Annie Muscă, invitata emisiunii „Născut în România”

annie musca

Miercuri, 28 mai 2014, de la ora 15.30, la Radio România Cultural, invitata emisiunii „Născut în România”, realizată de Mariana Ciolan, este Annie Muscă.

Biograf, autoare, începând din 2008, a șase volume apreciate, Annie Muscă, originară din Odobești (Vrancea), a făcut studii de limba franceză la Fribourg (Elveția). Pasionată de genul biografiei, frecventat în străinătate, dar aproape uitat la noi, la revenirea în țară și-a propus să-l repună în circulație. „Pentru ca trecerea timpului să nu șteargă amintirile, iată de ce ascult și rescriu vieți. Unii dintre eroii mei au dispărut demult sau de curând, alții trăiesc, dar nu au vârstă, ci doar amintiri și vise.” (Annie Muscă).

annie musca mariana ciolan studioul mihai zirra

Annie Muscă și Mariana Ciolan în Studioul „Mihai Zirra” al Radiodifuziunii

Documentarea minuțioasă, compararea atentă a surselor, intuiția acolo unde datele nu sunt suficiente, echilibrul în redactare sunt evidente de la primul volum, dedicat lui Tudor Vornicu (Focșani, Editura Terra, 2008), prima biografie autorizată a omului de televiziune. „Dintr-o lungă listă de personaje care mai de care mai interesante, hazardul a făcut ca Tudor Vornicu să fie primul. Poate şi pentru faptul că s-a născut undeva în Vrancea… Dar, mai mult decât atât, m-a incitat destinul celor două familii – Gianetti şi Vornicu – din îngemănarea cărora s-a născut Tudor Vornicu. A fost suficient să ajung o dată pe urmele bunicilor lui Tudor, în Angheleştii Vrancei, şi am fost cucerită de poveştile celor care i-au cunoscut pe italienii din Piemonte şi pe Vornicii din ţinutul Adjudului. Aşa a început biografia lui Tudor Vornicu”, mărturisea autoarea. Lansarea volumului a avut loc la Sala Radio.

Lui i-a urmat, în 2010, la aceeași editură, Dan Mihăescu. Spovedania unui umorist. „Fac parte dintr-o generație norocoasă, spunea Dan Mihăescu. Am prins dictatura carlistă, legionară, comunistă și acum victoria românilor asupra întregului popor. A început să regrete lumea viitorul de ieri, zicând că ce bine era atunci când era rău. […] Am făcut lumea să râdă, de teamă să nu plângă! și am fost optimist. După alegerea lui Ceaușescu, mi-am zis că în șase luni cade. A stat 25 de ani.”

annie musca biografii

În 2012 a apărut la Editura Biblioteca Bucureştilor, biografia Ion Miclea – povestea unui fotograf. În același an, unica biografie dedicată singurului cosmonaut român, Dumitru-Dorin Prunariu, biografia unui cosmonaut. „De la copilăria petrecută în Brașovul negustorilor de altădată și mirajul Sputnik-ului, la anii de pregătire în Orășelul Stelar, de la activitatea internațională de după 1989 și întâlnirile memorabile, până la misiunea de ambasador în Federația Rusă și președinte al astronauților din întreaga lume, cartea de față cuprinde viața și activitatea acestui personaj intrat deja în legendă.” (Annie Muscă). Dacă despre latura științifică a performanței lui Dumitru-Dorin Prunariu s-au pronunțat cei îndreptătiți, probabil că frazele așternute de Nichita Stănescu în decembrie 1982 rămân cea mai frumoasă caracterizare: „Dumitru Prunariu este aproape un copil frumos ca însăşi tinereţea, curat cum este curată carnea unui măr. […] am rămas surprins să văd cum un erou naţional poate să fie atât de gingaş, atât de modest, de cordial, de savant şi de copilăros totodată.”

biografii de annie musca emisiune radio

Annie Muscă

În 2013 Editura Terra a publicat biografia Pantelie Tuțuleasa. Întâlnire cu un alt fel de cineast, pentru ca spre sfârșitul anului să apară la Editura Adevărul Holding volumul Dan Puican – „Radioul este viața mea”, lansat în 13 decembrie 2013 la Sala Radio.

Interdicţie la uitare – aşa îşi intitulează Annie Muscă ultimul capitol al cărţii sale Dan Puican – «Radioul este viaţa mea», dar, la fel de bine, acest generic mi se pare cât se poate de nimerit pentru un ciclu mai cuprinzător de scrieri ale ambiţioasei şi înzestratei autoare, care ar putea cuprinde, alături de cartea de faţă şi pe cele consacrate unor figuri de seamă ale artei noastre: Dan Mihăescu, Pantelie Tuţuleasa, Tudor Vornicu, Ion Miclea. Am scris intenţionat «figuri de seamă ale artei noastre» pentru că, aşa după cum ne convinge Annie Muscă, tot ceea ce au creat aceste nume de referinţă ale cinematografiei, ale televiziunii sau ale fotografiei şi, acum, prin Dan Puican, ale teatrului radiofonic, depăşeşte graniţele strâmte ale evenimentului şi, prin sensurile profunde, prin adevărurile esenţiale pe care le exprimă, se înscrie sub zodia nepieritoare a faptului de artă.

De data aceasta, Annie Muscă şi-a ales ca erou al naraţiunii pe Dan Puican, nume de-a dreptul emblematic al teatrului radiofonic având un palmares uluitor: peste 1 000 de piese montate sub bagheta sa măiestrită, care au avut în distribuţie cele mai importante nume ale teatrului şi cinematografiei româneşti din ultima jumătate a veacului abia încheiat. Acoladă de timp căreia, mă grăbesc să adaug, i se alătură, în chip fericit, şi travaliul pasionat cu care meşterul Dan Puican ne încântă şi astăzi…

Ceea ce cucereşte numaidecât în această povestire, depănată în cuvinte simple dar atât de expresive, este modul în care Annie Muscă, reporter de rară vocaţie a esenţialului, îşi lasă eroul să se mărturisească.” (Șerban Cionoff, Dan Puican, un monstru sacru al Radioului, se mărturisește, „Revista Teatrală Radio”, 3 martie 2014).

Vezi și rubrica „Remember” de Annie Muscă, în Revista Teatrală Radiodedicată marilor actori ai teatrului românesc.

Dan Puican, un monstru sacru al Radioului, se mărturisește

dan-puican-biografie-de-annie-musca

Moto: „Epoca de aur a teatrului radiofonic românesc îşi datorează strălucirea şi gloria lui Dan Puican.”

Radu Beligan

cronica de carteInterdicţie la uitare – aşa îşi intitulează Annie Muscă ultimul capitol al cărţii sale Dan Puican – „Radioul este viaţa mea” (Bucureşti, Editura Adevărul Holding, 2013), dar, la fel de bine, acest generic mi se pare cât se poate de nimerit pentru un ciclu mai cuprinzător de scrieri ale ambiţioasei şi înzestratei autoare, care ar putea cuprinde, alături de cartea de faţă şi pe cele consacrate unor figuri de seamă ale artei noastre: Dan Mihăescu, Pantelie Ţuţuleasa, Tudor Vornicu, Ion Miclea. Am scris intenţionat „figuri de seamă ale artei noastre” pentru că, aşa după cum ne convinge Annie Muscă, tot ceea ce au creat aceste nume de referinţă ale cinematografiei, ale televiziunii sau ale fotografiei şi, acum, prin Dan Puican, ale teatrului radiofonic, depăşeşte graniţele strâmte ale evenimentului şi, prin sensurile profunde, prin adevărurile esenţiale pe care le exprimă, se înscrie sub zodia nepieritoare a faptului de artă.

dan puican

Dan Puican

De data aceasta, Annie Muscă şi-a ales ca erou al naraţiunii pe Dan Puican, nume de-a dreptul emblematic al teatrului radiofonic având un palmares uluitor: peste 1 000 de piese montate sub bagheta sa măiestrită, care au avut în distribuţie cele mai importante nume ale teatrului şi cinematografiei româneşti din ultima jumătate a veacului abia încheiat. Acoladă de timp căreia, mă grăbesc să adaug, i se alătură, în chip fericit, şi travaliul pasionat cu care meşterul Dan Puican ne încântă şi astăzi…

Ceea ce cucereşte numaidecât în această povestire, depănată în cuvinte simple dar atât de expresive, este modul în care Annie Muscă, reporter de rară vocaţie a esenţialului, îşi lasă eroul să se mărturisească: „Din cei 80 de ani de viaţă ai mei, 60 sunt doar teatru. Am avut şansa să întâlnesc foarte mulţi oameni de teatru, de la actori până la cronicari”, se confesează cu o emoţionantă naturaleţe Dan Puican, spre a adăuga, cu o neascunsă undă de tristeţe: „Din generaţia noastră puţini am mai rămas…”

mari actori promotia de aur a teatrului romanesc anul 1956

„Promoția de Aur” (1956) a teatrului românesc, la Poiana Braşov, după 25 de ani de la terminarea Institutului de Teatru

Când spune aceaste vorbe: „din generaţia noastră”, Dan Puican ne trimite cu gândul la acea magistrală „Promoţie 1956” a IATC-ului, în care întânim nume pe care îmi permit să le încrustez pe acest crâmpei de pagină: Albulescu Iorgu Mircea, Arghezi Mitzura, Arnăuţoiu Valeriu (Vlad Arnăutu), Băncilă Sanda, Buleandră Ion, Buref Flavia, Cimbru Victor, Constantin George, Constantinescu Mircea, Cozorici George, Cremenciuc Stelian, Dobre Victoriţa, Enache Nicolae (Nicolae Praida), Ferra George, Floca Nicolae, Hauca Igor, Laza Eugenia, Matei Valeria, Nica Elena, Niciu Ion, Olteanu Draga, Pellea Amza, Popovici Silvia, Puican Dan, Rauţchi Constantin, Rebengiuc Victor, Reus Emil, Rucăreanu Dumitru, Săsăran Ion, Stănculescu Silviu, Stoicescu Mihai, Tudoran Eugen, Toma Sanda, Vereşti Anca.

dan puican t1 radio regie

Regizorul Dan Puican în Studioul T1 („Mihai Zirra”) al Radiodifuziunii. Fotografii din vol. Dan Puican – „Radioul este viaţa mea” de Annie Muscă

Alături de şansa astrală de a aparţine, nu doar cronologic!, acestei binecuvântate „Promoţii de Aur” – care s-a instruit sub bagheta unor nume nepieritoare ale artei Thaliei: Marietta Sadova sau Moni Ghelerter sunt doar două dintre ele – Dan Puican a avut şansa unică de a se întâlni şi de a lucra, în studiourile Radioului, dimpreună cu mari personalităţi ale artei noastre scenice: Dina şi Tanţi Cocea, Ştefan Ciubotăraşu, Lucia Sturdza Bulandra, Alexandru Giugaru, Colea Răutu sau Radu Beligan (cel care semnează un atât de dens şi de sensibil Preambul al acestei cărţi) şi încă atâţia alţii, aşa încât a putut aduna un tezaur uimitor de trăiri, de visări, de învăţăminte, de bucurii. Adică tot atâtea unice experienţe de viaţă cărora li s-au adăugat, inevitabil, şi câteva tristeţi. Toate acestea fiind decantate într-un adevărat Codex moral pe care Dan Puican îl concentrează într-un sfat pe care, cu seninătate, cu înţelepciune şi cu o copleşitoare bunătate, îl transmite generaţilor ce vin: „Un actor, ca să fie remarcat şi să nu fugă de noroc, trebuie să joace neîncetat.” Citește cronica integral în Revista Teatrală Radio.

Șerban Cionoff

Revista Teatrală Radio: Lucia Mureșan – portret de Annie Muscă

lucia muresan

eterne reveniri in luna lui ianuar annie muscaAstăzi, 31 ianuarie 2014, ne amintim de actrița Lucia Mureșan (31 ianuarie 1938–11 iulie 2010).

Cu Lucia Mureșan am făcut cunoștință de atâtea ori. Când ascultam cu sfințenie radioul sau când mă așezam după un întreg ritual în fața televizorului pentru serile de teatru sau pentru lumea minunată a longevivei „Teleenciclopedii”. Târziu, prin 2010, într-o zi fierbinte de Cuptor, am aflat că actrița, care întruchipase atâtea idealuri feminine, revenea în Clujul natal să-și trăiască veșnicia alături de ai săi și de iubitul ei soț, artistul fotograf Ion Miclea.rubrica remember annie musca revista teatrala radio După un an, trăiam eu privilegiul de a călca pe urmele pașilor ei, în casa lor de pe strada Armenească din București, călăuză fiindu-mi unicul ei nepot, Tudor Mircea Pop. Lucram atunci la cartea Ion Miclea. Povestea unui fotograf, apărută în 2012 la Editura Biblioteca Bucureștilor.

Dar am descoperit-o pe Lucia Mureșan, în adevăratul ei sens și al magiei sale, în cartea scriitoarei Pușa Roth – Anotimpuri de teatru. Pușa Roth în dialog cu Lucia Mureșan, Editura Ars Longa, Iași, 2009 – unica biografie completă a actriței, cu mărturisiri excepționale despre viața și cariera artistică, cu o postfață semnată de Costin Tuchilă.

maria norilor lucia muresan odysseas elytis poezie

Lucia Mureșan în Maria Norilor de Odysseas Elytis, regia: Cristian Munteanu, 1985

Clujul copilăriei și al adolescenței

Lucica, așa cum o alintau părinții în copilărie, s-a născut la Cluj într-o familie aleasă, fiind nepoată de preot greco-catolic, și fiica cea mare a lui Leontin Mureşan, un magistrat important în Cluj, prieten bun cu preotul și scriitorul Ion Agârbiceanu, care a încreștinat-o în vara lui 1938. Copila avea să fie îndrăgită și iubită de-a lungul vremii de Uca, fiica prozatorului ardelean. Mama Luciei, Elena, profesoară de istoria artei, a lucrat la Arhivele Statului şi la Biblioteca Universitară din Cluj. Cu ocazia unei vizite pe care a făcut-o mamei la bibliotecă, unde era lucra și Uca, l-a întâlnit prima oară pe Blaga. Traducea din Faust. A fost pentru ea o binecuvântare, așa cum a fost și prietenia cu Uca Agârbiceanu, cea care îi dăruise primele orhidee din viața ei.

Lucia a avut o soră, Rodica. Din păcate s-a stins și ea…

Pentru că Leontin Mureșan plecase pe front, Lucia începe școala primară la Sibiu, unde locuia și slujea bunicul ei, preotul. În 1945, revin cu toții la Cluj unde Lucia își va continua clasele primare fiind colegă cu Ionel Haiduc, astăzi academician. Copilă sensibilă, Lucia se maturizează devreme, adolescența fiindu-i marcată de acei ani de chin ai tatălui care nu a scăpat de prigoana anilor ’50. Trei ani a stat la Gherla şi Aiud, apoi la muncă în Bărăgan.

adela lucia muresan ludovic antal

Lucia Mureșan în Adela după Garabet Ibrăileanu, alături de Ludovic Antal, 1969

În anul 1954, Lucia absolvea Liceului teoretic nr. 2 (Liceul „Mihai Eminescu”) din Cluj-Napoca cu diplomă roșie de excelență, iar în toamnă susținea deja examen de admitere la IATC în București, dezamăgindu-și prietenele din copilărie că nu a rămas la Cluj să urmeze o facultate serioasă. Părinții, în înțelepciunea lor, i-au lăsat calea liberă în alegerea profesiei, mai ales că primeau deseori replica profesorilor cum că eleva lor ar fi cea mai bună recitatoare, iar în ciuda fragilității trupești, glasul ei ar fi de neînvins. La auzul acelor vorbe, tatăl a luat-o de mână și a prezentat-o profesorului Ștefan Braborescu, formator de elită al unor tineri în teatru la Cluj, care a citit în Lucia tot potențialul actoricesc.

Sub îndrumarea maestrului Braborescu, Lucia Mureșan se îndreaptă la doar 17 ani spre Institutul de Teatru din Capitală.

livada de visini cehov al repan lucia muresan rtr remember

Cu Alexandru Repan în Livada de vișini de Ap. C. Cehov, 1988

Studii în Capitală

În cei patru ani de facultate este găzduită de către mătușa din partea mamei care locuia în București.Tânăra clujeancă fusese remarcată în vremea studenției de profesorii ei pentru că iubea teatrul și cărțile, așa cum iubea muzica, până în străfunduri.

Avea doar 20 de ani când absolvea Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale” din Bucureşti, la secţia Arta actorului, primind titlul de Diplomat în Arte, cu nota 10 la clasa profesoarei Irina Răchiţeanu-Şirianu. Dădea viață Soniei din Unchiul Vanea de A. P. Cehov, surprinzând comisia examinatoare, alături de Astrov jucat de George Motoi, colegul său de promoție, și de Unchiul Vanea, interpretat de Mihai Dogaru.

Dintru începuturi, cronicile au fost favorabile la adresa tinerei actrițe care avea o capacitate incredibilă de a exprima o imensă paletă de sentimente și stări. Citește integral în Revista Teatrală Radio. Cu fragmente de teatru radofonic si poezia Mirabila sămânță de Lucian Blaga, recitată de Lucia Mureșan. Galerie foto.

Annie Muscă

Ion Miclea – povestea unui fotograf

annie musca ion miclea

Joi, 21 martie 2013, la ora 17.00, în Sala „Mircea Eliade” a Bibliotecii Metropolitane București (Sediul central, str. Tache Ionescu nr. 4, lîngă Piața Amzei) va avea loc lansarea volumului Ion Miclea – povestea unui fotograf de Annie Muscă (Editura Biblioteca Bucureştilor, 2012). Cartea va fi prezentată de Irina Margareta Nistor.

annie musca

Annie Muscă

„Viaţa unuia dintre cei mai titraţi fotografi de dinainte de 1989 a fost cuprinsă în paginile unei cărţi scrisă de Annie Muscă: Ion Miclea – povestea unui fotograf. Originar din Cluj, cu rădăcini austriece dinspre mamă, a venit în Bucureşti la revista «Contemporanul» şi de aici a intrat la începutul anilor ’60 în cercul îngust al fotografilor şi jurnaliştilor oficiali ai regimului. Acolo l-a găsit venirea la putere a lui Nicolae Ceauşescu, fiind mai bine de un deceniu fotograful oficial al cuplului prezidenţial. În această calitate a călătorit pe toate meridianele, în Africa, America şi în misterioasa Chină. Dincolo de imaginea oficială, Ion Miclea era un mare artist fotograf, în timpul călătoriilor de serviciu evadând cu mari riscuri din delegaţie pentru a realiza cadre şi imagini care se vor transforma în faimose albume din şi despre ţările pe unde a trecut. Dacă amintim că a publicat în timpul vieţii aproape 100 de albume, nu am spus totul. A îndrăgit natura şi lumea artistică a Bucureştiului, fotografiind oamenii de teatru, dar şi marile glorii ale literaturii române, în frunte cu Tudor Arghezi. A publicat şi lucrări pentru copii, însoţite de versuri semnate de Ion Brad. A colaborat cu istoricul Radu Florescu la realizarea unor albume fascinante despre istoria României: România antiqua (Editura Meridiane, 1969), Daco-romanii (Editura Meridiane, 1980), Tezaure Transilvane la Kunsthistorisches Museum din Viena (Editura Meridiane, 1979), Histria (Editura Meridiane, 1989) şi cele 4 volume cu titlul Strămoşii românilor. Nu mai vorbim despre volumele dedicate marilor oraşe ale Europei, ca şi cele închinate oraşelor şi satelor istorice din România. La acestea se adaugă cele 12 volume despre civilizaţia monastică românească, mănăstirile din Nordul Moldovei şi Hurezii voievodului Constantin Brâncoveanu. A avut expoziţii peste hotare şi vernisaje cum greu ne mai putem imagina astăzi. Sutele de cronici în marile publicaţii culturale ale vremii, în ţară şi în fostul lagăr socialist arată aprecierea de care se bucura artistul în epoca sa de glorie. Pe ultimii metri a fotografiat «Revoluţia română», realizând o incitantă expoziţie la Universitatea din Heidelberg (Germania). Din păcate, marginalizarea de care a avut parte în ultimii ani ai regimului comunist, ca şi posteritatea nefericită de după 1989, când locul fotografilor clasici a fost ocupat de figuranţi, au tras prea repede cortina peste opera unui artist care va rămâne peste timp prin cele aproape 100 de titluri în bibliotecile din România şi din Europa, unde albumele au ajuns prin intermediul ambasadelor româneşti. ” (Andrei Milcoveanu, „Ziarul de Vrancea”, 3 ianuarie 2013).

Festivalul Internațional „Lucian Blaga”, ediția a XXXI-a, se deschide în ziua în care se împlinesc 50 de ani de la moartea scriitorului

În perioada 6–8 mai 2011, la Lancrăm, Sebeș și Alba Iulia se va desfășura ediția a XXXI-a a Festivalului Internațional „Lucian Blaga”, o ediție care un caracter special pentru că vineri 6 mai se vor împlini 50 de ani de la moartea lui Lucian Blaga (9 mai 1895, Lancrăm–6 mai 1961, Cluj). Comemorarea Lucian Blaga este cuprinsă în calendarul UNESCO 2011.

Radio3net este partener media al Festivalului „Lucian Blaga” și al Târgului de Carte „Alba Transilvana” (ediția a IV-a), care se va defășura în aceeași perioadă la Alba Iulia, în Pavilionul expozițional amenajat special pe Platoul Romanilor. Ascultătorii postului Radio3net vor putea urmări principalele evenimente în transmisii și în ediția specială a emisiunii „Liber să spun”, realizată de Nicoleta Balaci sâmbătă 7 mai, ora 12.00, în direct de la Alba Iulia.

Programul festivalului cuprinde sesiuni de comunicări în care sunt cuprinse exegeze ale operei literare, dar și comunicări referitoare la activitatea diplomatică a lui Lucian Blaga, evocări, colocvii, recitaluri de muzică și poezie, lansări de cărți și publicații, dezbateri despre valorificarea moștenirii culturale, la care participă profesori și elevi. Pe lângă întâlnirile cu personalități culturale și colocvii științifice, festivalul oferă o bună ocazie de familiarizare a tinerilor cititori cu opera lui Blaga.

Prima ediție a Festivalului „Lucian Blaga” a avut loc în mai mai 1981 la Sebeș și Lancrăm. Printre membrii fondatori s-a aflat actrița Lucia Mureșan, criticul Mircea Tomuș, artistul fotograf Ion Miclea. Festivalul avea și o secțiune de interpretare pentru amatori, elevi și studenți. Tradițional devenise, de-a lungul anilor recitalul cu poeme de Lucian Blaga, susținut de Lucia Mureșan, una dintre cele mai valoroase recitatoare de poezie. „Printre cei care erau în primii ani la Sebeș – își amintește Lucia Mureșan – se numărau Vasile Netea, Constantin Noica, Ștefan Augustin Doinaș, Alexandru Husar de la Iași, prof. Constantin Ciopraga de la Iași, Theodor Mihadaș de la Cluj, prof. Ovidiu Drimba, asistent al lui Lucian Blaga la Cluj, prof. Achim Mihu, prof. Dimitrie Vatamaniuc, părintele Nicolae Steinhardt, Mircea Tomuș împreună cu redacția revistei „Transilvania” și mulți iubitori și admiratori ai Poetului. Erau Dorli Blaga, dr. Radu Cărpinișanu, prof. Mircea Cenușă, elevi, profesori din Sebeș și Alba Iulia. Era o sărbătoare de suflet în inima Transilvaniei, departe de zgomotele Capitalei.” (Anotimpuri de teatru, Pușa Roth în dialog cu Lucia Mureșan, Iași, Editura Ars Longa, col. „Summa cum laude”, 2009).

În cadrul festivalului se organizează de mai mulți ani două concursuri naționale: Concursul de creație literară, deschis tuturor creatorilor, membri sau nemembri ai uniunilor de creație, elevilor și studenților din țară; Concursul de artă plastică și ex-libris, cu lucrări circumscrise, în mod special, lirismului și mitologiei blagiene.

Programul Festivalului Internațional „Lucian Blaga”, ediția a XXXI, 6–8 mai 2011

• Joi 5 mai 2011

Sebeş, Casa de Cultură „Lucian Blaga”, ora 18,00: Inscripţie la un izvor. Preambul literar-artistic la Festivalul Internaţional „Lucian Blaga” susţinut de membrii Cenaclului literar „Lucian Blaga” din Sebeş. Invitat special Alin Ignat

• Vineri 6 mai 2011

Lancrăm, Casa memorială „Lucian Blaga”, orele 9,00–11,00: Deschiderea oficială a celei de-a XXXI-a ediţii a Festivalului Internaţional „Lucian Blaga”

Dezvelirea plăcii comemorative Lucian Blaga

Lansări de carte: George Potra, Lucian Blaga în diplomaţia românească; Nicolae Mareş, Lucian Blaga – diplomat la Varşovia; Lucian Blaga, La curţile dorului (ediție multilingvă, română, franceză, engleză, germană, Editura Ars Longa; Lucian Blaga, Filosofia stilului (ediţie anastatică)

Orele 16,00 – 18,00: Sesiune de comunicări. Partea I: Diplomaţie culturală. Participă membrii Fundaţiei Europene „Titulescu”

Cetatea Câlnic, ora 19,00: Blaga 50 – aniversare UNESCO

Ora 19,30: Cântecul lui Tristan. Recital de muzică şi poezie susţinut de Diarmuid Johnson şi Emilia Ivancu

Ora 20,15: Biserica din Cetatea Câlnic: Concert extraordinar de orgă şi nai susţinut de Viorel Ciurtin şi Mădălin Luca

• Sâmbătă 7 mai 2011

Lancrăm, Statuia poetului Lucian Blaga, ora 9,00: În marea trecere. Evocări. Depuneri de coroane şi flori

Sebeş, Colegiul „Lucian Blaga”, ora 9,30: Mărturiile trecutului – moştenire spirituală pentru prezent. Participă elevi şi cadre didactice

Lancrăm, Casa Memorială „Lucian Blaga”, ora 9,30: Medalion Ion Mărgineanu

Orele 10,00–12,30: Sesiune de comunicări. Partea a II-a: Exegeză blagiană. Participă istorici şi critici literari, invitaţi din ţară şi străinătate

Mormântul poetului Lucian Blaga, ora 13,00: Slujbă de pomenire oficiată de IPS Andrei, Mitropolitul Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, împreună cu un sobor de preoţi

Alba Iulia, Târgul de carte „Alba Transilvana”, orele 16,00–17,00: Interferenţe culturale Festivalul „Lucian Blaga” – Târgul de Carte „Alba Transilvana”. Lansări de carte şi publicaţii, colocvii, momente artistice

Sebeş, Casa de Cultură „Lucian Blaga”, ora 18,00: Lansarea volumului dedicat actriţei Lucia Mureşan, Paşi prin lume. Antologie realizată de Ion Moldovan  şi Mioara Pop

Ora 18,30: Spectacol liric „Contimporan cu fluturii, cu Dumnezeu…”, susţinut de Paul Basarab şi Ileana Negru

Acordarea premiului Lucia Mureşan pentru interpretare artistică

Decernarea premiilor Festivalului Internaţional „Lucian Blaga”, ediţia XXXI

Recital susţinut de Corul „Armonia” din Sebeş

• Duminică 8 mai 2011

Sebeş, Muzeul municipal „Ioan Raica”, ora 18,00: Folk fără vârstă. Recital susţinut de: Mircea Vintilă, Florin Săsărman, Vali Şerban, Ovidiu Mihăilescu, Daniel Avram

Închiderea celei de-a XXXI-a ediţii a Festivalului Internaţional „Lucian Blaga”.

Organizatori: Municipiul Sebeş, Consiliul Judeţean Alba, Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeş, Biblioteca Judeţeană „Lucian Blaga” Alba Iulia, Fundaţia Culturală  „Lucian Blaga” Sebeş. Parteneri: Academia Română, Fundaţia Europeană „Titulescu”, Asociaţia Ars Transsilvaniae, Colegiul Naţional „Lucian Blaga” Sebeş.

Costin Tuchilă