Tudor Arghezi, lumea cuvintelor potrivite

Tudor-Arghezi

Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” de la Chișinău continuă seria expozițiilor tematice itinerante, destinate cunoașterii și promovării valorilor culturii naționale. În această serie se înscrie și expoziția „Tudor Arghezi, lumea cuvintelor potrivite”, al cărei vernisaj va avea loc marți, 12 mai 2015, ora 11.00, la Galeria La Rond, situată în preajma monumentului lui Ștefan cel Mare și Sfânt din Chișinău. Evenimentul, prilejuit de împlinirea a 135 de ani de la nașterea marelui poet, se înscrie, totodată, în programul manifestărilor dedicate Zilei Europei.

lumea cuvintelor potrivite

Alcătuită din 22 de bannere, de dimensiuni 0,95 x 2,05 m, conținând fotografii, date biografice, articole, poezii, fragmente de proză, aprecieri ale criticilor, expoziția urmărește parcursul biografic al unuia dintre cei mai mari scriitori român.

Expoziția poate fi vizitată până pe data de 31 mai 2015.

Tudor Arghezi (21 mai 1880–14 iulie 1967) face parte, alături de George Bacovia, Lucian Blaga și Ion Barbu, din generația de aur a liricii românești din perioada interbelică. Impresionanta sa operă literară a exercitat o influență majoră asupra evoluției poeziei și prozei românești de la începutul secolului al XX-lea și până în zilele noastre.

logo liber sa spunVezi: arhiva categoriei Expoziție

Arhiva categoriei Literatură

Glasurile poeziei: „După melci” de Ion Barbu. O audiţie specială la Café Cărtureşti Verona din București

afis-50x70_Ion-Barbu-Dupa-melci

eveniment liber sa spunVă invităm joi, 26 martie 2015, de la orele 18.30, la Café Cărtureşti Verona (str. Arthur Verona nr. 13-15, Bucureşti), la o audiţie specială de pe albumul După melci şi la o discuţie despre personalitatea lui Ion Barbu şi actualitatea poeziei sale, alături de invitaţii noştri: criticul literar Paul Cernat, Dinu Flămând – poet, eseist şi exeget al lui Ion Barbu – şi Bogdan Ghiu, cel care semnează şi Cuvântul-înainte al acestui audiobook.

Pe 18 martie 2015 s-au împlinit 120 de ani de la naşterea poetului Ion Barbu, una dintre figurile proeminente ale literaturii române. Din galeria marilor voci poetice prezente în Fonoteca de Aur a Radiodifuziunii Române, ermeticul Ion Barbu lipseşte. Şi totuşi, poezia lui Ion Barbu s-a lăsat redescoperită, reinterpetată, revelată în mai multe rânduri la Radio România, cu vocile unor mari personalităţi ale scenei teatrale sau ale celei literare.

coperta_Ion_Barbu dupa melci

logo_casa-radioEditura Casa Radio i-a reunit pe Victor Rebengiuc, Dinu Ianculescu, Emil Botta, Ludovic Antal, A. E. Baconsky, Romulus Vulpescu, Constantin Codrescu şi Dan Nasta în audiobook-ul: După melci. 17 poeme de Ion Barbu rostite în premieră la Radio între 1965–1969, apărut în Colecţia „Biblioteca de Poezie Românească”. Pe acest album se regăsesc, printre altele: După melci, Joc secund, Riga Crypto şi lapona Enigel, Oul dogmatic, Uvedenrode, Isarlâk, Umanizare, Selim.

După melci de Ion Barbu este o premieră absolută a Editurii Casa Radio. Această culegere de prime înregistrări radiofonice (realizate imediat după dezgheţul politic, între 1965 şi 1969) din opera lui Ion Barbu este un dublu eveniment: corpus-ul de poeme împrumută vocile unor importante personalităţi culturale româneşti. Dar volumul de faţă este şi o preţioasă carte de artist: Tudor Banuş a intrat într-un fin dialog, mult visat, cu lirica lui Ion Barbu.

„…Cine n-ar putea fi zguduit de vocea şamanică a lui Emil Botta, în contrast cu calmul intelectual al lui A.E. Baconsky şi, ca încununare a pasionalităţii colocviale a lecturii-interpretare, a lui Romulus Vulpescu, primul editor, să nu uităm, după expierea comunistă, al lui Ion Barbu?

Experienţa sonor-existenţială pe care o prilejuieşte prezentul disc este unică, extrem de intensă, atingând înălţimea a ceea ce am numit drama ontologică a poeziei. Inexpiatul, neîmpăcatul Ion Barbu este recuperat postum de către prieteni poeţi şi actori-poeţi, care îi împrumută (în toată ambiguitatea genitivală a acestui verb) glasul lor şi care abia aşa, delegat, postum, mai mult decât tiparul, îl salvează. […] Lecturile, glăsuirile, la propriu, ale lui Victor Rebengiuc, de exemplu, ar trebui să fie alăturate, complementar, manualelor şcolare, pentru că poezia este în primul rând glas, oralitate, matematică imanentă vorbirii.” – Bogdan Ghiu, fragment din Vina şi vocile poeziei. O experienţă pedagogică, cuvânt-înainte.

Partener media: Radio România Cultural; mai multe detalii pe www.edituracasaradio.ro.

logo liber sa spunVezi: arhiva rubricii Editura Casa Radio