turbat de nervi şi îi întreabă:

– Voi de ce nu semănaţi?!

Unul dintre ei, nedumerit, răspunde:

– Păi… noi nu suntem fraţi!”

  *

„Mistreţul furios îşi cumpără o bicicletă şi se dă cu ea prin pădure. Iepuraşul, fugind pe lângă el, îi tot strigă:

– O să cazi! O să cazi!

Mistreţul, nervos:

– N-o să cad! N-o să cad!

Până la urmă, cade într-o groapă. Iepuraşul, vesel:

– Vezi, ţi-am zis eu c-o să cazi!

Mistreţul îi răspunde răutăcios:

– Parchez unde vreau, da?!”

  *

„Înainte eram mereu indecis. Acum nu mai sunt aşa sigur.”

  *

„Dacă ai impresia că nu îi pasă nimănui dacă mai trăieşti, încearcă să nu plăteşti câteva rate la bancă.”

  *

„Dacă furi idei de la o persoană, se numeşte plagiat. Dacă furi idei de la mai multe persoane se numeşte cercetare.”

 *

„Ajută pe cineva care este la necaz şi îşi va aduce aminte de tine când va fi iarăşi la necaz.”

 *

„Dacă cineva râde – râzi împreună cu el!

Dacă cineva cântă – cântă împreună cu el!

Dacă cineva lucrează – lasă-l să lucreze!”

Pușa Roth

Seară literară românească la Praga

Institutul Cultural Român din Praga a organizat miercuri, 29 februarie 2012, la ora 18.00 o „Seară literară românească” la Casa Lecturii, având ca partener Biblioteca Municipală din Praga.

Motto-ul a fost:

Cunoaşteţi România?

Ştiaţi că literatura română se ridică la nivel european?

Ştiaţi că România va fi invitată de onoare a Târgului de carte „Lumea Cărţii“ din Praga, ediţia 2012?

În cursul serii am audiat fragmente din ultimele traduceri din literatura română în limba cehă:

Spune-mi Gioni, autor Aureliu Busuioc, traducere şi lectură: Jiří Našinec

Convorbiri cu Mihai I al României, autor Mircea Ciobanu, traducere şi lectură: Lydie Černá

Ghidul nesimţitului, autor Radu Paraschivescu, traducere şi lectură: David Božetěch.

Dan Mircea Duţă, directorul ICR din Praga, a prezentat conceptul încă actual de „generaţia literară” în literatura română contemporană.

Cuvântul introductiv l-a avut conf. univ. Libuše Valentová, care a prezentat fenomenele principale ale literaturii române contemporane, deci din anii 1991–2000, şi anume:

1) creşterea cantitativă a numărului de cărţi publicate, cursurile de scris creativ de tipul „Şi tu poţi scrie un roman”, scriitori iniţial mai puţin cunoscuţi, cum a fost Petru Cimpoieşu, dar care, după marele succes avut cu publicarea romanului Simion liftnicul în Cehia, în traducerea lui Jiří Našinec, a devenit extrem de apreciat şi tradus şi în alte limbi;

2) influenţa comunităţii moderne pentru tinerii internauţi şi bloggeri – autonomia existenţială, eliberarea de secrete, pe adresa www.liternet.ro, începând din anul 2001;

3) deschiderea autorului/artistului, legătura cu alte profesii, scenarişti care devin autori de romane, ca în cazul filmului Moartea domnului Lăzărescu, Teodosie cel Mic de Răzvan Rădulescu , Corespondentul nostru special, tradus în trei limbi.

Un alt element extrem de important îl constituie participarea la festivaluri, târguri de carte, tinerii autori devenind propriii lor manageri, cum este cazul lui Dan Lungu.

4) eliberarea de diverse tipuri de tabu, cum era erotica. Exemplu, romanul Rem de Mircea Cărtărescu, Fetiţa de M. Zamfir (gen Lolita lui Nabokov) sau Luminiţa, mon amour de Cezar Paul Bădescu.

Seara s-a bucurat de mare succes, publicul a fost numeros şi încântat să afle noutăţi din literatura română.

Lidia Sofica-Našinec